Author Archives: mihai

Legea nr.23 din 17 decembrie 1971 privind apararea secretului de stat în Republica Socialistă România

CAP. 1

ART. 1. Apararea secretului de stat este o indatorire patriotica, o obigatie de onoare a tuturor cetatenilor Republicii Socialiste Romania – muncitori, tarani, intelectuali si alte categorii de oameni ai muncii – prin care acestia isi aduc contributia la apararea cuceririlor revolutionare ale poporului roman, a independentei, suveranitatii si integritatii teritoriale a statului nostru.

ART. 2. Constituie secrete de stat, potrivit prevederilor Codului penal, informatiile, date si documentele care prezinta in mod vadit acest caracter, precum si cele declarate sau calificate astfel prin hotarire a Consiliului de Ministri. Transmiterea sau divulgarea informatiilor, datelor si documentelor ce constituie secrete de stat, pierderea, detinerea in afara indatoririlor de serviciu, distrugerea, alterarea ori sustragerea documentelor cu un astfel de caracter, neglijenta care a avut drept urmare una din aceste fapte sau care a dat posibilitatea altei persoane sa intre in posesia unor informatii, date sau documente de natura sa puna in pericol interesele economice, tehnico-stiintifice, militare sau politice ale statului, precum si orice alte incalcari ale normelor privind apararea secretului de stat, constituie fapte deosebit de grave si sint pedepsite de legea penala. Conducatorii si salariatii organizatiilor socialiste, precum si orice alte persoane care iau cunostinta despre savirsirea unei fapte privind pierderea, alterarea, distrugerea ori sustragerea documentelor ce constituie secrete de stat sau despre transmiterea ori divulgarea unor informatii sau date avind un astfel de caracter au obligatia sa sesizeze indata sefii ierarhici, precum si organele Consiliului Securitatii Statului.

ART. 3. In functie de importanta lor, informatiile, datele si documentele ce constituie secrete de stat se clasifica astfel: strict secrete de importanta deosebita, strict secrete si secrete.
Informatiile, datele si documentele care se incadreaza in una din categoriile prevazute la alineatul precedent se stabilesc prin hotarire a Consiliului de Ministri.

ART. 4. Informatiile, datele sau documentele care, potrivit prezentei legi, nu constituie secrete de stat, dar nu sint destinate publicitatii, sint secrete de serviciu si nu pot fi divulgate.

ART. 5. Publicarea sau difuzarea prin presa, radio, televiziune sau prin orice alte mijloace a datelor referitoare la planurile de productie, investitii, forte de munca si mijloace de productie, precum si a datelor referitoare la capacitatile de productie in functiune sau perspectiva, altele decit cele cuprinse in statisticile oficiale, se face, de regula, in procente, iar atunci cind este necesar, si in cifre absolute cu aprobarea scrisa a conducatorilor organelor centrale sau a presedintilor comitetelor executive ale consiliilor populare judetene, respectiv al municipiului Bucuresti, inclusiv pentru organizatiile socialiste subordonate acestora. Se interzice scoaterea, difuzarea sau publicarea in strainatate a lucrarilor sau scrierilor de orice fel, care ar putea prejudicia interesele statului roman.

CAP. 2

ART. 6. Raspunderea pentru luarea masurilor de aparare a secretului de stat o au ministrii si conducatorii celorlalte organe centrale, presedintii comitete lor executive ale consiliilor populare judetene si al municipiului Bucuresti, conducatorii organizatiilor economice, intreprinderilor si institutiilor, precum si sefii misiunilor diplomatice si oficiilor consulare ale Republicii Socialiste Romania. Conducatorii organizatiilor socialiste vor asigura un control permanent asupra pastrarii si manipularii documentelor ce constituie secrete de stat, pentru prevenirea si descoperirea oricaror pierderi, alterari, distrugeri, sustrageri ori transmiteri sau divulgari ale acestora.
Semestrial, organele de conducere prevazute la alineatul 1 vor analiza modul cum se asigura pastrarea secretului de stat, atit la organul central, cit si in intreprinderile, organizatiile economice si institutiile subordonate si vor lua masuri pentru aplicarea riguroasa a prevederilor prezentei legi.

ART. 7. Conducatorii organizatiilor socialiste sint obligati sa tina evidenta persoanelor care au primit aprobare sa lucreze cu informatii, date sau documente secrete de stat ori in sectoare unde se executa lucrari cu un asemenea caracter. Evidenta lor se va tine si dupa desfacerea contractului de munca, timp de 3 ani.

ART. 8. Conducatorii organizatiilor socialiste sint obligati sa mentioneze, dupa caz, in adresa de solicitare a vizei sau pe cererea salariatului care urmeaza sa plece in strainatate in interes de serviciu ori personal, daca acesta lucreaza sau a lucrat cu informatii, date si documente secrete de stat, daca lucreaza la inventii sau inovatii cu caracter deosebit, exprimindu-si totodata parerea asupra garantiilor moral-politice pe care le prezinta. Persoana care a lucrat cu documente strict secrete de importanta deosebita nu poate pleca definitiv din tara decit dupa cel putin 3 ani de la data cind a incetat sa mai lucreze cu astfel de documente.

ART. 9. In vederea apararii secretului de stat, Consiliul Securitatii Statului are urmatoarele obligatii:
a) controleaza periodic la ministere, celelalte organe centrale sau alte organizatii socialiste, modul de aplicare a dispozitiilor legale privind apararea secretului de stat, stabilind masuri obligatorii pentru inlaturarea deficientelor constatate;
b) stabileste impreuna cu conducatorii organizatiilor socialiste, obiectivele si locurile in care este interzisa fotografierea, filmarea sau executarea de lucrari de arte plastice;
c) sprijina organizatiile socialiste in vederea organizarii activitatii privind evidenta, pastrarea si manipularea documentelor secrete de stat si asigura instruirea necesara pentru aplicarea unitara a prevederilor prezentei legi. Presedintele Consiliului Securitatii Statului va informa periodic Consiliul de Stat si Consiliul de Ministri asupra modului de aplicare a dispozitiilor legale privind apararea secretului de stat.

ART. 10. Persoana careia ii sint incredintate date sau documente ce constituie secrete de stat este direct raspunzatoare pentru asigurarea securitatii acestora.

ART. 11. Este interzis ca salariatul care are acces la informatii, date sau documente ce constituie secrete de stat, precum si persoana care, prin natura serviciului sau profesiei, afla asemenea date, sa divulge sub orice forma continutul acestora, atit fata de cetatenii romani, cit si fata de cei straini. Interdictia este obligatorie si dupa incetarea raporturilor de munca in cadrul carora persoana respectiva a luat cunostinta despre informatii, date, documente ce constituie secrete de stat.

ART. 12. Persoana care nu lucreza cu informatii, date si documente ce constituie secrete de stat dar care afla de continutul acestora sau intra in posesia lor, este obligata sa anunte ori, dupa caz, sa le predea de indata organelor Consiliului Securitatii Statului.

ART. 13. Salariatul care detine informatii, date ori documente ce constituie secrete de stat sau desfasoara activitate in locuri unde se executa lucrari cu un astfel de caracter nu poate stabili relatii de serviciu cu organizatiile internationale, reprezentantele si organizatiile straine, fara aprobarea prealabila a conducatorului organizatiei socialiste din care face parte.
Stabilirea relatiilor in interes de serviciu cu strainii care nu au domiciliu in Republica Socialista Romania, de catre persoana prevazuta la alineatul precedent, se pote face numai cu aprobarea prealabila a conducatorului organizatiei socialiste din care aceasta face parte. In cazul in care cererea de aprobare prealabila nu a fost posibila, salariatul va informa in termen de 24 ore pe conducatorul organizatiei socialiste, despre relatiile stabilite.
Se interzice ca salariatul care detine informatii, date ori documente ce constituie secrete de stat sa stabileasca relatii personale cu strainii care nu au domiciliu in Republica Socialista Romania, daca acestea afecteaza interesele statului roman.

ART. 14. Se interzice cetatenilor romani de a avea orice fel de legatura cu posturile de radio si televiziune ori cu organele de presa din strainatate, care, prin actiunile lor, desfasoara o activitate de defaimare sau contrara intereselor statului roman.

ART. 15. Acordarea de interviuri organelor de presa, agentiilor de presa ori posturilor de radio sau televiziune straine de catre cetatenii romani, in tara sau pe timpul cit se afla in strainatate in interes de serviciu sau personal, pentru probleme ce privesc interese politice, social-economice, de aparare si tehno-stiintifice ale statului roman, se va face numai cu aprobarea conducatorului organului central in subordinea caruia se afla organizatia din care face parte cel in cauza sau, dupa caz, a presedintelui comitetului executiv al consiliului popular judetean ori al municipiului Bucuresti.

ART. 16. Conducatorii organizatiilor socialiste vor lua toate masurile ce se impun pentru educarea salariatilor in spiritul pastrarii secretului de stat, al vigilentei, cinstei si demnitatii in relatiile cu strainii. Radioul, televiziunea, presa centrala si locala, revistele si publicatiile periodice vor acorda o atentie deosebita dezvoltarii la toti cetatenii a simtului raspunderii pentru pastrarea cu stictete a secretului de stat, precum si pentru sporirea vigilentei si combativitatii impotriva tuturor celor care prin palavrageala, laudarosenie sau neglijenta aduc prejudicii securitatii statului roman. Consiliul Culturii si Educatiei Socialiste, impreuna cu uniunile de creatie vor stimula realizarea si publicarea unor lucrari menite sa contribuie la educarea cetatenilor pentru apararea si pastrarea secretului de stat.

Lege nr. 10/1971 din 21/10/1971 pentru adoptarea planului cincinal de dezvoltare economico-socială a Republicii Socialiste România pe perioada 1971-1975

Directivele Congresului al X-lea al Partidului Comunist Român, abordînd în mod ştiinţific cerinţele etapei pe care o parcurge ţara noastră, de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate, au stabilit obiectivele de bază ale dezvoltării economice şi social-culturale a României pentru perioada 1971-1975 şi prevederile orientative pînă în anul 1980. În acest cadru, se prevede creşterea intensă a forţelor de producţie, crearea unei economii avansate, a unei industrii şi agriculturi moderne, dezvoltarea susţinută a ştiinţei, învăţămîntului şi culturii, ridicarea bunăstării materiale şi spirituale a tuturor oamenilor muncii, perfecţionarea continuă a relaţiilor de producţie, a întregii organizări sociale. Pornind de la aceste obiective, prevederile planului cincinal 1971-1975 concretizează pe întreaga perioadă şi pe fiecare an în parte nivelele şi ritmurile de creştere, mutaţiile calitative ce vor interveni în această nouă etapă de dezvoltare economică şi socială a ţării. Caracteristic prevederilor planului cincinal este dinamismul susţinut de creştere a producţiei materiale, modernizarea structurii întregii economii şi accelerarea proceselor calitative ale dezvoltării, sporirea eficienţei în toate domeniile de activitate şi, pe această bază, creşterea continuă a nivelului de trai al întregului popor. Studiile şi analizele multilaterale desfăşurate după Congresul al X-lea, sub directa îndrumare a conducerii partidului, au permis identificarea unor posibilităţi suplimentare de sporire a producţiei materiale, de economisire a resurselor şi valorificarea mai bună a acestora, de creştere a eficienţei economice. Ca urmare, pe ansamblul economiei şi în ramurile hotărîtoare ale acesteia, ritmurile medii anuale de dezvoltare înscrise în planul cincinal sînt mai mari decît cele stabilite prin Directivele Congresului.

Pe întreaga industrie, ritmul mediu de creştere prevăzut pentru 1971-1975 este de 11,0-12,0%, sporirea producţiei bazîndu-se pe folosirea intensivă a capacităţilor existente precum şi a noilor capacităţi ce vor fi puse în funcţiune. În această perioadă, vor avea loc importante mutaţii în cadrul producţiei industriale, accentul punîndu-se pe modernizarea structurii acesteia, prin amplificarea raporturilor de înaltă tehnicitate care asigură valorificarea superioară a resurselor, înnoirea producţiei, îmbunătăţirea substanţială a calităţii produselor. Se prevede ca industria să contribuie în măsură sporită, atît la dotarea şi modernizarea întregii economii, cît şi la formarea resurselor valutare, prin creşterea însemnată a exportului de produse industrializate, cu un înalt grad de prelucrare, competitive pe pieţele externe. Pentru dezvoltarea agriculturii, prin planul cincinal sînt destinate importante fonduri materiale şi băneşti, care asigură intensitatea valorificării resurselor mari de care dispune această ramură. Principalele eforturi sînt îndreptate către creşterea în măsură cît mai mare a gradului de mecanizare a lucrărilor agricole, extinderea lucrărilor de hidroamelioraţii şi îndeosebi a irigaţiilor, asigurarea unor cantităţi sporite de îngrăşăminte chimice, introducerea pe scară tot mai largă a proceselor de tip industrial, care să determine sporirea însemnată a producţiei agricole vegetale şi animale. În aceste condiţii, se are în vedere ca în perioada 1971-1975, producţia agricolă să crească cu 36-49% faţă de media anilor 1966-1970. Pe baza sporirii producţiei materiale şi a ridicării eficienţei în întreaga activitate economică, venitul naţional va creşte cu un ritm mediu anual de 11-12%. Întreaga dezvoltare economică şi socială a ţării în cincinalul 1971-1975 este susţinută de un vast program de investiţii, pentru care în planul cincinal s-au prevăzut fonduri în valoare de 470 miliarde lei.

Partea cea mai importantă este destinată ramurilor producţiei materiale şi cu prioritate industriei, pentru care s-a prevăzut circa 60% din volumul total al investiţiilor ce se vor realiza în această perioadă. Prevederile cuprinse în planul cincinal asigură aplicarea în continuare a politicii Partidului Comunist Român de repartizare judicioasă a forţelor de producţie pe teritoriul ţării, în vederea ridicării economice a judeţelor mai puţin dezvoltate, concomitent cu ridicarea generală a tuturor zonelor ţării. În procesul de dezvoltare şi modernizare ce se va desfăşura în toate domeniile de activitate, precum şi al îmbunătăţirilor ce vor avea loc în structura tuturor ramurilor, economia noastră va trebui să participe tot mai mult la circuitul mondial de valori, astfel că prin planul cincinal se prevede ca volumul schimburilor de mărfuri cu străinătatea să crească cu 61-72% faţă de cincinalul anterior, pe baza unui ritm înalt al activităţii de comerţ şi a extinderii cooperării economice cu alte state. În cadrul prevederilor planului cincinal, o atenţie deosebită se acordă cercetării ştiinţifice şi promovării progresului tehnic în întreaga economie. Activitatea de cercetare se prevede să fie concentrată mai ales în domeniul ştiinţelor tehnice şi în primul rînd în sectoarele hotărîtoare pentru economie, astfel încît să asigure creşterea aportului ştiinţei şi concepţiei proprii la rezolvarea problemelor pe care le ridică îndeplinirea planului. Planul asigură o folosire mai raţională a forţei de muncă, numărul salariaţilor urmînd să sporească în aceşti ani cu un milion, în condiţiile creşterii productivităţii muncii. Prevederile planului reflectă totodată o preocupare susţinută în domeniul pregătirii cadrelor, cu profilul şi calificarea corespunzătoare noilor cerinţe ale dezvoltării şi perfecţionărilor tehnice din economie. Creşterea eficienţei economice în toate sectoarele de activitate constituie un obiectiv de bază în planul cincinal, punîndu-se accentul pe sporirea productivităţii muncii, îmbunătăţirea calităţii produselor, reducerea cheltuielilor de producţie şi îndeosebi a celor materiale, creşterea eficienţei investiţiilor, a fondurilor fixe, a comerţului exterior. Creşterea susţinută a venitului naţional creează premisele ridicării continue a nivelului de trai al celor ce muncesc. Planul cincinal prevede sporirea veniturilor tuturor categoriilor de populaţie, îmbunătăţirea calitativă şi cantitativă a consumului, lărgirea şi diversificarea serviciilor, dezvoltarea activităţilor social-culturale, de gospodărie comunală etc. În această perioadă veniturile totale reale ale populaţiei urmează să sporească cu 40-46%, pe baza creşterii veniturilor din salarii, a veniturilor reale ale ţărănimii provenite din munca în cooperativele agricole de producţie şi din gospodăriile personale, precum şi a majorării pensiilor de asigurări sociale, a alocaţiei pentru copii şi a altor acţiuni social-culturale.

Pentru înfăptuirea obiectivelor privind ridicarea nivelului de trai, s-a prevăzut ca volumul desfacerilor de mărfuri să sporească în această perioadă cu 40-47%, iar cel al serviciilor cu 55-61%. Totodată sînt alocate însemnate fonduri materiale şi băneşti pentru dezvoltarea bazei materiale a învăţămîntului, ocrotirii sănătăţii, culturii, artei, sportului, precum şi pentru construirea în mediul urban a unui număr de 522 mii apartamente. Planul cincinal desfăşurat pe ani creează condiţiile pentru organizarea ştiinţifică a procesului de producţie şi aplicarea ansamblului de măsuri necesar îndeplinirii obiectivelor prevăzute. Întreprinderile, centralele, ministerele şi consiliile populare au astfel la dispoziţie toate elementele spre a putea organiza din timp activitatea, mai ales în acele domenii care necesită o perioadă mai îndelungată de pregătire-investiţii, asimilarea de noi produse, introducerea unor tehnologii moderne, cercetarea ştiinţifică. În acest fel, se vor asigura premise pentru o activitate economică continuu ascendentă, ritmică, pentru folosirea intensivă a capacităţilor de producţie, cu efecte pozitive asupra productivităţii muncii, a preţului de cost şi creşterii rentabilităţii. Odată cu proiectul planului cincinal de dezvoltare economico-socială a Republicii Socialiste România pe perioada 1971-1975, Consiliul de Miniştrii a supus spre aprobare execuţia planului cincinal 1966-1970, pe baza realizărilor efective. Bilanţul rezultatelor obţinute în toate domeniile vieţii economice şi sociale scoate în evidenţă că sarcinile planului cincinal 1966-1970 au fost îndeplinite la toţi indicatorii de bază, sporind considerabil potenţialul economic al ţării. În această perioadă, industria s-a dezvoltat într-un ritm mediu anual de 11,8%, obţinîndu-se o producţie suplimentară de cca 27 miliarde lei peste limita superioară prevăzută în legea de plan. În agricultură, cu toate condiţiile climatice nefavorabile, producţia a înregistrat o creştere de cca 24% faţă de cincinalul anterior, asigurînd nevoile de consum şi celelalte cerinţe ale economiei. Însemnate progrese au fost obţinute în această etapă şi în alte domenii de activitate – construcţii, transporturi, comerţ interior şi exterior – precum şi în activitatea de cercetare. S-au înfăptuit sarcinile de plan în domeniul creşterii productivităţii muncii şi al reducerii cheltuielilor de producţie. Rezultatele obţinute în sfera producţiei materiale se reflectă în creşterea venitului naţional, într-un ritm mediu anual de 7,7%, depăşind prevederile planului cincinal cu circa 13,6 miliarde lei, ceea ce a făcut posibilă realizarea unor investiţii suplimentare însumînd peste 9 miliarde lei pe întreaga perioadă, concomitent cu înfăptuirea de noi măsuri pentru ridicarea nivelului de trai al celor ce muncesc.

(in continuare urmeaza defalcarea indicatorilor economici pentru fiecare ramura in parte)

CAP. 3

Organizare si functionare

ART. 9

Militia are urmatoarea structura organizatorica:

b) Inspectoratul militiei municipiului Bucuresti;

c) inspectorate ale militiei judetene;

d) sectoare ale militiei municipiului Bucuresti;

e) servicii, sectii sau birouri ale militiilor municipale si orasenesti;

f) posturi de militie comunale;

g) organe ale militiei, prevazute la art. 15.

ART. 10

Inspectoratul general al militiei este organizat si functioneaza in cadrul Ministerului Afacerilor Interne. Inspectoratul general al militiei conduce, indruma si cotroleaza activitatea tuturor organelor militiei, desfasoara activitatea operativa in cauze de importanta deosebita, precum si orice alta activitate data in competenta sa prin lege.

ART. 11

La judete functioneaza inspectorate ale militiei judetene, iar in municipiul Bucuresti Inspectoratul militiei municipiului Bucuresti, care conduc, indruma si controleaza activitatea organelor in subordine si indeplinesc atributiile militiei in cuprinsul unitatilor administrativ-teritoriale in care functioneaza. In cadrul Inspectoratului militiei municipiului Bucuresti functioneaza organe ale militiei de sector, care conduc, indruma si controleaza activitatea circumscriptiilor de militie.

ART. 12

Organele militiei municipale si orasenesti, precum si posturile de militie, indeplinesc atributiile militiei in cuprinsul unitatiilor administrativ-teritoriale in care functioneaza.

ART. 13

Inspectoratele militiei judetene si Inspectoratul militiei municipiului Bucuresti sint conduse de sefi ai inspectoratelor.

ART. 14

Inspectoratele militiei judetene si al municipiului Bucuresti, precum si organele militiei sectoarelor municipiului Bucuresti, municipale, orasenesti si comunale, sint subordonate atit consiliului popular si comitetului lui executiv, cit si organului militiei ierarhic superior.
Organele militiei indeplinesc sarcinile ce le revin din hotaririle consiliilor populare si deciziile comitetelor executive ale acestora cu privire la apararea proprietatii socialiste si personale, ocrotirea drepturilor persoanelor, asigurarea ordinii publice si a pazei pe teritoriul municipiilor, oraselor si comunelor. Organele militiei informeaza periodic consiliile populare si comitetele lor executive despre starea infractionala, masurile luate pentru prevenirea si descoperirea infractiunilor, mentinerea ordinii publice, asigurarea pazei, precum si despre indeplinirea oricaror sarcini ce le revin din hotaririle consiliilor populare si deciziile comitetelor executive ale acestora.
Organele militiei informeaza pe presedintele comitetului executiv al consiliului popular despre ordinele si instructiunile primite de la Ministerul Afacerilor Interne, precum si despre masurile ce trebuie luate pentru aplicarea lor.

ART. 15

In statiile feroviare, porturi, aerogari, pe marile santiere de constructii si in alte locuri impuse de nevoile muncii, functioneaza organe ale militiei cu competenta specifica, infiintate prin ordinul ministerului afacerilor interne.

CAP. 4

Forme de sprijinire a activitatii militiei de catre cetateni

ART. 16

In municipii, orase sau comune se pot organiza de catre organele militiei grupe de sprijin formate din cetateni care se bucura de stima si respect in rindurile locuitorilor, care in mod voluntar se ofera sa sprijine militia pentru mentinerea ordinii publice, precum si pentru prevenirea si descoperirea infractiunilor si contraventiilor.

ART. 17

Membrii grupelor de sprijin au indatorirea sa atraga atentia persoanelor care incalca normele de convietuire sociala, sa sesizeze organele militiei atunci cind iau cunostinta despre pregatirea unei infractiuni ori savirsirea unei fapte prevazute de legea penala sau a unei contraventii si sa participe, atunci cind sint solicitati, la masurile de paza a locurilor unde s-au savirsit infractiuni si la actiunile pentru apararea ordinii publice.

CAP. 5

Personalul militiei

ART. 18

Personalul militiei se compune din militari si angajati civili care fac parte din personalul Ministerului Afacerilor Interne. Prevederile statutelor corpului ofiterilor, corpului maistrilor militari si corpului subofiterilor fortelor armate ale Republicii Socialiste Romania se aplica tuturor ofiterilor, maistrilor militari si subofiterilor de militie. Drepturile si indatoririle specifice de serviciu ale personalului militar din militie se stabilesc prin regulament aprobat de ministrul afacerilor interne. Angajatii civili sint supusi dispozitiilor codului muncii si prevederilor legilor speciale.

ART. 19

Ofiterii, maistrii militari si subofiterii provin din rindurile absolventilor scolilor militare.
Pentru satisfacerea nevoilor de specialisti ce nu pot fi pregatiti in scolile militare, se pot angaja in militie si absolventi ai institutiilor civile de invatamint.

ART. 20

Pregatirea personalului militar al militiei se face in:

a) scoli militare de ofiteri;

b) scoli militare de maistri militari si subofiteri;

c) centre si cursuri de perfectionare.

CAP. 6

Dispozitii finale

ART. 21

Organele militiei coopereaza cu:

a) celelalte unitati si organe ale Ministerului Afacerilor Interne;

ART. 22

Pentru prevenirea infractiunilor si contraventiilor si pentru crearea opiniei de masa impotriva celor care incalca legile, organele militiei colaboreaza cu organele si organizatiile de stat care activeaza in domeniul presei, radiodifuziunii, televiziunii, cinematografiei, precum si cu organizatiile obstesti.

ART. 23

Organizatiile socialiste, care in baza dispozitiilor legale folosesc efective de militie pentru paza unor obiective sau valori, vor suporta cheltuielile aferente, potrivit normelor stabilite prin hotarire a Consiliului de Ministri.

ART. 24

Militia romana coopereaza cu organele similare din alte state si cu organisme internationale de politie, in baza intelegerilor internationale la care Republica Socialista Romania este parte.

ART. 25

Legea numarul 21 din 18/11/69 privind organizarea si functionarea militiei

CAP. 1

Dispozitii generale

ART. 1

In infaptuirea politicii partidului si statului militia are sarcina de a contribui la apararea cuceririlor revolutionare ale poporului, a muncii sale pasnice de constructie socialista, a avutului obstesc si celui personal, a vietii, libertatii si demnitatii persoanelor, a ordinii de drept statornicite in Romania. Ea contribuie la educarea persoanelor in spiritul respectarii legilor, precum si a regulilor de convietuire sociala.Organele de militie isi desfasoara intreaga lor activitate pe baza si in executarea legii.

ART. 2

In indeplinirea sarcinilor ce-i revin, militia colaboreaza cu institutiile, organizatiile economice si intreprinderile de stat, precum si cu organizatiile cooperatiste si cu celelalte organizatii obstesti, si se sprijina pe concursul larg al oamenilor muncii.

CAP. 2 Atributii

ART. 3

Militia are urmatoarele atributii:

a) asigura mentinerea ordinii publice si respectarea regulilor de convietuire sociala;

b) apara proprietatea socialista impotriva actiunilor intreprinse de infractori sau alte persoane care lezeaza avutul obstesc; apara proprietatea personala, drepturile si libertatile persoanelor; ia masuri, potrivit competentei sale, pentru prevenirea, descoperirea si lichidarea actiunilor de incalcare a prevederilor legale;

c) asigura paza in municipii, orase si comune; indruma, cotroleaza si acorda asistenta de specialitate in organizarea si functionarea sistemelor civile de paza si a unor activitati de stat sau obstesti, pentru asigurarea bunurilor sau a altor valori; instruieste personalul din sistemele civile de paza, in vederea asigurarii ordinii interioare si intaririi disciplinei;

d) ia masuri pentru cunoasterea activitatii ilicite a persoanelor despre care exista indicii sau date ce se pregatesc sa savirseasca sau au savirsit fapte prevazute de legea penala; conlucreaza cu organele de stat si obstesti la organizarea si efectuarea de controale si verificari pentru prevenirea savirsirii de infractiuni;

e) efectueaza urmarirea penala in cazurile si in conditiile prevazute de lege; efectueaza investigatii, constatari tehnico-stiintifice si alte activitati necesare in vederea stringerii si verificarii probelor privind pregatirea ori savirsirea infractiunilor, identificarea si prinderea infractorilor; asigura functionarea aresturilor organizate in cadrul militiei;

f) indeplineste, in mediul rural, sarcini privind securitatea statului;

g) asigura respectarea normelor legale privitoare la regimul armelor, munitiilor si materialelor explozive, al produselor si substantelor toxice si stupefiantelor, precum si al altor obiecte si materii ce prezinta pericol public, ori care pot fi folosite la savirsirea de infractiuni;

h) ia masuri pentru siguranta circulatiei pe drumurile publice, indruma, supravegheaza si controleaza circulatia; tine evidenta conducatorilor de autovehicule si a autovehiculelor, in afara cazurilor exceptate prin lege;

i) tine evidenta populatiei, elibereaza acte de identitate cetatenilor romani, strainilor care domiciliaza in tara si, in cazurile determinate de lege, strainilor cu resedinta in Republica Socialista Romania; organizeaza ac tivitatea care-i revine, potrivit legii, cu privire la eliberarea si controlul actelor de trecere a frontierei de stat romane;

j) ajuta comitetele executive ale consiliilor populare in activitatea de stare civila; asigura registrele si certificatele necesare pentru aceasta activitate;

k) tine evidenta persoanelor condamnate si alte evidente necesare activitatii de urmarire penala;

l) exercita atributiile ce ii revin, potrivit legii, in domeniul indeplinirii serviciului militar, pregatirii tineretului pentru apararea patriei si al garzilor patriotice; m) indeplineste orice alte atributii ce ii sint date prin lege.

ART. 4

In exercitarea atributiilor de serviciu, ofiterii si subofiterii de militie au urmatoarele drepturi si indatoriri:

a) acorda sprijin persoanelor cu functii ce implica exercitiul autoritatii de stat, daca acestea intimpina rezistenta in executarea atributiilor de serviciu;

b) efectueaza controale si razii, cind exista indicii temeinice cu privire la savirsirea de infractiuni sau la ascunderea unor infractori ori persoane suspecte;

c) legitimeaza si stabilesc identitatea persoanelor care incalca dispozitiile legale ori sint suspecte. Ofiterii si subofiterii de militie care iau aceste masuri sint obligati, in cazul cind nu sint in uniforma, sa prezinte in prealabil legitimatia sau insigna de serviciu;

d) invita la sediul militiei persoanele a caror infatisare este necesara pentru exercitarea atributiilor ce revin militiei potrivit legii;

e) conduc la sediul militiei, in vederea luarii masurilor legale corespunzatoare, persoanele care prin actiunile lor pericliteaza ordinea publica sau persoanele cu privire la care exista date sau indicii temeinice ca au savirsit infractiuni;

f) pot imobiliza sau aduce la sediul militiei:

– persoanele care intreprind actiuni prin care pun in pericol integritatea corporala a altor persoane;

– persoanele care tulbura prin acte violente ordinea si linistea publica;

– persoanele care degradeaza ori distrug bunuri apartinind organizatiilor socialiste sau persoanelor fizice;

– persoanele care intreprind actiuni de ultraj impotriva ofiterilor sau subofiterilor de militie.
In acest scop, pentru impiedicarea actiunilor agresive pot folosi mijloacele de imobilizare din dotare; g) iau masura retinerii, in cazurile si in conditiile prevazute de lege; pun in executare mandatele de arestare si pe cele de executare a pedepselor;

h) pot intra, pentru indeplinirea atributiilor legale, in incinta organizatiilor socialiste ori la bordul navelor sau aeronavelor romane. Perchezitiile sau alte acte de urmarire penala se pot face cu consimtamintul conducerii acestor organizatii, al comandantilor navelor si cu asistenta organelor capitaniei de port, al comandantilor aeronavelor ori cu autorizatia procurorului, in conditiile prevazute de lege. In caz de infractiuni flagrante, consimtamintul sau autorizatia nu sint necesare; i) pot intra in locuinta persoanelor fizice in vederea indeplinirii atributiilor legale:

– la solicitarea sau cu consimtamintul scris al acestora; – fara incuviintare sau autorizatie legala, in caz de infractiuni flagrante; – in celelate cazuri, numai cu autorizatia procurorului, in conditiile prevazute de lege;

j) pot folosi orice mijloace de transport si telecomunicatii ale organi zatiilor socialiste si persoanelor fizice, pentru luarea unor masuri legale ce nu sufera aminare. In cazul folosirii unor mijloace de transport apartinind persoanelor fizice sau organizatiilor obstesti, se vor suporta ulterior cheltuielile ocazionate;

k) folosesc armele de foc, in cazurile si in conditiile prevazute de lege;

l) participa la actiunile organizate pentru prevenirea si inlaturarea urmarilor calamitatilor;

m) iau masuri de ordine la mitinguri, demonstratii, manifestari sportive, cultural-artistice si in alte imprejurari in care se impune asigurarea ordinii publice;

n) exercita orice alte drepturi si indeplinesc orice alte indatoriri prevazute de lege.

ART. 5

Ofiterii si subofiterii de militie care au sarcini de prevenire si descoperire a infractiunilor au calitatea de organ de cercetare penala.

ART. 6

Ofiterii si subofiterii de militie au dreptul si obligatia de a constata contraventii si de a aplica sanctiuni contraventionale, in cazurile si conditiile prevazute de lege.

ART. 7

Ofiterii si subofiterii de militie au competenta teritoriala corespunzatoare aceleia a organului de militie din care fac parte. In caz de detasare sau misiune ordonata pe raza teritoriala a altui organ al militiei, ofiterii si subofiterii au competenta teritoriala stabilita pentru acel organ, cu exceptia celor din Inspectoratul general al militiei, care au competenta teritoriala generala.

ART. 8

Ofiterii si subofiterii de militie sint obligati sa intervina chiar in afara orelor de program, a atributiilor lor de serviciu si a competentei teritoriale din care fac parte, in caz de infractiuni flagrante, pentru conservarea probelor in cazul altor infractiuni, precum si pentru restabilirea ordinii publice.

(…) Capitolul V

Imnul de stat

Art. 22. – Imnul de stat al Republicii Socialiste România se aprobă de către Marea Adunare Naţională.

– la deschiderea şi închiderea diferitelor ceremonii de stat oficiale;

– la ceremoniile militare, în conformitate cu prevederile regulamentelor militare;

– la închiderea emisiunilor posturilor de radiodifuziune; – cu prilejul ceremoniilor oficiale cu character internaţional;

– cu prilejui înhumării unor persoane pentru care se organizează funeralii naţionale;

– la serbările şi manifestările cu caracter patriotic din şcoli, instituţii de învăţămînt superior, instituţii, întreprinderi şi organizaţii economice de stat, cooperatiste şi celelalte organizaţii obşteşti, precum şi din unităţile militare;

– cu prilejul festivităţilor de deschidere a competiţiilor sportive la care participă echipe naţionale ale Republicii Socialiste România, precum şi cu prilejul premierilor la întîlniri sportive cu caracter internaţional;

– în alte cazuri, stabilite de Consiliul de Miniştri.

Art. 24. – La intonarea imnului de stat al Republicii Socialiste România, cu prilejul unor solemnităţi, asistenţa va sta în picioare, bărbaţii se vor descoperi, militarii de toate gradele vor saluta conform regulamentelor militare, iar pionierii vor saluta cu salutul pionieresc.

Art. 25. – Imnul de stat al Republicii Socialiste România se va cînta în întregime cînd se intonează vocal. Fanfarele sau formaţiile instrumentale vor putea intona parţial imnul de stat al Republicii Socialiste România. Cînd imnul de stat al Republicii Socialiste România va fi intonat împreună cu unu sau mai multe imnuri naţionale ale altor state, ordinea în care sînt executate va fi stabilită de către Protocolul de Stat, ţinînd seama de uzanţele internaţionale.

(Decret nr. 972/1968 din 23/10/1968 privind însemnele Republicii Socialiste România)

(…) Capitolul IV

Drapelul Republicii Socialiste România

Art. 10. – Drapelul Republicii Socialiste România are culorile roşu, galben şi albastru, aşezate vertical cu albastru lîngă lance. În mijloc este aşezată stema Republicii Socialiste România.

Art. 11. – Modelul drapelului Republicii Socialiste România şi intensitatea culorilor acestuia sînt cele prevăzute în anexa nr. 2 a prezentului decret.

Art. 12. – Drapelul Republicii Socialiste România are formă dreptunghiulară. Lăţimea drapelului este egală cu 2/3 din lungimea acestuia, iar dimensiunile fîşiilor de culoare roşie, galbenă şi albastră sînt egale. Steaua se află pe culoarea galbenă, în mijlocul drapelului. Înălţimea stemei este egală cu 2/5 din lăţimea drapelului. Cînd drapelul este folosit pentru pavoazare, raportul dintre lăţime şi lungime poate fi şi altul, în funcţie de condiţiile în care este arborat. În acest caz, stema va fi astfel plasată în mijlocul fîşiei galbene încît inscripţia să apară orizontal faţă de baza poziţiei în care este arborat drapelul.

Art. 13. – Drapelul Republicii Socialiste România se arborează:

1. În mod permanent:
2. a) pe edificiile unde îşi au sediul Marea Adunare Naţională, Consiliul de Stat şi Consiliul de Miniştri;
3. b) pe edificiile punctelor de control pentru trecerea frontierei de stat şi pe edificiile posturilor de vamă de frontieră;
4. c) ca pavilion – la pupa – indicînd naţionalitatea navelor, pe navele şi ambarcaţiunile comerciale care au naţionalitatea Republicii Socialiste România, conform dispoziţiilor legale în vigoare;
5. d) pe aeronavele aviaţiei civile ale Republicii Socialiste România;
6. e) pe navele militare, în afară de pavilioanele speciale militare, conform prevederilor regulamentelor militare.
7. În mod temporar:
8. a) pe edificiile unde au loc şedinţele Marii Adunări Naţionale, atunci cînd acestea se desfăşoară în afara sediului Marii Adunări Naţionale;
9. b) pe edificiile unde au loc sesiunile consiliilor populare, pe durata sesiunilor;
10. c) pe edificiile unde îşi au sediile organele centrale şi locale ale administraţiei de stat, instituţiile, întreprinderile şi organizaţiile economice de stat, cooperatiste şi celelalte organizaţii obşteşti, cu prilejul sărbătorilor de 1 Mai, 23 August şi 30 Decembrie;
11. d) la catargul din prova al navelor comerciale maritime şi fluviale, precum şi pe alte mijloace de transport pe care se află, în calitate de persoane oficiale, preşedintele Consiliului de Stat, preşedintele Consiliului de Miniştri, preşedintele Marii Adunări Naţionale sau alte persoane care reprezintă aceste organe, cu avizul prealabil al acestora;
12. e) pe stadioane, hipodromuri şi alte baze sportive, cu ocazia desfăşurării campionatelor naţionale şi a competiţiilor sportive cu caracter internaţional;
13. f) la aeroporturi, gări, parcuri şi pe străzi, cu ocazia vizitelor întreprinse în Republica Socialistă România de şefi de state şi guverne precum şi de alte personalităţi oficiale, în condiţiuni de reciprocitate, cu aprobarea Consiliului de Miniştri;
14. g) pe case de locuit şi pe străzi, în zilele prevăzute la pct. 2 lit. c;
15. h) cu prilejul demonstraţiilor oamenilor muncii şi al altor manifestări publice;
16. i) în alte cazuri, ce se vor stabili de Consiliul de Miniştri.

Art. 14. – Drapelul Republicii Socialiste România se va putea arbora pe edificiile misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare ale Republicii Socialiste România din străinătate şi la reşedinţa şefilor de misiuni diplomatice şi oficii consulare, iar pe mijloacele de transport ale acestora, sub formă de fanion, potrivit normelor stabilite de Ministerul Afacerilor Externe, în conformitate cu uzanţele diplomatice internaţionale, legile şi uzanţele ţărilor de reşedinţă.

Art. 15. – Drapelul Republicii Socialiste România se va putea arbora de către organizaţiile socialiste, în zilele de ceremonii sau alte solemnităţi organizate de acestea, pe edificiile sau locurile unde se desfăşoară ceremoniile sau solemnităţile respective.

Art. 16. – Cu aprobarea Consiliului de Miniştri, drapelul Republicii Socialiste România în bernă, la jumătatea lancei, se va arbora în caz de deces al unor persoane oficiale, pentru care se hotărăşte de către organele competente organizarea de funeralii naţionale, locurile prevăzute la art. 13 pct. 1 lit. a-e şi pct. 2 lit. a-d şi art. 14.

Art. 17. – Drapelul Republicii Socialiste România în bernă se arborează pe edificiul Consiliului de Stat în caz de deces al unui şef de stat cu care Republica Socialistă România are relaţii diplomatice. Cu aprobarea Consiliului de Miniştri, drapelul în bernă va fi arborat, în astfel de împrejurări, şi pe edificiile organelor centrale şi locale ale administraţiei de stat şi ale altor instituţii, ale întreprinderilor şi organizaţiilor economice de stat, organizaţiilor cooperatiste şi celorlalte organizaţii obşteşti. Drapelul Republicii Socialiste România în bernă se arborează pe edificiile Consiliului de Stat şi Ministerului Afacerilor Externe în caz de deces al unui şef de misiune diplomatică acreditat pe lîngă Consiliul de Stat, în ziua funeraliilor sau în ziua în care se efectuează transportul defunctului în ţara acreditantă. În caz de deces al unui însărcinat cu afaceri străine, drapelul Republicii Socialiste România se arborează în ziua funeraliilor sau în ziua în care se efectuează transportul defunctului în ţara acreditantă, pe edificiul Ministerului Afacerilor Externe.

Art. 18. – În cazul în care nu există condiţii tehnice pentru arborarea drapelului în bernă, ca şi în cazurile cînd drapelul este purtat în marş cu prilejul funeraliilor, doliul va fi indicat printr-o eşarfă neagră din material textil, legată de partea de sus a lancei. Lungimea eşarfei va fi egală cu lăţimea drapelului de care este legată.

Art. 19. – Se înfăşoară în drapel sicriul cu corpul neînsufleţit al persoanelor pentru care se organizează funeralii naţionale. În acest caz, culoarea albastră a drapelului va fi aşezată spre capul corpului neînsufleţit, în aşa fel încît stema Republicii Socialiste România de pe drapel să apară la mijlocul şi deasupra sicriului.

Art. 20. – În zilele de sărbătoare prevăzute la art. 13 pct. 2 lit. c nu se va arbora drapelul în bernă.

Art. 21. – Drapelul Republicii Socialiste România va ocupa întotdeauna locul de onoare, avînd precădere asupra celorlalte de stat, în cazul în care pe teritoriul Republicii Socialiste România se arborează odată cu drapelul Republicii Socialiste România şi unu sau mai multe drapele de stat străine. Cînd drapelul Republicii Socialiste România se arborează alături de un singur drapel de stat străin, drapelul Republicii Socialiste România va fi aşezat în stînga, iar drapelul de stat străin în dreapta, privind drapelele din faţă.

Cînd drapelul Republicii Socialiste România se arborează împreună cu mai multe drapele de stat străine, drapelul Republicii Socialiste România va ocupa întotdeauna locul din mijloc. Cînd numărul drapelelor este par, în care caz două drapele formează mijlocul grupului de drapele, drapelul Republicii Socialiste România va fi aşezat în stînga drapelului împreună cu care formează mijlocul grupului, privind drapelele din faţă.

(Decret nr. 972/1968 din 23/10/1968 privind însemnele Republicii Socialiste România)

Capitolul I

Insemnele Republicii Socialiste Romania

Art. 1. – Însemnele Republicii Socialiste România sînt:

1. a) Stema Republicii Socialiste România;
2. b) Sigiliul statului;
3. c) Drapelul Republicii Socialiste România;
4. d) Imnul de stat al Republicii Socialiste România.

Art. 2. – Însemnele Republicii Socialiste România simbolizează statul socialist român, suveran, independent şi unitar.

CAPITOLUL II Stema Republicii Socialiste România

Art. 3. – Modelul de stemă a Republicii Socialiste România, culorile şi intensitatea lor, precum şi modul de înscriere a titulaturii ţării pe panglica tricoloră, sînt prevăzute în anexa nr. 1 a prezentului decret.

Art. 4. – Stema Republicii Socialiste România poate fi confecţionată din materiale plastice, textile, lemnoase, metalice sau reprodusă în alb-negru, ori în culori, după necesitate, prin imprimare pe diferite materiale.

Art. 5. – Stema Republicii Socialiste România va fi aşezată în edificiile organelor, instituţiilor, întreprinderilor şi organizaţiilor economice de stat, ale organizaţiilor cooperatiste şi altor organizaţii obşteşti, ale misiunilor diplomatice, oficiilor consulare, reprezentanţelor comerciale ale Republicii Socialiste România în străinătate, precum şi în saloanele tuturor navelor sub pavilion românesc.

Art. 6. – Stema Republicii Socialiste România va fi reprodusă pe sigiliile organizaţiilor socialiste de stat stabilite prin legi, decrete sau hotărîri ale Consiliului de Miniştri, pe imprimatele şi plăcile indicatoare ale edificiilor acestora, pe bancnote şi pe alte semne monetare emise în Republica Socialistă România, precum şi pe emblemele şi pe unele accesorii ale uniformelor militare, stabilite potrivit dispoziţiilor legale.

CAPITOLUL III

Sigiliul statului

Art. 7. – Sigiliul statului este însemnul de stat prin care se garantează autenticitatea actelor statului.

Art. 8. – Pe sigiliul statului este reprezentată stema ţării, în jurul căreia este scris „Republica Socialistă România”.

Art. 9. – Sigiliul statului se păstrează la Ministerul Afacerilor Externe şi este aplicat, potrivit dispoziţiilor ministrului afacerilor externe sau ale persoanelor împuternicite de către acesta, pe actele internaţionale încheiate de Republica Socialistă România.

(Decret nr. 972/1968 din 23/10/1968 privind însemnele Republicii Socialiste România)

DECRET nr.975 din 23 octombrie 1968 cu privire la nume

CAPITOLUL 1

Art. 1. – Numele cuprinde numele de familie si prenumele.

Art. 2. – Numele de familie se dobindeste prin efectul filiantei ori se modifica drept urmare a schimbarii starii civile, in conditiile prevazute de Codul familiei.

Prenumele se stabileste la data inregistrarii nasterii, pe baza declaratiei de nastere facuta de cel care declara nasterea.

Numele de familie si prenumele copilului gasit, nascut din parinti necunoscuti, se stabilesc, prin decizie, de comitetul executiv al consiliului popular al comunei, orasului, municipiului sau al sectorului municipiului Bucuresti, in raza caruia a fost gasit copilul.

Art. 3. – Numele se poate schimba pe cale administrativa.

CAPITOLUL 2

Art. 4. – Cetatenii romani pot obtine, pentru motive temeinice, schimbarea numelui de familie si al prenumelui sau numai a unuia dintre acestea, in conditiile prezentului decret.

Art. 5. – Persoana care solicita schimbarea numelui va depune, in acest scop, cerere la comitetul executiv al consiliului popular al comunei, orasului, municipiului sau al sectorului municipiului Bucuresti, unde domiciliaza. Cererea de schimbare a numelui trebuie sa fie motivata si insotita de urmatoarele acte:

copii certificate ori legalizate de pe cerificatele de stare civila ale celui care solicita schimbarea numelui;

un exemplar al Buletinului Oficial al Republicii Socialiste Romania, in care a fost publicata, potrivit art. 9, cererea de schimbare a numelui;

actul de consimtamint, dat in forma autentica, al celuilalt sot, in cazul schimbarii numelui de familie comun purtat in timpul casatoriei;

copia deciziei de aprobare a autoritatii tutelare, in cazurile prevazute de art. 6;

orice alte acte pe care solicitantul le considera necesare pentru motivarea cererii sale.

Art. 6. – Pentru minor, cererea de schimbare a numelui se face, dupa caz, de parinti sau, cu incuviintarea autoritatii tutelare, de tutore. Daca parintii nu se inteleg cu privire la schimbarea numelui copilului, va hotari autoritatea tutelara.

In cazul cind minorul a implinit virsta de 14 ani, cererea va fi semnata si de acesta.

Pentru persoana pusa sub interdictie, cererea de schimbare a numelui se face de catre tutore, cu incuviintarea autoritatii tutelare.

Art. 7. – Schimbarea numelui de familie al minorului se poate cere odata cu schimbarea numelui de familie al parintilor sau, pentru motive temeinice, si separat. Schimbarea prenumelui minorului se poate cere oricind.

Art. 8. – In cazul cind sotii s-au invoit sa poarte in timpul casatoriei un nume de familie comun, pentru schimbarea acestui nume este necesar consimtamintul celuilalt sot.

Schimbarea numelui de familie al unuia dintre soti nu implica schimbarea numelui de familie al celuilalt sot.

Art. 9. – Cererea de schimbare a numelui se publica, in extras, prin grija si pe cheltuiala solicitantului, in Buletinul Oficial al Republicii Socialiste Romania.

Cererea de schimbare a numelui format din expresii indecente, ridicole ori transformat prin traducere sau in alt mod, este scutita de publicare. Scutirea de publicare se aproba de catre sefii organelor locale ale militiei.

Art. 10. – Orice persoana interesata poate face opozitie la cererea de schimbare a numelui, in termen de 30 de zile de la publicarea acesteia in Buletinul Oficial al Republicii Socialiste Romania. Opozitia se face in scris, va fi motivata si se depune la comitetul executiv al consiliului popular unde a fost inregistrata cererea de schimbare a numelui, potrivit art. 5.

Opozitiile depuse dupa expirarea termenului prevazut la alineatul precedent nu se iau in considerare.

Art. 11. – Cererea de schimbare a numelui, impreuna cu toate actele prevazute la art. 5 si cu opozitiile, daca s-au facut, se trimit de catre comitetul executiv al consiliului popular, spre rezolvare, Inspectoratului General al Militiei, prin organele locale ale militiei.

Art. 12. – Inspectoratul General al Militiei, verificind daca sint indeplinite toate conditiile prevazute de lege si apreciind temeinicia cererii, precum si a opozitiilor facute, va da o decizie motivata, dupa caz, de admitere sau de respingere a cererii, in termen de 60 de zile de la primirea dosarului.

Art. 13. – Decizia prin care s-a admis schimbarea numelui se trimite, in copie, in numarul de exemplare necesare pentru a se face comunicarile prevazute de art. 14, comitetul executiv al consiliului popular la care a fost inregistrata cererea, care va incunostiinta de indata pe solicitant si dupa depunerea de catre acesta a dovezii de plata taxei de timbru prevazute de lege, ii va elibera o copie a deciziei de admitere a schimbarii numelui. Daca cel in cauza nu a depus dovada de plata taxei de timbru in termen de 60 de zile de la data luarii al cunostinta, comitetul executiv al consiliului popular va restitui organului emitent copia deciziei de admitere a schimbarii numelui.

Este scutita de plata taxei de timbru cererea prin care se solicita schimbarea numelui pentru motivele mentionate la art. 9 alin. 2. Scutirea de plata taxei de timbru se mentioneaza in decizia de schimbare a numelui.

Art. 14. – Schimbarea numelui se inscrie, prin mentiune, pe marginea actelor de nastere si, dupa caz, si de casatorie.

Pentru inscrierea de schimbare a numelui pe actele de stare civila prevazute de lege, comitetul executiv al consiliului popular la care s-a inregistrat cererea va trimite, din oficiu, comitetelor executive ale consiliilor populare care au in pastrare actele de stare civila, cite o copie de pe decizia de schimbare a numelui.

Art. 15. – Decizia de schimbare a numelui produce efecte juridice de la data inscrierii mentiunii corespunzatoare pe marginea actului de nastere. De la aceasta data solicitantul va purta numai numele obtinut prin decizie.

Art. 16. – Dovada schimbarii numelui se face cu decizia de admitere a schimbarii numelui data de Inspectoratul General al Militiei sau cu certificatul eliberat pe baza deciziei de admitere a schimbarii numelui.

Art. 17. – Decizia de respingere a cererii de schimbare a numelui se comunica solicitantului de catre Inspectoratul General al Militiei.

Decizia de respingere a cererii poate fi contestata in termen de 30 de zile de la comunicare. Competenta de rezolvare a acestei contestatii apartine Ministerului Afacerilor Interne.

Art. 18. – Persoana careia i s-a respins cererea de schimbare a numelui poate face o noua cerere, daca in sustinerea ei au intervenit motive noi. Daca cererea de schimbare a numelui a fost respinsa ca urmare a admiterii unei opozitii, se poate face o noua cerere numai dupa incetarea temeiurilor care au determinat admiterea opozitiei, in cazul cind se solicita acelasi nume.

CAPITOLUL 3

Art. 19. – Persoana al carei nume sau prenume a fost inregistrat in actele de stare civila tradus in alta limba decit cea materna ori cu ortografia altei limbi poate cere inscrierea, prin mentiune pe aceste acte, a numelui de familie ori a prenumelui, retradus sau cu ortografia limbii materne, atit la rubricile privind pe titular, cit si la cele privind pe parintii sai.

Cererea se depune la comitetul executiv al consiliului popular in pastrarea caruia se afla registrele de stare civila si se aproba de presedintele acestui comitet executiv. Pe baza acestei aprobari se efectueaza mentiune pe marginea actelor de stare civila respectiva.

Cererea facuta in conditiile prezentului articol se poate depune la petitionar si la comitetul executiv al consiliului popular al locului de domiciliu, care o va trimite spre rezolvare organului competent si care va comunica petitionarului rezultatul primit.

Efectele aprobarii date in conditiile prevazute la alin. 1 si 2 din prezentul articol se extind asupra copiilor minori, iar cind sotii au nume de familie comun, si asupra celuilalt sot, in ambele situatii daca acesta din urma isi da consimtamintul. Cind sotii nu se inteleg in ce priveste extinderea efectelor aprobarii asupra copiilor minori, decide autoritatea tutelara.

Inscrierile facute in temeiul acestui articol se comunica organului local al militiei in raza caruia domiciliaza cei in cauza.

In caz de respingere a cererii, petitionarul poate face plingere la judecatoria locului sau de domiciliu, in termen de 30 de zile de la comunicarea deciziei.

In caz de admitere a cererii, orice persoana interesata poate face contestatie la judecatoria locului sau de domiciliu, in termen de un an de la admiterea cererii.

CAPITOLUL 4

Dispozitii finale

Art. 20. – Cererile de schimbare a numelui privind persoanele fara cetatenie domiciliate in Republica Socialista Romania se rezolva in aceleasi conditii ca si cele ale cetatenilor romani.

Art. 21. – Decretul nr.273/1950 referitor la schimbarea numelui sau prenumelui, publicat in Buletinul Oficial nr. 124 din 30 decembrie 1950 si articolul 37 din Decretul nr.278/1960 cu privire la actele de stare civila, publicat in Buletinul Oficial nr. 13 din 28 iulie 1960, precum si orice alte dispozitii contrare prezentului decret, se abroga.

Decret nr. 972/1968 din 23/10/1968, privind însemnele Republicii Socialiste România

EXPUNERE DE MOTIVE

Constituţia Republicii Socialiste România stabileşte, în titlul VIII, însemnele statului român, consacrînd normele generale cu privire la stema, sigiliul, drapelul şi imnul de stat ale Republicii Socialiste România.

Deoarece nu exista însă un act normativ special care să dezvolte prevederile constituţionale, au apărut interpretări greşite ale acestora, folosiri incorecte sau neunitare ale însemnelor statului.

Pentru a stabili un cadru precis de folosire a însemnelor Republicii Socialiste România şi a înlătura dificultăţile datorate lipsei unui act normativ special în această materie, s-a adoptat alăturatul decret care, dezvoltînd prevederile constituţionale, reglementează modul şi locurile unde se expune stema, modul, locurile şi ocaziile cînd se arborează drapelul de stat, categoriile de acte pe care se aplică sigiliul statului şi competenţele de aplicare a acestuia, precum şi ocaziile şi modalităţile în care se poate sau trebuie să fie intonat imnul de stat.

Decretul cuprinde în anexă modelele oficiale ale stemei şi drapelului de stat.

Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România decretează:

CAPITOLUL I

Însemnele Republicii Socialiste România

Art. 1. – Însemnele Republicii Socialiste România sînt:

1. a) Stema Republicii Socialiste România;
2. b) Sigiliul statului;
3. c) Drapelul Republicii Socialiste România;
4. d) Imnul de stat al Republicii Socialiste România.

Art. 2. – Însemnele Republicii Socialiste România simbolizează statul socialist român, suveran, independent şi unitar.

CAPITOLUL II

Stema Republicii Socialiste România

Art. 3. – Modelul de stemă a Republicii Socialiste România, culorile şi intensitatea lor, precum şi modul de înscriere a titulaturii ţării pe panglica tricoloră, sînt prevăzute în anexa nr. 1 a prezentului decret.

Art. 4. – Stema Republicii Socialiste România poate fi confecţionată din materiale plastice, textile, lemnoase, metalice sau reprodusă în alb-negru, ori în culori, după necesitate, prin imprimare pe diferite materiale.

Art. 5. – Stema Republicii Socialiste România va fi aşezată în edificiile organelor, instituţiilor, întreprinderilor şi organizaţiilor economice de stat, ale organizaţiilor cooperatiste şi altor organizaţii obşteşti, ale misiunilor diplomatice, oficiilor consulare, reprezentanţelor comerciale ale Republicii Socialiste România în străinătate, precum şi în saloanele tuturor navelor sub pavilion românesc.

Art. 6. – Stema Republicii Socialiste România va fi reprodusă pe sigiliile organizaţiilor socialiste de stat stabilite prin legi, decrete sau hotărîri ale Consiliului de Miniştri, pe imprimatele şi plăcile indicatoare ale edificiilor acestora, pe bancnote şi pe alte semne monetare emise în Republica Socialistă România, precum şi pe emblemele şi pe unele accesorii ale uniformelor militare, stabilite potrivit dispoziţiilor legale.

CAPITOLUL III

Sigiliul statului

Art. 7. – Sigiliul statului este însemnul de stat prin care se garantează autenticitatea actelor statului.

Art. 8. – Pe sigiliul statului este reprezentată stema ţării, în jurul căreia este scris „Republica Socialistă România”.

Art. 9. – Sigiliul statului se păstrează la Ministerul Afacerilor Externe şi este aplicat, potrivit dispoziţiilor ministrului afacerilor externe sau ale persoanelor împuternicite de către acesta, pe actele internaţionale încheiate de Republica Socialistă România.

CAPITOLUL IV\

Drapelul Republicii Socialiste România

Art. 10. – Drapelul Republicii Socialiste România are culorile roşu, galben şi albastru, aşezate vertical cu albastru lîngă lance. În mijloc este aşezată stema Republicii Socialiste România.

Art. 11. – Modelul drapelului Republicii Socialiste România şi intensitatea culorilor acestuia sînt cele prevăzute în anexa nr. 2 a prezentului decret.

Art. 12. – Drapelul Republicii Socialiste România are formă dreptunghiulară. Lăţimea drapelului este egală cu 2/3 din lungimea acestuia, iar dimensiunile fîşiilor de culoare roşie, galbenă şi albastră sînt egale. Steaua se află pe culoarea galbenă, în mijlocul drapelului. Înălţimea stemei este egală cu 2/5 din lăţimea drapelului.

Cînd drapelul este folosit pentru pavoazare, raportul dintre lăţime şi lungime poate fi şi altul, în funcţie de condiţiile în care este arborat.

În acest caz, stema va fi astfel plasată în mijlocul fîşiei galbene încît inscripţia să apară orizontal faţă de baza poziţiei în care este arborat drapelul.

Art. 13. – Drapelul Republicii Socialiste România se arborează:

1. În mod permanent:
2. a) pe edificiile unde îşi au sediul Marea Adunare Naţională, Consiliul de Stat şi Consiliul de Miniştri;
3. b) pe edificiile punctelor de control pentru trecerea frontierei de stat şi pe edificiile posturilor de vamă de frontieră;
4. c) ca pavilion – la pupa – indicînd naţionalitatea navelor, pe navele şi ambarcaţiunile comerciale care au naţionalitatea Republicii Socialiste România, conform dispoziţiilor legale în vigoare;
5. d) pe aeronavele aviaţiei civile ale Republicii Socialiste România;
6. e) pe navele militare, în afară de pavilioanele speciale militare, conform prevederilor regulamentelor militare.
7. În mod temporar:
8. a) pe edificiile unde au loc şedinţele Marii Adunări Naţionale, atunci cînd acestea se desfăşoară în afara sediului Marii Adunări Naţionale;
9. b) pe edificiile unde au loc sesiunile consiliilor populare, pe durata sesiunilor;
10. c) pe edificiile unde îşi au sediile organele centrale şi locale ale administraţiei de stat, instituţiile, întreprinderile şi organizaţiile economice de stat, cooperatiste şi celelalte organizaţii obşteşti, cu prilejul sărbătorilor de 1 Mai, 23 August şi 30 Decembrie;
11. d) la catargul din prova al navelor comerciale maritime şi fluviale, precum şi pe alte mijloace de transport pe care se află, în calitate de persoane oficiale, preşedintele Consiliului de Stat, preşedintele Consiliului de Miniştri, preşedintele Marii Adunări Naţionale sau alte persoane care reprezintă aceste organe, cu avizul prealabil al acestora;
12. e) pe stadioane, hipodromuri şi alte baze sportive, cu ocazia desfăşurării campionatelor naţionale şi a competiţiilor sportive cu caracter internaţional;
13. f) la aeroporturi, gări, parcuri şi pe străzi, cu ocazia vizitelor întreprinse în Republica Socialistă România de şefi de state şi guverne precum şi de alte personalităţi oficiale, în condiţiuni de reciprocitate, cu aprobarea Consiliului de Miniştri;
14. g) pe case de locuit şi pe străzi, în zilele prevăzute la pct. 2 lit. c;
15. h) cu prilejul demonstraţiilor oamenilor muncii şi al altor manifestări publice;
16. i) în alte cazuri, ce se vor stabili de Consiliul de Miniştri.

Art. 14. – Drapelul Republicii Socialiste România se va putea arbora pe edificiile misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare ale Republicii Socialiste România din străinătate şi la reşedinţa şefilor de misiuni diplomatice şi oficii consulare, iar pe mijloacele de transport ale acestora, sub formă de fanion, potrivit normelor stabilite de Ministerul Afacerilor Externe, în conformitate cu uzanţele diplomatice internaţionale, legile şi uzanţele ţărilor de reşedinţă.

Art. 15. – Drapelul Republicii Socialiste România se va putea arbora de către organizaţiile socialiste, în zilele de ceremonii sau alte solemnităţi organizate de acestea, pe edificiile sau locurile unde se desfăşoară ceremoniile sau solemnităţile respective.

Art. 16. – Cu aprobarea Consiliului de Miniştri, drapelul Republicii Socialiste România în bernă, la jumătatea lancei, se va arbora în caz de deces al unor persoane oficiale, pentru care se hotărăşte de către organele competente organizarea de funeralii naţionale, locurile prevăzute la art. 13 pct. 1 lit. a-e şi pct. 2 lit. a-d şi art. 14.

Art. 17. – Drapelul Republicii Socialiste România în bernă se arborează pe edificiul Consiliului de Stat în caz de deces al unui şef de stat cu care Republica Socialistă România are relaţii diplomatice.

Cu aprobarea Consiliului de Miniştri, drapelul în bernă va fi arborat, în astfel de împrejurări, şi pe edificiile organelor centrale şi locale ale administraţiei de stat şi ale altor instituţii, ale întreprinderilor şi organizaţiilor economice de stat, organizaţiilor cooperatiste şi celorlalte organizaţii obşteşti.

Drapelul Republicii Socialiste România în bernă se arborează pe edificiile Consiliului de Stat şi Ministerului Afacerilor Externe în caz de deces al unui şef de misiune diplomatică acreditat pe lîngă Consiliul de Stat, în ziua funeraliilor sau în ziua în care se efectuează transportul defunctului în ţara acreditantă.

În caz de deces al unui însărcinat cu afaceri străine, drapelul Republicii Socialiste România se arborează în ziua funeraliilor sau în ziua în care se efectuează transportul defunctului în ţara acreditantă, pe edificiul Ministerului Afacerilor Externe.

Art. 18. – În cazul în care nu există condiţii tehnice pentru arborarea drapelului în bernă, ca şi în cazurile cînd drapelul este purtat în marş cu prilejul funeraliilor, doliul va fi indicat printr-o eşarfă neagră din material textil, legată de partea de sus a lancei. Lungimea eşarfei va fi egală cu lăţimea drapelului de care este legată.

Art. 19. – Se înfăşoară în drapel sicriul cu corpul neînsufleţit al persoanelor pentru care se organizează funeralii naţionale. În acest caz, culoarea albastră a drapelului va fi aşezată spre capul corpului neînsufleţit, în aşa fel încît stema Republicii Socialiste România de pe drapel să apară la mijlocul şi deasupra sicriului.

Art. 20. – În zilele de sărbătoare prevăzute la art. 13 pct. 2 lit. c nu se va arbora drapelul în bernă.

Art. 21. – Drapelul Republicii Socialiste România va ocupa întotdeauna locul de onoare, avînd precădere asupra celorlalte de stat, în cazul în care pe teritoriul Republicii Socialiste România se arborează odată cu drapelul Republicii Socialiste România şi unu sau mai multe drapele de stat străine.

Cînd drapelul Republicii Socialiste România se arborează alături de un singur drapel de stat străin, drapelul Republicii Socialiste România va fi aşezat în stînga, iar drapelul de stat străin în dreapta, privind drapelele din faţă.

Cînd drapelul Republicii Socialiste România se arborează împreună cu mai multe drapele de stat străine, drapelul Republicii Socialiste România va ocupa întotdeauna locul din mijloc. Cînd numărul drapelelor este par, în care caz două drapele formează mijlocul grupului de drapele, drapelul Republicii Socialiste România va fi aşezat în stînga drapelului împreună cu care formează mijlocul grupului, privind drapelele din faţă.

CAPITOLUL V

Imnul de stat

Art. 22. – Imnul de stat al Republicii Socialiste România se aprobă de către Marea Adunare Naţională.

– la deschiderea şi închiderea diferitelor ceremonii de stat oficiale;

– la ceremoniile militare, în conformitate cu prevederile regulamentelor militare;

– la închiderea emisiunilor posturilor de radiodifuziune;

– cu prilejul ceremoniilor oficiale cu character internaţional;

– cu prilejui înhumării unor persoane pentru care se organizează funeralii naţionale;

– la serbările şi manifestările cu caracter patriotic din şcoli, instituţii de învăţămînt superior, instituţii, întreprinderi şi organizaţii economice de stat, cooperatiste şi celelalte organizaţii obşteşti, precum şi din unităţile militare;

– cu prilejul festivităţilor de deschidere a competiţiilor sportive la care participă echipe naţionale ale Republicii Socialiste România, precum şi cu prilejul premierilor la întîlniri sportive cu caracter internaţional;

– în alte cazuri, stabilite de Consiliul de Miniştri.

Art. 24. – La intonarea imnului de stat al Republicii Socialiste România, cu prilejul unor solemnităţi, asistenţa va sta în picioare, bărbaţii se vor descoperi, militarii de toate gradele vor saluta conform regulamentelor militare, iar pionierii vor saluta cu salutul pionieresc.

Art. 25. – Imnul de stat al Republicii Socialiste România se va cînta în întregime cînd se intonează vocal.

Fanfarele sau formaţiile instrumentale vor putea intona parţial imnul de stat al Republicii Socialiste România.

Cînd imnul de stat al Republicii Socialiste România va fi intonat împreună cu unu sau mai multe imnuri naţionale ale altor state, ordinea în care sînt executate va fi stabilită de către Protocolul de Stat, ţinînd seama de uzanţele internaţionale.

Preşedintele Consiliului de Stat,

NICOLAE CEAUŞESCU

Bucureşti, 23 octombrie 1968.

Nr. 972.

ANEXA Nr. 1

STEMA

ANEXA Nr. 2

DRAPELUL

LEGENDA:

| L |LUNGIMEA DRAPELULUI  |    1    |

| I |LATIMEA DRAPELULUI   |  2/3 L  |

| C |COTA FIECAREI CULORI |  1/3 L  |

| S |INALTIMEA STEMEI     |  2/5 I  |

Decret nr. 770/1966 din 01/10/1966, pentru reglementarea intreruperii cursului sarcinii

Avind in vedere ca intreruperea cursului sarcinii reprezinta un act cu grave consecinte asupra sanatatii femeii si aduce mari prejudicii natalitatii si sporului natural al populatiei.

Consiliul de Stat al Republicii Socialiste Romania decreteaza:

Art. 1. – Intreruperea cursului sarcinii este interzisa.

Art. 2. – In mod cu totul exceptional intreruperea cursului sarcinii va fi autorizata potrivit prevederilor art. 5, in cazurile in care:

1. a) sarcina pune viata femeii intr-o stare de pericol care nu poate fi inlaturat printr-un alt mijloc;
2. b) unul din parinti sufera de o boala grava, care se transmite ereditar, sau care determina malformatiuni congenitale grave;
3. c) femeia insarcinata prezinta invaliditati grave fizice, psihice sau senzoriale;
4. d) femeia este in virsta de peste 45 de ani;
5. e) femeia a nascut patru copii si ii are in ingrijire;
6. f) sarcina este urmarea unui viol sau a unui incest.

 Art. 3. – Intreruperea in cazurile prevazute la art. 2 se poate efectua in primele trei luni ale sarcinii.

    In caz exceptional, cind se constata o stare patologica grava care pune in pericol viata femeii intreruperea cursului sarcinii se poate face pina la sase luni.

Art. 4. – Intreruperea cursului sarcinii se efectueaza, in cazurile prevazute de art. 2 si 3, de medici obstetricieni-ginecologi, in unitati sanitare de specialitate.

Art. 5. – Autorizarea intreruperii cursului sarcinii se da de catre o comisie medicala raionala sau oraseneasca instituita in acest scop prin decizia comitetului executiv al sfatului popular regional sau al oraselor Bucuresti si Constanta.

Art. 6. – In cazuri de extrema urgenta medicala, cind intreruperea cursului sarcinii trebuie imediat efectuata, medicul are obligatia ca inainte de interventie, sau cind nu este posibil, in cel mult 24 ore de la aceasta sa anunte in scris pe procuror, care urmeaza a constata, pe baza avizului medicului legist si a oricaror alte date, daca interventia pentru intreruperea cursului sarcinii a fost necesara.

Art. 7. – Efectuarea intreruperii cursului sarcinii in alte conditii decit cele prevazute in acest decret constituie infractiune si se pedepseste potrivit dispozitiilor Codului penal. Art. 8. – Prezentul decret intra in vigoare la 30 zile de la publicare. In acelasi termen, ministrul sanatatii si prevederilor sociale va emite instructiuni de aplicare a acestui decret. Pe data intrarii in vigoare a prezentului decret, Decretul nr. 463 pentru incuviintarea intreruperilor de sarcina, publicat in Buletinul Oficial nr. 26 din 30 septembrie 1957, se abroga.