Category Archives: Legislaţie comunistă

LEGE nr.363 din 30 decembrie 1947 pentru constituirea Statului Român în Republica Populară Română

ART. 1
Adunarea Deputaţilor ia act de abdicarea Regelui Mihai I pentru el şi urmaşii săi.

ART. 2

Constituţia din 1866 cu modificările din 29 Martie 1923 şi acelea din 1 Septemvrie 1944 şi următoarele, se abrogă.

ART. 3
România este Republică Populară.
Denumirea Statului Român este: „Republica Populară Română” (R.P.R.).

ART. 4
Puterea legislativă va fi exercitată de către Adunarea Deputaţilor până la disolvarea ei şi până la alcătuirea unei adunări legislative constituante care se va face la data ce se va fixa de Adunarea Deputaţilor.

ART. 5
Adunarea constituantă va hotărî forma nouei Constituţii a Republicei Populare Române.

ART. 6
Până la intrarea în vigoare a nouei Constituţii puterea executivă va fi esercitată de un prezidiu compus din cinci membri aleşi, cu majoritate, de Adunarea Deputaţilor dintre personalităţile vieţii publice, ştiinţifice şi culturale ale Republicei Populare Române.

ART. 7
Membrii Prezidiumului Republicei Populare Române vor depune în faţa Adunării Deputaţilor un jurământ de credintă poporului după următoarea formă:
„Jur a apăra drepturile şi libertaţile democratice ale Poporului Român şi independenţa şi suveranitatea Republicei Populare Române, precum şi legile sale”

ART. 8
În termen de trei zile dela apariţia prezentei legi, funcţionarii publici vor depune jurământul de credinţă.
Formula jurământului pentru funcţionarii publici:
„Jur de a fi credincios poporului şi de a apăra Republica Populară Română împotriva duşmanilor dinafară şi dinăuntru”.
„Jur a respecta legile Republicei Populare Române şi de a păstra secretul în serviciu”.
Pentru armată, grăniceri şi jandarmi, forma jurământului este:
„Jur de a fi credincios poporului şi de a a apăra Republica Populară Română împotriva duşmanilor dinafară şi dinăuntru”.
„Jur de a respecta legile Republicei Populare Române şi de a păstra secretul în serviciu”.
„Jur supunere legilor şi regulamentelor în toate ocaziile”.

ART. 9
Promulgarea prezentei legi se face de către preşedintele Consiliului de Miniştri.

Această lege s’a votat de Adunarea Deputaţilor în şedinta dela 30 Decemvrie, anul 1947 şi s’a aprobat în unanimitate de două sute nouă zeci şi cinci voturi.

Preşedinte,
Mihail Sadoveanu

Secretar,
Stelian Morariu

Promulgăm această lege şi ordonăm ca ea să fie învestită cu sigiliul Statului şi publicată în Monitorul Oficial.
Dată în Bucureşti, la 30 Decemvrie 1947.

Preşedintele Consiliului de Miniştri
Dr. Petru Groza

Ministrul justiţiei
Lucreţiu Pătrăşcanu

În temeiul articolului 57 din Constituţia Republicii Socialiste România semnăm şi dispunem să fie publicată în Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România Legea nr. 29 din 28 octombrie 1977 privind normele de adresare în relaţiile dintre cetăţenii Republicii Socialiste România.

NICOLAE CEAUŞESCU
PREŞEDINTELE
REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA
Bucureşti, 28 octombrie1977.

LEGE
PRIVIND NORMELE DE ADRESARE ÎN RELAŢIILE DINTRE CETĂŢENII REPUBLICII SOCIALISTE
ROMÂNIA

Ţinând seama de profundele transformări social-economice care au avut loc în ţara
noastră în procesul edificării, de faptul că oamenii muncii sunt deopotrivă
proprietari ai mijloacelor de producţie, producători şi beneficiari a tot ceea ce se
produce în societatea noastră, că între toţi cetăţenii patriei s-au statornicit
relaţii de tip nou, bazate pe egalitate, colaborare şi stimă reciprocă, fiind
lichidată pentru totdeauna asuprirea şi exploatarea omului de către om,

Marea Adunare Naţională a Republicii Socialiste România, adoptă prezenta lege.

Art. 1. – Cetăţenii Republicii Socialiste România vor folosi în relaţiile de muncă
şi de serviciu, în raporturile cu unităţile economice, social-culturale, cu organele
administraţiei şi celelalte organe de stat, cu organizaţiile de masă şi obşteşti,
forma de adresare “tovarăş” sau “tovarăşă”. De asemenea se poate folosi şi forma de
adresare “cetăţean”sau “cetăţeană”.
Art. 2. – Pentru expimarea raporturilor dintre unitatea socialistă şi membrii
colectivului de muncă din acea unitate sau pentru a desemna colectivul de muncă
dintr-o unitate se vor folosi, indiferent de domeniul, natura activităţii ori de
serviciul sau funcţia îndeplinită,noţiunile de “oameni ai muncii” sau

“personal muncitor” în loc de “angajaţi” sau “salariaţi”.
Art. 3. – Sindicatele, organizaţiile de tineret şi de femei, precum şi celelalte
organizaţii de masă şi obşteşti, sînt chemate să desfăşoare, în vederea asigurării
respectării dispoziţiilor legii, o largă activitate politico-educativă în rândul
tuturor cetăţenilor ţării.

Organele de stat, instituţiile de învăţământ şi social-culturale,toate unităţile
socialiste sînt obligate să ia măsuri pentru aplicarea întocmai a prevederilor
prezentei legi.

Această lege a fost adoptată de Marea Adunare Naţională în şedinţa din 28 octombrie
1977.

Preşedintele Marii Adunări Naţionale,
Nicolae Giosan

Decret nr. 98 din 1983, privind regimul aparatelor de multiplicat, materialelor necesare reproducerii scrierilor si al masinilor de scris.

Consiliul de Stat al Republicii Socialiste Romania decreteaza:

CAP. 1. Dispozitii generale

ART. 1. Unitatile socialiste si alte organizatii care functioneaza potrivit legii pot detine aparate de multiplicat ca: aparate tip xerox, ghestetnere, sapirografe, heliografe si altele asemenea, materiale necesare reproducerii scrierilor, cum sint: matrite, litere confectionate din cauciuc, aliaje sau alte amestecuri, paste de tip poligrafic, precum si masini de scris.Persoanele fizice pot detine pentru uz personal numai masini de scris.

ART. 3. Unitatile socialiste si alte organizatii sint obligate sa prezinte organelor militie, la cererea acestora, actele referitoare la confectionarea, detinerea, evidenta si folosirea aparatelor de multiplicat, materialelor necesare reproducerii scrierilor si masinilor de scris, precum si sa permita controlul asupra modului cum sint pastrate.Persoanele fizice sint obligate sa prezinte actele referitoare la detinerea masinilor de scris, la cererea organelor militiei, care vor efectua si controlul asupra modului cum acestea sint folosite si pastrate.

CAP. 2. Producerea, confectionarea, folosirea si evidenta aparatelor de multiplicat si a materialelor necesare reproducerii scrierilor

ART. 4. Producerea, confectionarea si folosirea aparatelor de multiplicat si a materialelor necesare reproducerii scrierilor sint permise numai unitatilor socialiste si altor organizatii.
Detinerea sau folosirea aparatelor de multiplicat si a materialelor necesare reproducerii scrierilor, precum si producerea sau confectionarea acestora de catre persoanele fizice, sint interzise.

ART. 5. Unitatile socialiste si alte organizatii pot sa procure sau sa-si confectioneze aparate de multiplicat in conditiile legii.

ART. 6. Unitatile socialiste si alte organizatii sint obligate sa comunice, in scris, la organul local al militiei in a carui raza teritoriala isi au sediul, in termen de 5 zile de la procurarea sau confectionarea unui aparat de multiplicat, datele necesare, in vederea inregistrarii acestuia.

ART. 7. Unitatile socialiste a caror activitate are ca obiect producerea, importul sau comercializarea aparatelor de multiplicat sint obligate sa comunice organului local al militiei in a carui raza teritoriala isi au sediul, in primele 5 zile ale fiecarei luni, date privind producerea, importul, repartitia sau livrarea aparatelor de multiplicat, efectuate in luna precedenta.

ART. 8. Datele privind transferarea, sub orice forma, a aparatelor de multiplicat intre unitatile socialiste si alte organizatii, precum si dintr-o localitate in alta, in cadrul aceleiasi unitati sau organizatii, vor fi comunicate in termen de 5 zile organului militiei in a carui raza teritoriala isi are sediul.
Comunicarea datelor privind transferarea se face atit de unitatea soci alista sau organizatia care a avut aparatul in evidenta, cit si de cea care l-a primit.

ART. 9. Folosirea aparatelor de multiplicat se face potrivit regulilor stabilite de conducatorul unitatii socialiste sau al altei organizatii, cu respectarea reglementarilor legale.
Multiplicarea oricarui inscris pentru persoanele fizice poate fi facuta numai in cadrul unitatilor socialiste sau al altor organizatii, care au ca obiect de activitate efectuarea unor astfel de operatiuni.

ART. 10. Unitatile socialiste si alte organizatii care produc, confectioneaza, importa sau comercializeaza aparate de multiplicat, precum si cele care detin sau folosesc asemenea aparate, sint obligate sa tina evidenta acestora si a materialelor necesare reproducerii scrierilor.

ART. 11. Pierderea sau disparitia oricaror aparate de multiplicat va fi anuntata, in scris, organului local al militiei, in cel mult 24 de ore de la data constatarii unui asemenea fapt.

ART. 12. Aparatele de multiplicat devenite inutilizabile vor fi scoase din functiune si valorificate in conditiile legii. In termen de 5 zile de la scoaterea lor efectiva din functiune se va comunica, despre aceasta, organului local al militiei.

CAP. 3. Confectionarea, detinerea, folosirea, repararea si evidenta masinilor de scris

ART. 13. Confectionarea masinilor de scris se efectueaza de catre unitatile socialiste.
Unitatile socialiste care confectioneaza, vind sau primesc, in vederea vinzarii, masini de scris sint obligate sa se inregistreze la organul local al militiei in a carui raza teritoriala isi desfasoara activitatea.Confectionarea masinilor de scris de catre persoanele fizice este interzisa.

ART. 14. Unitatile socialiste si alte organizatii pot detine masini de scris care vor fi inregistrate la organul local al militiei in a carui raza teritoriala isi au sediul, in termen de 5 zile de la dobindire.

ART. 15. Detinerea masinilor de scris de catre persoanele fizice este permisa numai pe baza autorizatiei eliberate de militie.Nu pot fi autorizate sa detina masini de scris persoanele care, datorita antecedentelor penale sau comportarii lor, prezinta pericol pentru ordinea publica ori securitatea statului.
Cererea pentru obtinerea autorizatiei se depune la organul local al militiei in a carui raza teritoriala domiciliaza solicitantul, care, in termen de 60 de zile, pe baza analizei efectuate, comunica solutia petitionarului.In caz de aprobare a cererii, comunicarea serveste celui in cauza la cumpararea masinii de scris, titularul fiind obligat ca, in cel mult 5 zile de la dobindire, sa se prezinte la organul local al militiei in a carui raza teritoriala domiciliaza, pentru eliberarea autorizatiei.
Valabilitatea comunicarii este limitata la termenul mentionat in cuprinsul acesteia, care poate fi prelungit, pentru motive justificate.Persoana nemultumita de modul in care i s-a rezolvat cererea poate face plingere, in termen de 60 de zile de la primirea raspunsului, la militia judetului, respectiv a municipiului Bucuresti, in a carei raza teritoriala domiciliaza.

ART. 16. Persoanele fizice care dobindesc masini de scris prin donatie, mostenire sau in orice alt mod sint obligate sa solicite obtinerea autorizatiei potri vit prevederilor art. 15.
Aceeasi obligatie revine si persoanelor fizice care dobindesc masini de scris in strainatate, termenul de 5 zile curgind de la intrarea in tara.

ART. 17. In cazul respingerii plingerii prevazute la art. 15 alin. 6, precum si in situatia retragerii autorizatiei, persoanele in cauza sint obligate ca, in termen de 10 zile de la primirea comunicarii organului de militie, sa vinda sau sa doneze masinile de scris celor care au dreptul de a le detine ori sa le depuna la magazinele de consignatie in vederea vinzarii.
Masinile de scris care nu au putut fi vindute in termen de un an prin magazinele de consignatie, precum si cele radiate din evidenta organelor de militie, ca fiind in stare de nefunctionare, vor fi predate, spre valorificare, unitatilor socialiste de colectare a metalelor, care sint obligate sa le primeasca.Persoanele fizice vor preda literele, cifrele si semnele ortografice ale masinilor de scris, prevazute in alineatul precedent, organelor locale de militie.

ART. 18. Unitatile socialiste, alte organizatii si persoanele fizice pot folosi masinile de scris numai in scopul pentru care au fost inregistrate sau, dupa caz, s-a eliberat autorizatia.

ART. 19. Masinile de scris pot fi reparate numai in ateliere autorizate in acest scop de organele de militie.
Atelierele de reparatii vor primi spre reparare numai masinile de scris ale caror detinatori fac dovada, dupa caz, a inregistrarii sau autorizarii detinerii lor, mentionind in registrul tip de evidenta datele necesare.

ART. 20. Unitatile socialiste si alte organizatii au obligatia de a pastra la biroul de documente secrete, la persoana insarcinata cu evidenta, pastrarea sau manipularea documentelor secrete ori, in lipsa acestora, la o alta persoana desemnata de conducatorul unitatii socialiste sau al organizatiei respective, cite o fisa continind caracterele grafice, cifrele si semnele ortografice ale fiecarei masini de scris, care va fi reinnoita la inceputul anului si dupa fiecare reparatie.

ART. 21. Persoanele fizice care detin masini de scris sint obligate sa depuna la organul local al militiei in a carui raza teritoriala isi au domiciliul cite o fisa cu caracterele literelor, cifrelor si semnelor ortogtafice. Depunerea se va face in primele 2 luni ale fiecarui an si in termen de 5 zile dupa fiecare reparatie a literelor, cifrelor sau a semnelor ortografice.

ART. 22. Mutarea masinilor de scris apartinind unitatilor socialiste sau altor organizatii, dintr-o localitate in alta, precum si in aceeasi localitate de la o unitate la alta, va fi anuntata in termen de 5 zile de la mutare organului local al militiei in a carui raza teritoriala isi are sediul unitatea care le-a detinut.

ART. 23. Persoanele fizice care detin masini de scris au obligatia, in cazul schimbarii domiciliului, sa anunte, in termen de 5 zile, organul local al militiei in a carui raza teritoriala si-au stabilit domiciliul.

ART. 24. Persoanele fizice sint obligate ca, in termen 3 zile de la instrainarea masinii de scris, sa depuna la organul local al militiei autorizatia de detinere, in vederea radierii acesteia din evidenta.

ART. 25. Pierderea sau disparitia oricaror masini de scris va fi anuntata organului local al militiei, in scris, in cel mult 24 de ore de la data constata rii unui asemenea fapt.

ART. 26. Inchirierea masinilor de scris apartinind persoanelor fizice, precum si imprumutarea acestora in afara domiciliului detinatorului, sint interzise.

ART. 27. Unitatile socialiste si alte organizatii care detin, comercializeaza sau repara masini de scris vor tine evidenta stricta a acestora, pe baza de registru.

CAP. 4. Raspunderi si sanctiuni

ART. 28. Raspunderea pentru nerespectarea prevederilor prezentului decret revine persoanei desemnate prin dispozitia scrisa a conducatorului unitatii socialiste sau al altei organizatii.
In cazul in care o asemenea dispozitie nu a fost data, raspunderea revine conducatorului unitatii socialiste sau al altei organizatii.

ART. 29. Incalcarea prevederilor prezentului decret constituie contraventie, daca nu este savirsita in astfel de conditii incit, potrivit legii penale, sa fie considerata infractiune si se sanctioneaza dupa cum urmeaza:cu amenda de la 500 la 1.000 lei, incalcarea prevederilor art.3, 22 si 23; cu amenda de la 800 la 1.500 lei, incalcarea prevederilor art. 6, 7, 8, 9 alin. 2, art.10, 12, 13 alin. 2, art. 14, 15 alin. 1 si 4, art. 16, 17, 18, 20, 21 si 27; cu amenda de la 1.000 la 3.000 lei, incalcarea prevederilor art. 4 alin. 2, art.11, 13 alin. 3, art. 19, 24, 25 si 26.Aparatele de multiplicat, materialele necesare reproducerii scrierilor si masinile de scris care au facut obiectul incalcarii prevederilor art. 4 alin.
2, art. 13 alin. 3 si art. 15 alin. 1 sint supuse confiscarii.Constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor se fac de catre ofiterii si subofiterii de militie.

ART. 30. Contraventiilor prevazute in art. 29 le sint aplicabile dispozitiile Legii nr. 32/1968 privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor.

CAP. 5. Dispozitii finale

ART. 31. Ministerul de Interne va emite, in termen de 30 de zile de la data publicarii prezentului decret, norme cu privire la datele ce urmeaza a fi comunicate de unitatile socialiste si alte organizatii, in vederea inregistrarii aparatelor de multiplicat, a masinilor de scris, modul de tinere a evidentei si de pastrare a acestora si a materialelor necesare reproducerii scrierilor, modelul registrelor si al formularelor folosite in aceste activitati.

ART. 32. Unitatile socialiste, precum si alte organizatii, au obligatia ca, in termen de 90 de zile de la publicarea prezentului decret, sa solicite organului local al militiei in a carui raza teritoriala isi au sediul inregistrarea tuturor masinilor de scris pe care le detin, indiferent de starea lor tehnica.Masinile de scris care nu mai pot fi utilizate vor fi scoase din functiune in conditiile legii. Din comisia de analiza, avizare si valorificare va face parte si un delegat al organului local al militiei.

ART. 33. In termenul prevazut la art. 32 alin. 1, unitatile socialiste si alte organizatii vor solicita inregistrarea atelierelor de reparat masini de scris la organul local al militiei pe raza caruia isi desfasoara activitatea.

ART. 34. Persoanele fizice care detin masini de scris sint obligate ca, in termen de 30 de zile de la publicarea prezentului decret, sa solicite organului local al militiei in a carui raza teritoriala domiciliaza eliberarea autorizatiei de detinere a masinii de scris.
Organele militiei vor analiza cererile prevazute in alineatul precedent in termen de 90 de zile de la data solicitarii si, dupa caz, vor aproba sau refuza autorizarea detinerii.

 ART. 35. Unitatile socialiste si alte organizatii pot detine aparate de multiplicat sau masini de scris, iar persoanele fizice pot detine masini de scris, care prezinta interes documentar, istoric sau, dupa caz, amintire de familie, pentru care vor solicita inregistrarea, respectiv autorizarea detinerii, in conditiile prezentului decret.

ART. 36. Se excepteaza de la dispozitiile prezentului decret persoanele juridice si fizice straine care, pe baza unor intelegeri internationale la care Republica Socialista Romania este parte, se bucura de imunitati sau participa la actiuni oficiale cu caracter international organizate in Romania.Persoanele prevazute la alin. 1 pot sa vinda si sa doneze aparatele de multiplicat, materialele necesare reproducerii scrierilor, precum si masinile de scris, pe care le detin, unitatilor socialiste sau persoanelor fizice, dupa caz, in conditiile prezentului decret. Vinzarea masinilor de scris se face prin magazinele de consignatie.

ART. 37. Se excepteaza de la dispozitiile prezentului decret Ministerul Apararii Nationale si Ministerul de Interne, care vor emite norme interne proprii de reglementare privind detinerea si utilizarea aparatelor de multiplicat, materialelor necesare reproducerii scrierilor si a masinilor de scris.

ART. 38. Prezentul decret intra in vigoare dupa 30 de zile de la publicarea in Buletinul Oficial al Republicii Socialiste Romania.Pe aceeasi data Decretul nr.148/1964 privind regimul multiplicatoarelor si materialelor necesare reproducerii scrierilor, Hotarirea Consiliului de Ministri nr. 199/1964 pentru aplicarea Decretului nr.148/1964 si dispozitiile referitoare la regimul multiplicatoarelor si al materialelor necesare reproducerii scrierilor din Hotarirea Consiliului de Ministri nr. 2288/1969 pentru sanctionarea contraventiilor la normele privind regimul multiplicatoarelor, al materialelor necesare reproducerii scrierilor si al stampilelor si sigiliilor fara stema Republicii Socialiste Romania, precum si orice alte dispozitii contrare, se abroga.

Decret numarul 94 din 1983, cu privire la declararea animalelor, instrainarea si taierea bovinelor si cabalinelor.

Consiliul de Stat al Republicii Socialiste Romania decreteaza:

CAP. 1.

Obligatiile detinatorilor privind declararea animalelor, precum si conditiile pentru instrainarea si taierea bovinelor si cabalinelor

ART. 3. Taierea bovinelor si cabalinelor proprietatea persoanelor fizice este interzisa.
In mod exceptional, bovinele si cabalinele proprietatea persoanelor fizice pot fi taiate, in afara abatoarelor, numai in cazul unor boli infectioase, pe baza aprobarii date, pentru fiecare caz in parte, de catre medicul veterinar inspector de stat.
Pentru alte boli grave, incurabile sau accidente care pun in pericol viata animalelor, taierea bovinelor si cabalinelor apartinind persoanelor fizice se poate face numai in abatoare si centre de taiere, cu aprobarea medicului veterinar al acestora si avizul medicului veterinar inspector de stat. In situatiile in care bovinele si cabalinele se afla in locuri izolate, la distante mari de localitati si nu pot fi transportate la centre de taiere sau abatoare, taierea se poate face, in mod exceptional, la locul unde se gasesc, numai daca, datorita unor imbolnaviri grave sa accidente care le pun in pericol viata, taierea nu poate fi aminata. Aceste cazuri vor fi aduse, de indata, la cunostinta medicului veterinar al celei mai apropriate circumscriptii, care este obligat sa se deplaseze fara intirziere la fata locului, pentru a stabili cauzele care au determinat taierea si daca aceasta s-a facut in conditiile prezentului decret.

ART. 4. Bovinele si cabalinele apartinind unitatilor socialiste si altor persoane juridice pot fi taiate, in conditiile prevazute de lege, in limitele stabilite prin planul national unic de dezvoltare economico-sociala, in abatoarele intreprinderilor de industrializare a carnii.
In mod exceptional, taierea bovinelor si cabalinelor apartinind unitatilor prevazute la alin.1 se poate face in aceste unitati numai in cazul unor boli infectioase, cu aprobarea medicului veterinar al unitatii sau, dupa caz, a medicului veterinar inspector de stat.
Pentru alte boli grave, incurabile sa accidente care pun in pericol viata animalelor, taierea bovinelor si cabalinelor apartinind unitatilor socialiste sau altor persoane juridice se poate face numai in abatoare si centre de taiere, cu aprobarea medicului veterinar al acestora si avizul medicului veterinar inspector de stat. In situatiile in care bovinele si cabalinele apartinind unitatilor socialiste si altor persoane juridice se afla in locuri izolate, la distante mari de localitati si nu pot fi transportate la centre de taiere sau abatoare, taierea se poate face, pentru imbolnaviri grave si accidente care pun in pericol viata, la locul unde se gasesc, numai in conditiile prevazute la art. 3 alin. 4 .

CAP. 2.

Raspunderi si sanctiuni

ART. 5. Incalcarea dispozitiilor prezentului decret atrage, dupa caz, raspunderea disciplinara, materiala, civila, contraventionala sau penala a persoanelor vinovate.

ART. 6. Constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la un an taierea bovinelor si cabalinelor in afara abatoarelor, cu exceptia taierii in conditiile art. 3 alin. 2 si 4 si art.4 alin. 2 si 4. In cazul in care instanta dispune ca pedeapsa sa fie executata prin munca corectionala, aceasta se va presta intr-o unitate speciala de munca. Persoanele condamnate pentru savirsirea infractiunii prevazute la alin. 1 vor fi obligate si la plata unei despagubiri catre stat egala cu valoarea animalelor taiate, stabilita la preturile de contractare prevazute de lege. Valoarea carnii confiscate, stabilita la pret de contractare, se scade din cuantumul despagubirii datorate.

ART. 7. Declararea de date nesincere, refuzul de declarare, precum si nedeclararea, la termenele stabilite, a datelor privind efectivele de animale ce fac obiectul inscrierii in registrul agricol, daca faptele nu sint savirsite in astfel de conditii incit, potrivit legii penale, sint considerate infractiuni, constituie contraventii si se sanctioneaza cu amenda, dupa cum urmeaza:
a) de la 500 la 1000 lei cind fapta se refera la ovine si caprine b) de la 1000 la 1500 lei cind fapta se refera la porcine; c) de la 5000 la 10000 lei cind fapta se refera la bovine si cabaline. Instrainarea bovinelor si cabalinelor fara aprobarea prevazuta la art. 2 constituie, de asemenea, contraventie, daca nu este savirsita in astfel de conditii incit, potrivit legii penale, este considerata infractiune si se sanctioneaza cu amenda de la 5000 la 10000 lei.
Constatarea si sanctionarea contraventiilor prevazute la alin. 1 si 2 se fac in conditiile art. 23 alin. 2-4 din Decretul nr.692/1973 privind registrul agricol.

ART. 8. Declararea, de catre unitatile agricole socialiste, alte persoane juridice si persoanele fizice, pentru inscrierea in registrul agricol, a unui numar mai mic de bovine, cabaline, porcine, ovine, caprine si alte animale decit cel real detinut, atrage, potrivit legii, preluarea fara plata la fondul de stat a animalelor nedeclarate.

ART. 9. Pagubele produse unitatilor agricole socialiste, prin plata amenzilor contraventionale aplicate acestora si prin preluarea fara plata la fondul de stat a animalelor nedeclarate pentru a fi inscrise in registrul agricol, se imputa conducatorului unitatii si celorlalte persoane fizice vinovate.

ART. 10. Articolul 26 din Legea nr. 41/1975 privind regimul taierii animalelor, precum si orice alte dispozitii contrare, se abroga.

Lege nr. 13/1980din 19/12/1980, privind constituirea, repartizarea şi folosirea pe judeţe a resurselor pentru aprovizionarea populaţiei cu carne, lapte, legume şi fructe.

În temeiul art. 57 din Constituţia Republicii Socialiste România semnăm şi dispunem să fie publicată în Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România Legea nr. 13 din 19 decembrie 1980 privind constituirea, repartizarea şi folosirea pe judeţe a resurselor pentru aprovizionarea populaţiei cu carne, lapte, legume şi fructe.

NICOLAE CEAUŞESCU

PREŞEDINTELE REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA

Bucureşti, 23 decembrie 1980.

Înfăptuirea programului de ridicare continuă a nivelului de trai al întregului popor, stabilit de Congresul al XII-lea al Partidului Comunist Român, impune sporirea producţiei agricole, vegetale şi animale, în toate unităţile de stat şi cooperatiste, valorificarea în mai mare măsură a resurselor din gospodăriile populaţiei, în vederea îmbunătăţirii aprovizionării cetăţenilor cu produse agroalimentare, lărgirii bazei de materii prime ale industriei şi satisfacerii altor nevoi ale economiei naţionale.

Consiliile populare au obligaţia să acţioneze permanent pentru îndeplinirea integrală a programelor de dezvoltare a producţiei agricole vegetale şi animale în unităţile administrativ-teritoriale în care îşi desfăşoară activitatea.

În fiecare judeţ şi localitate, constituirea şi folosirea resurselor de carne, lapte, legume şi alte produse agroalimentare trebuie să se realizeze pe baza aplicării principiilor autoconducerii muncitoreşti şi autogestiunii economico-financiare.

Prin folosirea integrală a potenţialului productiv al pămîntului şi buna gospodărire a resurselor existente, în condiţii de eficienţă cît mai ridicată, consiliile populare trebuie să asigure satisfacerea nevoilor de produse agroalimentare ale populaţiei din fiecare judeţ în strînsă corelare cu sporirea producţiei şi creşterea aportului la realizarea fondului de stat, pentru acoperirea celorlalte cerinţe ale economiei naţionale.

În acest scop, Marea Adunare Naţională a Republicii Socialiste România adoptă prezenta lege.

Art. 1. – Consiliile populare au obligaţia să asigure conducerea unitară a agriculturii din unităţile administrativ-teritoriale în care îşi desfăşoară activitatea, pe baza principiilor autoconducerii muncitoreşti şi autogestiunii economico-financiare, în scopul creşterii producţiei agricole, satisfacerii nevoilor de consum ale populaţiei din resursele fiecărui judeţ şi al participării într-o măsură tot mai mare la constituirea fondului de stat.

Art. 2. – Consiliile populare răspund de aplicarea tuturor măsurilor prevăzute în programele de dezvoltare a producţiei agricole în profil teritorial, de valorificarea cît mai deplină a potenţialului productiv al pămîntului, utilizarea cu randament ridicat a celorlalte mijloace de producţie şi folosirea raţională a forţei de muncă ocupate în agricultură, în vederea creşterii continue a producţiei de carne, lapte, legume şi fructe în unităţile agricole de stat şi cooperatiste şi în gospodăriile populaţiei.

Art. 3. – Producţia obţinută în toate sectoarele agriculturii trebuie să asigure, în fiecare judeţ, îndeplinirea integrală a obligaţiilor de livrare la fondul de stat a producţiei de carne, lapte şi alte produse animaliere, de legume, cartofi şi fructe, precum şi realizarea unor cantităţi suplimentare de produse prin contractări şi achiziţii de la gospodăriile populaţiei.     Toţi locuitorii din mediul rural şi urban, care deţin terenuri agricole, sînt obligaţi să le cultive şi să crească animale şi păsări în vederea acoperirii nevoilor proprii de consum, precum şi pentru crearea de disponibilităţi care să fie valorificate la fondul de stat sau la piaţă, În condiţiile prevăzute de lege.

Art. 4. – Consiliile populare răspund, potrivit legii, de constituirea fondului de marfă pentru satisfacerea în întregime, în mod ritmic, a nevoilor de consum ale populaţiei cu carne, lapte şi produse lactate, cartofi, legume şi fructe în stare proaspătă, de organizarea şi aprovizionarea, în condiţii corespunzătoare, a pieţelor agroalimentare pentru buna servire a populaţiei, de constituirea stocurilor de toamnă şi iarnă, de asigurarea industriei de conserve cu materii prime, precum şi de crearea disponibilităţilor pentru satisfacerea altor nevoi ale economiei naţionale.

Hotărîrile în legătură cu aprovizionarea populaţiei, constituirea, repartizarea şi folosirea resurselor de produse agroalimentare, dezvoltarea şi diversificarea gamei de produse, buna organizare şi aprovizionare a pieţelor agroalimentare se iau de comun acord de către comitetele sau birourile executive ale consiliilor populare şi consiliile sindicale teritoriale.

Art. 5. – Consiliile populare poartă întreaga răspundere pentru îndeplinirea integrală a obligaţiilor ce le revin la livrările de carne, lapte, legume şi fructe pentru constituirea fondului de stat.

Realizarea fondului de stat în conformitate cu prevederile planului naţional unic, contractarea şi achiziţia unor cantităţi suplimentare de produse de la gospodăriile populaţiei şi dezvoltarea celorlalte activităţi de producţie trebuie să asigure buna aprovizionare a populaţiei cu carne, produse lactate, legume şi fructe proaspete din producţia obţinută în fiecare judeţ, precum şi satisfacerea celorlalte nevoi ale economiei naţionale.

Resursele de carne, lapte, legume şi fructe pentru consumul populaţiei prin fondul pieţei şi celelalte nevoi ale economiei naţionale se asigură din:

1. fondul de stat constituit, potrivit legii, din:

a) producţia livrată de unităţile agricole de stat;

b) producţia valorificată prin contractări şi achiziţii de către unităţile agricole cooperatiste;

c) contractări şi achiziţii de la gospodăriile populaţiei.

2. resurse suplimentare realizate în fiecare judeţ din:

a) cantităţile de produse realizate prin contractări şi achiziţii suplimentare de la gospodăriile populaţiei;

b) producţia obţinută în unităţile anexe de pe lîngă cantine-restaurant, unităţi de alimentaţie-publică, cabane turistice, ocoale şi cantoane silvice şi alte asemenea;

c) alte activităţi de producţie organizate pe plan local, în condiţiile prevăzute de lege.

Art. 6. – Cantităţile de produse necesare aprovizionării populaţiei din fondul de stat şi din resursele suplimentare constituite în fiecare judeţ se stabilesc anual, prin planul naţional unic de dezvoltare economico-socială, diferenţiat pe judeţe, în funcţie de numărul total al locuitorilor, de populaţia din centrele urbane şi muncitoreşti, inclusiv populaţia sezonieră, precum şi de condiţiile de producţie existente în fiecare zonă, în următoarele proporţii medii:

a) pentru carne, în proporţie de 90 la sută din fondul de stat şi de 10 la sută din resurse constituite în fiecare judeţ şi provenite din contractări şi achiziţii suplimentare din gospodăriile populaţiei, producţia realizată în unităţile anexe şi din alte activităţi organizate pe plan local;

b) pentru produse din lapte, în proporţie de 85 la sută din fondul de stat şi de 15 la sută din produsele preluate suplimentar prin contractări şi achiziţii de la gospodăriile populaţiei din judeţul respectiv;

c) pentru legume şi fructe proaspete, în proporţie de 70 la sută din fondul de stat şi de 30 la sută din contractări şi achiziţii suplimentare, realizate în judeţ, în funcţie de structura producţiei şi condiţiile pedoclimatice.

La elaborarea planului de aprovizionare în fiecare judeţ, se va asigura constituirea unor rezerve de produse agroalimentare de pînă la 5 la sută la carne, 10 la sută la lapte şi produse lactate şi 15 la sută la legume şi fructe, calculate la cantităţile de produse planificate pentru aprovizionarea populaţiei din fondul de stat.

Art. 7. – în raport cu depăşirea sarcinilor de livrare la fondul de stat, nivelurile de consum, de desfacere şi de livrare către fondul pieţei, stabilite pe fiecare judeţ, se suplimentează după cum urmează:

a) cu 10 la sută din cantităţile livrate peste plan de către unităţile agricole de stat;

b) cu 40 la sută din cantităţile livrate peste plan de unităţile agricole cooperatiste;

c) cu 70 la sută din cantităţile livrate peste plan la fondul de stat din contractări şi achiziţii de la gospodăriile populaţiei;

d) cantităţile obţinute prin depăşirea sarcinilor proprii de producţie de către cantine, restaurante şi alte unităţi de alimentaţie publică vor fi utilizate integral de unitatea producătoare.

Prevederile prezentului articol privind suplimentarea nivelurilor de consum la carne se aplică numai cu condiţia realizării efectivelor de animale planificată şi depăşirea sarcinilor de livrare la fondul de stat pe întregul judeţ.

Livrări suplimentare faţă de sarcinile stabilite prin plan se vor putea face numai din comunele care realizează efectivele de animale planificate la gospodăriile populaţiei. Pentru unităţile socialiste livrările suplimentare de animale în viu se vor putea face în condiţiile realizării efectivelor, a greutăţilor medii de tăiere planificate, precum şi a încadrării în normele de consum a furajelor.

Art. 8. – în cazul neîndeplinirii integrale a obligaţiilor de livrare la fondul de stat, cantităţile prevăzute a fi repartizate din fondul de stat pe fiecare judeţ se diminuează proporţional cu gradul de neîndeplinire a sarcinilor de livrare a animalelor în viu, a laptelui şi a produselor din lapte, legumelor şi fructelor proaspete.

Art. 9. – Aprovizionarea cu carne, produse lactate, legume şi fructe proaspete, a creşelor, grădiniţelor, spitalelor şi a unităţilor de asistenţă socială se asigură din fondul de stat, pe baza normelor de consum stabilite potrivit legii.

Art. 10. – Aprovizionarea cu carne a cantinelor, restaurantelor şi a altor unităţi de alimentaţie publică se face din fondul de stat, precum şi din producţia proprie, potrivit sarcinilor stabilite prin planul fiecărei unităţi.

În acest scop, comitetele sau birourile executive ale consiliilor populare municipale şi orăşeneşti vor lua măsuri de dezvoltare a capacităţilor de producţie pentru creşterea şi îngrăşarea porcilor, la cantine, restaurante şi celelalte unităţi de alimentaţie publică, pentru folosirea integrală în hrana animalelor a resturilor culinare, precum şi pentru dotarea cu utilajele necesare furajării animalelor, în condiţiile respectării normelor sanitar-veterinare.

De asemenea, consiliile populare judeţene vor lua măsuri de identificare şi atribuire a terenurilor virane din perimetrele construibile ale localităţilor, care anual vor fi puse la dispoziţia unităţilor cu consumuri colective – cantine, restaurante, internate şi alte unităţi – sau cetăţenilor, în vederea cultivării acestor terenuri cu legume, cartofi şi alte culturi alimentare.

Art. 11. – Constituirea, repartizarea şi folosirea resurselor stabilite prin plan şi a celor suplimentare pentru aprovizionarea populaţiei la fondul pieţei, consumuri colective şi alte consumuri, cu carne, produse lactate, legume şi fructe se face de către consiliile populare de comun acord cu consiliile sindicale teritoriale, pe bază de programe elaborate şi aprobate în condiţiile stabilite de lege.

Consiliile populare sînt obligate să supună dezbaterii programele de aprovizionare a populaţiei şi să prezinte rapoarte în adunări ale cetăţenilor cu privire la hotărîrile şi măsurile adoptate în legătură cu constituirea resurselor şi repartizarea produselor agroalimentare, pe localităţi şi sisteme comerciale.

Art. 12. – Uniunea Centrală a Cooperativelor de Consum şi unităţile cooperaţiei de consum trebuie să asigure intensificarea activităţii de valorificare pe calea contractărilor şi achiziţiilor a produselor agricole disponibile în gospodăriile populaţiei.

În vederea sporirii producţiei agricole, cooperaţia de consum va organiza, în capacităţi proprii, producerea puilor de o zi, creşterea scroafelor de prăsilă pentru obţinerea de purcei şi înmulţirea iepurilor de casă. Puii, purceii şi iepurii de casă obţinuţi de la unităţile cooperaţiei de consum vor fi vînduţi gospodăriilor populaţiei, cu care se încheie contracte pentru valorificarea animalelor şi păsărilor la fondul de stat sau prin contractări şi achiziţii suplimentare, precum şi pentru satisfacerea unor nevoi proprii de consum.

De asemenea, unităţile cooperaţiei de consum pot vinde purcei, pui şi iepuri de casă cantinelor, restaurantelor şi celorlalte unităţi de alimentaţie publică, pentru organizarea de către acestea a activităţii proprii de creştere şi îngrăşare a animalelor, păsărilor şi iepurilor pentru carne.

Art. 13. – Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare împreună cu Uniunea Naţională a Cooperativelor Agricole de Producţie şi consiliile populare vor lua măsuri pentru îndeplinirea integrală a programelor de creştere a animalelor, realizarea efectivelor totale şi matcă, a indicilor de reproducţie, precum şi pentru livrarea ritmică şi la greutăţile stabilite prin lege a animalelor destinate sacrificării.

De asemenea, vor asigura baza furajeră prin cultivarea şi folosirea integrală a suprafeţelor destinate plantelor de nutreţ, culturilor duble, precum şi pentru reînsămînţarea pajiştilor şi fîneţelor naturale, recoltarea, depozitarea şi folosirea completă a tuturor resurselor de furaje de volum şi a subproduselor vegetale.

Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare şi Uniunea Centrală a Cooperativelor de Consum au obligaţia să asigure, potrivit sarcinilor stabilite prin planul naţional unic, material de prăsilă şi ouă de incubaţie unităţilor cooperaţiei de consum. De asemenea, Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare va asigura asistenţa tehnică necesară pentru organizarea activităţii de incubaţie şi reproducţie în unităţile cooperaţiei de consum.

Art. 14. – Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare împreună cu Uniunea Naţională a Cooperativelor Agricole de Producţie şi consiliile populare sînt obligate să asigure ca toate unităţile agricole socialiste, de stat şi cooperatiste, toţi deţinătorii de terenuri agricole să aplice măsurile prevăzute pentru folosirea integrală a pămîntului şi creşterea potenţialului de producţie al acestuia, să folosească cu eficienţă ridicată forţa de muncă şi baza tehnico-materială, să execute în bune condiţii toate lucrările agricole stabilite prin tehnologiile de producţie, să realizeze în întregime programele de creştere a producţiei agricole, vegetale şi animale.

Art. 15. – Nerespectarea dispoziţiilor din prezenta lege atrage, după caz, răspunderea disciplinară, materială, civilă sau penală.

Această lege a fost adoptată de Marea Adunare Naţională în şedinţa din 19 decembrie 1980.

Preşedintele Marii Adunări Naţionale, NICOLAE GIOSAN

Decret numar 68 din 1976, privind schimbarea domiciliului din alte localitati in orase declarate, potrivit legii, orase mari.

ART. 1. Schimbarea domiciliului din alte localitati in orase declarate, potrivit legii, orase mari, se poate face in interes de serviciu sau in interes familial, in conditiile prezentului decret.

ART. 2. Numarul de persoane, avind domiciliul in alte localitati pot fi incadrate in munca la unitatile din orasele declarate, potrivit legii, orase mari, cu schimbarea domiciliului in aceste orase, se aproba anual prin decret prezidential, la propunerea Consiliului de Ministri.
In acest scop, comitetele executive ale consiliilor populare judetene si al municipiului Bucuresti, cu avizul ministerelor si celorlalte organe centrale interesate, vor inainta Consiliului de Ministri propuneri corespunzatoare. Unitatile, cu acordul directiilor pentru probleme de munca si ocrotiri sociale, vor comunica comitetelor executive ale consiliilor populare judetene si al municipiului Bucuresti numarul de persoane necesar a fi incadrat in munca din alte localitati in orasele declarate, potrivit legii, orase mari.

ART. 3. In numarul de persoane prevazut la art. 2 se includ si cei incadrati in munca prin concurs, potrivit legii, precum si absolventii liceelor de specialitate, scolilor postliceale, scolilor profesionale si ai cursurilor de calificare, repartizati la unitatile socialiste din orasele declarate, potrivit legii, orase mari, sau scolarizati pentru aceste unitati.
Absolventii institutiilor de invatamint superior de la invatamintul de zi isi pot schimba domiciliul din alte localitati in orasele declarate, potrivit legii, orase mari, in conformitate cu dispozitiile Decretului Consiliului de Stat nr. 54/1975 cu privire la repartizarea in productie a absolventilor institutiilor de invatamint superior de la invatamintul de zi, devenit Legea nr. 22/1975.

ART. 4. Propunerile privind incadrarea in munca, cu schimbarea domiciliului din alte localitati in orasele declarate, potrivit legii, orase mari, se fac numai daca necesarul de forta de munca nu poate fi asigurat din orasele respective sau din localitatile situate la o distanta de pina la 30 km de acestea, cu posibilitati pentru cei incadrati in munca sa efectueze zilnic naveta.
Comitetele executive ale consiliilor populare judetene si ale municipiului Bucuresti impreuna cu Ministerul Transporturilor si Telecomunicatiilor vor stabili localitatile de la care se poate efectua naveta fara schimbarea domiciliului in orasele mari si vor lua masuri pentru organizarea transportului in comun, astfel incit persoanele domiciliate in aceste localitati sa se poata deplasa zilnic la locul de munca.

ART. 5. In limita numarului stabilit potrivit art. 2, aprobarea nominala de schimbare a domiciliului unor persoane din alte localitati in orasele declarate, potrivit legii, orase mari, in vederea incadrarii in munca, se da de presedintele comitetului executiv al consiliului popular judetean sau al municipiului Bucuresti, la propunerea comisiei ce se constituie in acest scop pe linga comitetul executiv. Comisia prevazuta la alineatul precedent se compune din: un vicepresedinte al comitetului executiv al consiliului popular judetean ca presedinte, primul vicepresedinte al comitetului executiv al consiliului popular al orasu lui declarat, potrivit legii, oras mare, directorul directiei pentru probleme de munca si ocrotiri sociale, consiliul judetean al sindicatelor, un secretar al comitetului judetean al Uniunii Tineretului Comunist, secretara consiliului judetean al femeilor si seful militiei judetene, in calitate de membri.
La municipiul Bucuresti comisia se organizeaza in mod corespunzator, avind ca presedinte pe primul vicepresedinte al comitetului executiv.
Componenta comisiei se stabileste prin decizie de catre comitetul executiv al consiliului popular judetean sau al municipiul Bucuresti. Comisia analizeaza si supune aprobarii propunerile nominale facute de organele colective de conducere ale unitatilor privind persoanele care urmeaza a fi incadrate in munca, cu schimbarea domiciliului din alte localitati in orasele declarate, potrivit legii, orase mari.
Unitatile prezinta comisiei propunerile nominale prevazute la alineatul precedent numai daca pot asigura persoanelor in cauza membrilor lor de familie conditii de locuit potrivit dispozitiilor legale, daca aceste persoane isi pot asigura spatiu de locuit sau daca au posibilitatea sa incheie contract pentru construirea sau cumpararea unei locuinte proprietate personala. Persoanele care urmeaza a fi incadrate in munca pot incheia contracte pentru construirea sau cumpararea de locuinta proprietate personala, pe baza aprobarii nominale de incadrare in munca cu schimbarea domiciliului in orasul declarat, potrivit legii, oras mare, a actului de repartizare in productie sau a dovezii ca au reusit la un concurs.

ART. 6. Pentru personalul Ministerului Apararii Nationale si al Ministerului de Interne, aprobarea schimbarii domiciliului in orasele declarate, potrivit legii, orase mari, se da, dupa caz, de catre ministrul apararii nationale sau ministrului de interne.

ART. 7. Au dreptul sa-si schimbe domiciliul din alte localitati in orasele declarate, potrivit legii, orase mari, in suprafata locativa a persoanelor la care se muta, daca aceste persoane au domiciliul in orasul respectiv: a) sotul care se muta la celalalt sot; b) minorii care se muta la parinti, la persoanele obligate sa le acorde intretinere, la tutore ori la alte persoane sau familii la care au fost incredintati spre crestere, educare si intretinere.
Persoanele care au locuinta proprietate personala in orasele declarate, potrivit legii, orase mari si care, ulterior dobindirii proprietatii, si-au schimbat domiciliul in alte localitati, ca urmare a schimbarii locului de munca, au dreptul sa revina in orasul mare dupa incetarea raporturilor de munca, daca au asigurata cazarea in locuinta proprie.
De asemenea, au dreptul sa-si schimbe domiciliul din alte localitati in orasele declarate, potrivit legii, orase mari, ofiterii, maistrii militari si subofiterii, in termen de un an de la data trecerii in rezerva, pentru motive ce nu le sint imputabile, daca au domiciliat in aceste orase si au fost mutati in alte localitati in interesul serviciului.

ART. 8. Pot sa-si schimbe domiciliul din alte localitati in orasele declarate, potrivit legii, orase mari, cu aprobarea presedintilor comitetelor executive ale consiliilor populare ale acestor orase sau ale sectoarelor municipiului Bucuresti: a) parintii care se muta la copii, daca virsta sau starea sanatatii impune ingrijire din partea copiilor la care se muta; b) copii majori care se muta la parinti, fiind in intretinerea acestora, pentru continuarea studiilor sau care sint inapti de munca. In mod exceptional, presedintii comitetelor executive ale consiliilor populare judetene sau al municipiului Bucuresti, cu acordul Comitetului pentru Problemele Consiliilor Populare si al Ministerului de Interne, pot aproba schimbarea domiciliului in orasele declarate, potrivit legii, orase mari, si altor persoane decit cele prevazute la lit. a) si b), daca aceste persoane au locuinta asigurata si, datorita virstei ori incapacitatii de munca, au nevoie de intretinere.

ART. 9. Pentru examinarea temeiniciei cererilor persoanelor prevazute la art. 8, pe linga comitetele executive ale consiliilor populare municipale si ale sectoarelor municipiului Bucuresti se constituie comisii formate din: un vicepresedinte al comitetului executiv al consiliului popular ca presedinte, reprezentantul compartimentului care se ocupa cu problemele de autoritate tutelara, seful oficiului sau al biroului pentru problemele de forta de munca, un reprezentant al organelor sindicale, un secretar al organelor locale ale U.T.C., reprezentanta organizatiei de femei si seful organului local al militiei, ca membri.
Componenta comisiei prevazuta la alineatul precedent se stabileste prin decizie de comitetul executiv al consiliului popular municipal sau al sectorului municipiului Bucuresti.

ART. 10. Comitetul executiv al consiliului popular al orasului declarat, potrivit legii, oras mare sau al sectorului municipiului Bucuresti poate dispune, prin decizie, anularea mentiunii de schimbare a domiciliului din alte localitati in aceste orase, in cazurile cind:
a) persoanelor incadrate in munca in conditiile art. 5 li s-a desfacut contractul de munca, din motive imputabile lor, inainte de implinirea a 5 ani de la data incadrarii;
b) prin hotarire judecatoreasca definitiva se constata ca incheierea casatoriei s-a facut in scopul schimbarii domiciliului in orasul declarat, potrivit legii, oras mare sau ca schimbarea domiciliului s-a obtinut prin manopere frauduloase ori prin savirsirea unei infractiuni. Instanta judecatoreasca este obligata sa comunice hotarirea, ramasa definitiva, comitetului executiv al consiliului popular. Impotriva deciziei de anulare a schimbarii domiciliului se poate face contestatie in termen de 15 zile de la primirea comunicarii. Contestatia se rezolva in termen de cel mult 30 de zile de comitetul executiv al consiliului popular judetean, respectiv al municipiului Bucuresti.
Decizia de anulare a schimbarii domiciliului, ramasa definitiva, se comunica organului militiei, pentru a face mentiunea corespunzatoare in actul de identitate.

ART. 11. Persoanele carora li s-a anulat mentiunea de stabilire a domiciliului in baza art. 10 lit. a) pierd dreptul de folosinta a suprafetei locative inchiriate, contractul fiind considerat anulat de drept. In toate cazurile prevazute la art. 10 persoanele respective sint obligate ca, in termen de 90 de zile de la efectuarea in actul de identitate a mentiunii de anulare a stabilirii domiciliului, sa paraseasca localitatea, comitetul executiv al consiliului popular care a emis decizia de anulare a schimbarii domiciliului este obligat sa ia masuri in vederea asigurarii spatiului de locuit si a unui loc de munca in localitatea in care persoana a avut domiciliul inainte de a se stabili in orasul declarat, potrivit legii, oras mare.
In cazul neindeplinirii in termen a obligatiei de a parasi localitatea, persoana in cauza va fi evacuata de catre organele militiei, pe baza deciziei de evacuare a comitetului executiv al consiliului popular, cheltuielile efectuate urmind a fi recuperate de la persoana evacuata.

ART. 12. Persoanelor care au domiciliul in orasele declarate, potrivit legii orase mari, dar sint incadrate in munca la unitati din alte localitati, unde li s-au repartizat locuinte in conditiile legii ori au locuinte proprietate personala in care locuiesc efectiv impreuna cu familia, organele militiei vor efectua din oficiu schimbarea domiciliului din orasul mare in acea localitate.

ART. 13. Presedintii comitetelor executive ale consiliilor populare ale oraselor declarate, potrivit legii, orase mari si ale sectoarelor municipiului Bucuresti pot aproba, in afara numarului stabilit anual potrivit art. 2, schimbarea domiciliului persoanelor care au fost incadrate in munca cu contract pe durata nedeterminata, inainte de 1 ianuarie 1975, la unitati din aceste localitati. Aprobarile se dau pe baza propunerilor facute de comisiile prevazute la art. 9 daca persoanele in cauza au domiciliul in localitati de unde nu au posibilitatea sa faca naveta si numai daca unitatile la care sint incadrate le asigura conditii de locuit corespunzatoare ori aceste persoane au locuinta asigurata sau incheie contract pentru construirea unei locuinte proprietate personala.

ART. 14. Cererile de stabilire a domiciliului in orasele declarate, potrivit legii, orase mari, aflate in curs de dezvoltare, se vor solutiona potrivit dispozitiilor prezentului decret.

 ART. 15 Decretul nr.307/1971 privind stabilirea domiciliului in orasele care, potrivit legii, sint declarate orase mari, devenit Legea nr. 66/1971, se abroga.

(…) Capitolul 3

Sistematizarea localităților rurale

Articolul 13. Sistematizarea comunelor, unităţi de bază teritorial- administrative, şi a satelor componente trebuie să asigure dezvoltarea lor în corelare cu cea a localităţilor învecinate, organizarea zonelor funcţionale – unităţi de producţie, locuinţe, dotări social-culturale, spaţii plantate şi de circulaţie – ţinînd seama de profilul dominant agricol, să stabilească regimul de înălţime, densitatea clădirilor, loturilor pentru gospodăriile ţărăneşti, traseul şi profilul străzilor.

Se vor urmări amplasarea judicioasă a tuturor construcţiilor, precum şi crearea unor centre civice care să grupeze dotările social- culturale principale.

Pentru centrele de comună, schiţele de sistematizare vor stabili dotările social- culturale necesare tuturor locuitorilor din comună, iar pentru celelalte sate componente ale comunei se vor prevedea numai acele dotări legate de satisfacerea nevoilor curente ale populaţiei.

În centrul civic al centrelor de comună se vor amplasa sediul politico- administrativ, unităţi culturale, de învăţămînt şi ocrotirea sănătăţii, de prestări de servicii şi comerciale, precum şi locuinţe.

Se va avea în vedere ca dotările care au funcţiuni înrudite să fie grupate într- o singură clădire sau într-un număr restrîns de clădiri, cu mai multe niveluri, cu aspect reprezentativ; astfel, cele cu funcţiuni politico-administrative şi economice să fie grupate pe cît posibil într-o singură clădire, urmărindu-se ca în asemenea clădiri să se asigure şi locuinţe pentru anumite categorii de personal al unităţilor respective.

Sistematizarea localităţilor rurale trebuie să contribuie la ridicarea economică, socială şi culturală a satelor, la îmbunătăţirea generală a condiţiilor de trai ale ţărănimii, la apropierea treptată a vieţii satelor de aceea a oraşelor.

Articolul 14. În cadrul acţiunii de sistematizare se va urmări gruparea gospodăriilor din satele mici şi dispersate în satele care au perspecvtivă de dezvoltare şi care vor fi stabilite prin lege şi aprobate o dată cu perimetrele construibile. Propunerile pentru delimitarea perimetrelor construibile se vor face cu consultarea largă a cetăţenilor din localităţile respective. În satele mici şi dispersate ce se vor stabili odată cu aprobarea prin lege a perimetrelor construibile ale localităţilor se interzice să se contruiască clădiri noi.

Comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti vor stabili programe pe termen lung pentru mutarea treptată a gospodăriilor din satele în care este interzis să se mai construiască clădiri noi, precum şi a celor rămase în afara perimetrelor construibile ale satelor cu perspectivă de dezvoltare.

Această acţiune va fi sprijinită de comitetele executive ale consiliilor populare prin atribuirea de terenuri în folosinţă şi acordarea de ajutoare materiale din partea statului, potrivit legii.

Articolul 15. Prin sistematizare se va urmări ca localităţile rurale cu cele mai bune condiţii de dezvoltare să fie transformate, în următorii 15- 20 de ani, în centre economice şi sociale cu caracter urban. La stabilirea acestora se va ţine seama de resursele materiale şi umane, poziţia faţă de localităţile din zonă de influenţă şi accesul la căile de comunicaţie, precum şi de situaţia fondului construit existent. Localităţile care vor deveni centre economice şi sociale cu caracter urban se aprobă prin lege.

Prin schiţele de sistematizare a acestor localităţi se vor stabili zonele funcţionale specifice profilului economicsocial prevăzut în perspectivă, precum şi dotările social- culturale necesare, în funcţie de marimea localităţilor şi de numărul locuitorilor din satele situate în zona lor de influenţă şi în corelare cu reţeaua generală de localităţi.

Articolul 16. În centrele de comună şi îndeosebi în localităţile ce vor deveni centre economice şi sociale cu caracter urban, ministerele, celelalte organe centrale şi comitetele executive ale consiliilor populare vor amplasa obiective industriale şi industrial-agrare, secţii ale unor întreprinderi industriale din oraşele apropiate, unităţi ale industriei locale, cooperatiei meşteşugăreşti şi de consum, ale cooperativelor agricole de producţie, asociaţiilor intercooperatiste, întreprinderilor agricole de stat, staţiunilor pentru mecanizarea agriculturii, precum şi alte unităţi economice, care să asigure valorificarea resurselor materiale şi umane locale.

Construcţiile pentru obiectivele prevăzute la alin. 1 se vor realiza pe suprafeţe cît mai restrînse de teren, respectîndu-se cu stricteţe normele de ocupare a terenului stabilite pentru astfel de construcţii.

Articolul 17. Clădirile de locuit se vor amplasa cu precădere, începînd din centrul civic către zonele marginale, în vederea realizării unei structuri compacte a localităţilor, prin utilizarea intensivă a terenurilor din perimetrul construibil, creîndu-se astfel posibilitatea pentru introducerea în condiţii eficiente a alimentării cu apă, a energiei electrice şi a canalizării. Se vor lua măsuri ca membrilor cooperativelor agricole de producţie să li se atribuie lot în folosinţă, conform statutului, în afara perimetrului construibil al localităţilor.

Loturile necesare pentru construirea de locuinţe şi anexe gospodăreşti vor fi în suprafaţa de 200- 250 mp, avînd de regulă un front la stradă de maximum 12 m.

În vederea construirii de locuinţe şi anexe pentru gospodăriile ţărăneşti, comitetele executive ale consiliilor populare comunale vor putea atribui în folosinţa cetăţenilor loturi din terenurile proprietate de stat aflate în administrarea comunelor.

Suprafaţa de teren de 200- 250 mp poate fi atribuită şi cetăţenilor ce îsi construiesc locuinţe în clădiri cu mai multe niveluri.

Pentru a veni în sprijinul cadrelor de specialişti şi a celorlalte persoane încadrate în unităţi socialiste, comitetele executive ale consiliilor populare comunale vor putea să atribuie acestora, în scopul contruirii de locuinţe şi organizării de gospodării, teren în suprafaţa de 200- 250 mp.

Suprafaţa din terenul atribuit rămasă după contruirea locuinţei este la dispoziţia cetăţenilor şi va fi folosită pentru nevoile gospodăreşti şi pentru amenajarea de grădini.

Suprafaţa terenurilor aflate în proprietatea personală a membrilor cooperativelor agricole de producţie, care depăşeşte 250 mp stabiliţi în condiţiile prezentului articol, se include în calculul lotului atribuit în folosinţă, potrivit statutului cooperativelor agricole de producţie.

Dreptul de folosinţă a terenurilor atribuite se acordă pe durata existenţei construcţiei, cu plata taxei de folosinţă stabilită pentru terenurile destinate construcţiei de locuinţe potrivit Legii nr. 4/1973.

Articolul 18. Prin sistematizare se va urmări ca noile construcţii de locuinţe să aibă de regulă două niveluri. Clădirile ce se construiesc în centrul civic vor avea cel puţin două niveluri.

Pentru toate satele care au perspectivă de dezvoltare, în zona de locuit, pe teritoriul care cuprinde loturile de casă şi anexele gospodăreşti, precum şi străzile de acces la locuinţe, se va asigura o densitate de 1.500 mp suprafaţă utilă la hectar.

Articolul 19. Locuinţele ce se realizează în localităţile rurale din fondurile statului şi din fondurile populaţiei cu spijinul statului în credite şi execuţie se vor construi pe bază de proiecte tip, directive sau refolosibile şi vor avea cel puţin două niveluri.

Pentru a veni în sprijinul celor care îşi construiesc locuinţe proprietate personală, în regie, comitetele executive ale consiliilor populare sînt obligate să pună la dispoziţia cetăţenilor proiecte tip întocmite cu consultarea prealabilă a populaţiei, din care cei interesaţi să poată alege proiectul cel mai convenabil. Aceste proiecte se vor elabora într- o gamă variată, care să ţină seama de specificul local şi de tradiţie şi care să folosească materiale locale existente, ieftine.

Articolul 20. Prin sistematizare se va urmări soluţionarea cît mai eficientă a alimentării cu apă, a canalizării, începînd cu zona centrală, precum şi rezolvarea circulaţiei şi transportului în condiţiile speicifice localităţilor rurale.

Pentru străzi, în afara celor ce au traseu pe drumurile naţionale sau judeţene, se vor prevedea de regulă 7 m lăţime carosabilă, şanţuri sau rigole şi trotuare de maximum 1,5 m lăţime.

Articolul 21. Amplasarea construcţiilor de orice fel se va face cu respectarea condiţiilor de aliniere şi a regimului de construcţie specific localităţii şi zonei respective, ţinîndu-se seama de prevederile schiţelor sau detaliilor de sistematizare.

Articolul 22. Cooperativele agricole de producţie, celelalte organizaţii cooperatiste, întreprinderile pentru mecanizarea agriculturii şi întreprinderile agricole de stat, celelalte unităţi socialiste, vor contribui potrivit legii cu mijloace financiare şi materiale la realizarea unor obiective sociale, culturale sau edilitare.

Contribuţia în bani şi muncă, ce se efectuează în localităţile rurale, va fi orientată cu precădere spre acele lucrări care sînt prevăzute în cadrul sistematizării localităţilor.

Comitetele executive ale consiliilor populare vor coordona folosirea în comun a tuturor resurselor materiale şi financiare în scopul realizării obiectivelor de interes obştesc, prevăzute în schiţele sau detaliile de sistematizare, în scopul îmbunătăţirii condiţiilor de viaţă a întregii populaţii.

(Legea nr.59 din 1974 privind sistematizarea teritoriului şi localităţilor urbane şi rurale)

(…) Capitolul 2

Sistematizarea localităților urbane.

Articolul 6. Sistematizarea localităţilor urbane trebuie să asigure dezvoltarea lor armonioasă în strînsă corelare cu teritoriul înconjurător şi cu reţeaua generală de localităţi, restrîngerea suprafeţelor construibile şi utilizarea cît mai completă a terenurilor din perimetrul construibil al municipiilor şi oraşelor,prevăzînd regimul de înălţime şi densitatea construcţiilor, precum şi stabilirea zonelor funcţionale referitoare la amplasarea raţională a unităţilor economice, a construcţiilor de locuinţe şi social- culturale, a spaţiilor plantate şi de agrement, echiparea tehnicoedilitară, îmbunătăţirea circulaţiei şi transportului în comun.

Articolul 7. Amplasarea obiectivelor economice şi a altor obiective se stabileşte pe bază de studii de amplasament, în cadrul perimetrelor construibile, cu respectarea prevederilor schiţelor şi detaliilor de sistematizare, precum şi a normelor specifice privind amplasarea acestor obiective, asigurînd protecţia mediului înconjurător. La amplasarea obiectivelor se va asigura folosirea cît mai bună a terenurilor, respectîndu-se cu stricteţe normele de ocupare a terenului stabilite pentru fiecare gen de construcţie.Propunerile de amplasare a obiectivelor se elaborează de către titularii investiţiilor împreună cu comitetele executive ale consiliilor populare şi se supun aprobării, potrivit normelor legale.

Articolul 8. Construcţiile de locuinţe se vor amplasa pe baza detaliilor de sistematizare sau studiilor de amplasament, cu respectarea prevederilor din schiţele de sistematizare.Suprafaţa de teren ce se atribuie pentru construcţii de locuinţe în localităţile urbane va fi cea stabilită potrivit prevederilor Legii nr. 4/1973 privind dezvoltarea construcţiei de locuinţe, vînzarea locuinţelor din fondul de stat către populaţie şi construirea de case de odihnă proprietate personală.

De regulă, în localităţile urbane, regimul de înălţime al clădirilor noi de locuit va fi de 5 niveluri şi nu mai puţin de 2 niveluri. Se pot prevedea şi zone de locuit cu un regim de înălţime mai mare sau mai mic, în cazuri justificate, în funcţie de mărimea şi profilul economic şi social al oraşului, natura terenurilor de fundare şi gradul de seismicitate, precum şi relieful terenului.În noile ansambluri de locuinţe, în funcţie de regimul mediu de înălţime al clădirilor se vor asigura cel puţin următoarele suprafeţe locuibile la hectar: pînă la 3 niveluri, 4.000 mp; între 3 şi 5 niveluri, de la 4.500 mp pînă la 7.000 mp; între 5 şi 9 niveluri, de la 7.000 mp pînă la 10.000 mp, iar peste 9 niveluri se va urmări să se realizeze circa 12.000 mp suprafaţa locuibilă la hectar.

În cazul unor ansambluri situate pe terenuri slabe, accidentate, cu denivelări mari, pe care nu este economic a se realiza blocuri de locuinţe cu mai mult de 3 niveluri, se va asigura o densitate minimă de 3.800 mp suprafaţă locuibilă la hectar.

Teritoriul care se ia în calculul densităţii ansamblurilor cuprinde suprafaţa ocupată la sol de clădirile de locuit, terenul dintre acestea, precum şi aleile şi străzile interioare de acces la clădiri.Regimul de înălţime şi densitatea construcţiilor pentru fiecare localitate se stabilesc prin schiţele şi detaliile de sistematizare şi se aprobă odată cu acestea, urmărindu- se restrîngerea treptată a perimetrelor construibile şi obţinerea unor densităţi optime.

Se va urmări realizarea de ansambluri de locuit compacte, cu blocuri astfel amplasate încît să se creeze fronturi stradale închegate, cu gruparea dotărilor social-culturale, a spaţiilor plantate şi de agrement şi a terenurilor de joc şi sport. De asemenea, se vor realiza şi unele ansambluri de locuit avînd clădiri cu 3- 5 niveluri, amenajînduse curţi pentru fiecare clădire în vederea unei mai bune gospodăriri a terenurilor aferente.

Articolul 9. Construcţiile de locuinţe se vor realiza cu precădere începînd din centrul localităţilor către zonele marginale,asigurîndu- se realizarea de ansambluri cu densităţi sportite, creîndu- se în acest fel condiţii pentru restrîngerea în continuare a perimetrelor construibile. În scopul obţinerii unei densităţi optime, comitetele executive ale consiliilor populare vor lua măsuri pentru amplasarea de locuinţe şi în ansamblurile realizate, urmărind armonizarea construcţiilor noi cu cele existente.

Articolul 10. Locuinţele ce se realizează din fondurile statului sau din fondurile populaţiei cu sprijinul statului în credite şi execuţie se vor construi potrivit normelor legale, pe bază de proiecte tip, directive şi refolosibile.Locuinţele ce se realizează în regie de către populaţie se vor construi cu respectarea regimului de aliniere şi de înălţime în condiţiile stabilite de comitetele executive ale consiliilor populare prin autorizaţiile de construcţii.

În acest scop, comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti sînt obligate să elaboreze şi să pună la dispoziţia cetăţenilor care- şi construiesc locuinţe proiecte tip într- o gamă variată şi cu soluţii eficiente, care să prevadă utilizarea de materiale locale, ieftine, astfel ca cetăţenii să poată alege proiectele cele mai convenabile.

Articolul 11. Amplasarea dotărilor social- culturale şi echiparea cu lucrări tehnico- edilitare şi reţele de circulaţie se vor face pe baza schiţelor şi detaliilor de sistematizare sau a studiilor de amplasament, iar la dimensionarea lor se va ţine seama de nevoile industriei şi populaţiei din localitatea respectivă şi din localităţile învecinate.

Principalele instalaţii tehnico- edilitare se vor realiza pe trasee comune, adoptîndu- se soluţii cît mai economice şi eficiente, inclusiv în galerii unice subterane, vizitabile, amplasate pe arterele magistrale.

Articolul 12. Gospodăriile situate în afara perimetrelor construibile ale municipiilor şi oraşelor se vor muta treptat în perimetrul construibil al acestor localităţi potrivit unor programe pe termen lung stabilite de comitetele executive ale consiliilor populare municipale sau orăşeneşti.

Cetăţenii ale căror locuinţe au fost executate cu respectarea prevederilor legale vor beneficia, la mutarea gospodăriei, de terenuri şi ajutoare materiale din partea statului, potrivit legii.

(Legea nr.59 din 1974 privind sistematizarea teritoriului şi localităţilor urbane şi rurale)

Sistematizarea teritoriului ţării şi a localităţilor se înfăptuieşte pe baza politicii Partidului Comunist Român de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate, contribuind la creşterea necontenită a bunăstării materiale şi spirituale a tuturor oamenilor muncii şi la organizarea pe baze ştiinţifice, în mod raţional şi armonios, a cadrului în care trăiesc şi muncesc cetăţenii patriei noastre.

Congresul al X- lea al Partidului Comunist Român şi Conferinţa Naţională din anul 1972 au stabilit obiectivele şi direcţiile principale ale sistematizării teritoriului şi localităţilor, menite să asigure organizarea armonioasă a teritoriului ţării, a tuturor unităţilor administrativ- teritoriale, să contribuie la repartizarea raţională şi echilibrată a forţelor de producţie, îmbinînd organic criteriile de eficienţă economică cu cele de ordin social, să asigure organizarea şi amenajarea pe bază de plan a oraşelor şi satelor, în concordanţă cu progresul economic şi social general, restrîngerea perimetrului construibil al localităţilor la strictul necesar şi folosirea optimă a teritoriului acestora, transformarea unor localităţi rurale care au perspective de dezvoltare în centre economice şi sociale cu caracter urban, ridicarea întregii activităţi economice, sociale şi culturale a satelor şi apropierea treptată a condiţiilor de viaţă din sate de cele din oraşe.

În vederea îndeplinirii directivelor şi sarcinilor referitoare la sistematizarea teritoriului şi localităţilor ţării este necesară legiferarea unitară a întregului complex de activităţi din acest domeniu, la realizarea cărora sînt chemate să-şi aducă contribuţia organele şi organizaţiile de stat şi obşteşti, precum şi toţi cetăţenii.

În acest scop,Marea Adunare Naţională a Republicii Socialiste România adoptă prezenta lege.

Capitolul 1

DISPOZIŢII GENERALE PRIVIND SISTEMATIZAREA TERITORIULUI ŞI A LOCALITĂŢILOR

Articolul 1. Sistematizarea are drept scop organizarea judicioasă a teritoriului ţării, judeţelor şi comunelor, a localităţilor urbane şi rurale, zonarea funcţională privind modul de folosinţă a terenului, stabilirea regimului de înălţime, a densităţii construcţiilor, precum şi a densităţii locuitorilor, a spaţiilor plantate şi de agrement, echiparea cu dotări social- culturale, cu lucrări tehnico- edilitare şi căi de comunicaţie şi transport, păstrarea şi îmbunătăţirea mediului înconjurător, punerea în valoare a monumemntelor istorice şi de artă şi a locurilor istorice, creşterea eficienţei economice şi sociale a investiţiilor şi îmbunătăţirea continuă a condiţiilor de muncă, de locuit şi odihnă pentru întreaga populaţie.Prin sistematizare trebuie să se asigure restrîngerea perimetrelor construibile ale localităţilor la strictul necesar şi folosirea optimă a pamîntului, care reprezintă o importantă avuţie naţională.Sistematizarea teritoriului şi a localităţilor se desfăşoară în concordanţă cu prognozele şi pe baza prevederilor planului naţional unic de dezvoltare economico- socială a ţării şi contribuie la dezvoltarea armonioasă a întregului teritoriu, la valorificarea superioară a resurselor materiale şi umane, la repartizarea raţională şi echilibrată a forţelor de producţie, urmărind îmbinarea organică a criteriilor de eficienţă economică cu cele de ordin social.

Articolul 2. Prin sistematizare se va asigura dezvoltarea oraşelor şi comunelor – unităţi teritorial-administrative de bază ale societăţii noastre socialiste – în cadrul unui program naţional de ansamblu, ţinînd seama de întreaga reţea de localităţi urbane şi rurale, de influenţele reciproce dintre acestea, corelarea dezvoltării oraşelor şi satelor cu zonele în care se află şi adîncirea cooperării între localităţi. O atenţie deosebită se va acorda localităţilor rurale, În scopul ridicării treptate a nivelului de viaţă din aceste localităţi, apropiindu- l de cel din mediul urban.De asemenea, se va asigura dezvoltarea într- o concepţie unitară a reţelei de căi de comunicaţie, transport şi energetice, asigurînd legarea centrelor de productie şi desfacere, bazele de materii prime, cu întreaga reţea de localităţi, protejarea împotriva inundaţiilor, a alunecărilor de teren, combaterea eroziunii solului, precum şi realizarea de dotări social- culturale şi tehnico- edilitare care să servească, în comun, mai multe localităţi.

Articolul 3. Prin sistematizare trebuie să se asigure apărarea şi buna gospodărire a fondului funciar, fiind interzisă micşorarea suprafeţei agricole, urmărindu- se restrîngerea la minimum a suprafeţelor construibile, simplificarea şi raţionalizarea reţelei de drumuri comunale şi de cîmp, gruparea şi amplasarea liniilor de telecomunicaţii şi a celor de transport şi distribuire a energiei electrice de- a lungul şi în imediata apropiere a căilor de comunicaţie, a digurilor şi canalelor de irigaţii şi desecări. Terenurile ocupate de construcţii, drumuri, canale, diguri şi reţele electrice şi de telecomunicaţii, care se eliberează prin lucrările de sistematizare, vor fi redate producţiei agricole de către deţinători. Comitetele executive ale consiliilor populare controlează şi răspund de redarea terenurilor în producţia agricolă la termenele stabilite.

Pentru localităţile urbane şi rurale se vor stabili perimetre construibile, care se aprobă prin lege. În cadrul perimetrelor construibile vor fi cuprinse suprafeţele de teren necesare pentru construcţii de locuinţe, clădiri social- culturale, obiective industriale, construcţii agrozootehnice, străzi, spaţii verzi şi de odihnă, precum şi alte construcţii şi amenajări tehnico- edilitare necesare asigurării funcţiunilor economice şi sociale ale localităţilor.Pentru amplasarea construcţiilor industriale, agrozootehnice şi social- culturale se va urmări utilizarea terenurilor degradate sau improprii agriculturii, iar în cazul în care nu există astfel de terenuri şi contrucţiile se amplasează pe terenuri aflate în producţia agricolă, se vor stabili totodată suprafeţele de teren echivalente ce se vor reda agriculturii, potrivit legii.Pentru utilizarea terenurilor degradate se vor lua din timp măsurile necesare pregătirii lor în vederea realizării construcţiilor.Construcţiile de orice fel se amplasează în perimetrul construibil, cu respectarea prevederilor schiţei de sistematizare.Amplasarea obiectivelor de investiţii şi de producţie în afara perimetrului construibil, stabilit prin lege, se poate face numai în cazuri excepţionale, pe baza aprobării prealabile prin decret prezidenţial.Se interzice executarea de lucrări de reţele de distribuţie a energiei electrice, de alimentare cu apă, canalizare, străzi şi alte dotări tehnico- edilitare pentru construcţii situate în afara perimetrelor construibile.

Articolul 4. Schiţele de sistematizare a municipiilor, oraşelor şi satelor, ca instrument de bază în desfăşurarea activităţii de sistematizare, se întocmesc şi se reactualizează de către comitetele executive ale consiliilor populare corelat cu studiile de prognoză şi în funcţie de prevederile din planurile cincinale de dezvoltare economico- socială a ţării şi după aprobare sînt obligatorii pentru organizaţiile socialiste, celelalte persoane juridice, precum şi pentru cetăţeni. Stabilirea amplasamentelor concrete ale construcţiilor şi instalaţiilor se face pe baza detaliilor de sistematizare şi studiilor de amplasament, cu respectarea prevederilor din schiţele de sistematizare.

Articolul 5. Consiliile populare vor asigura participarea locuitorilor la elaborarea, definitivarea şi aplicarea în viaţă a schiţelor de sistematizare a localităţilor. În acest scop cetăţenii vor fi informaţi permanent asupra principalelor probleme şi acţiuni de sistematizare.

Schiţele de sistematizare a comunelor şi satelor componente întocmite conform prevederilor prezentei legi vor fi dezbătute cu cetăţenii şi supuse votului deschis al acestora, în fiecare sat în parte, hotărîrile luîndu-se cu majoritatea voturilor însumate pe întreaga comună, consemnîndu- se numărul de voturi exprimate pentru şi contra.

Schiţele de sistematizare se supun aprobării organelor competente după introducerea sugestiilor şi propunerilor cetăţenilor, iar în continuare se va desfăşura o largă acţiune de popularizare a prevederilor schiţelor de sistematizare, în vederea antrenării maselor de cetăţeni la aplicarea lor în viaţă.

(Legea nr.59 din 1974 privind sistematizarea teritoriului şi localităţilor urbane şi rurale)

CAP. 5

ART. 48.Strainii care desfasoara activitati pe baza de contracte au acces in organizatiile socialiste beneficiare cu aprobare scrisa a conducatorilor organizatiilor socialiste respective sau a inlocuitorilor acestora, numai in sectiile sau sectoarele de productie in care prezenta lor este legata de indeplinirea obligatiilor contractuale, precum si in pavilioanele administrative.

ART. 49. Strainii care vin in organizatiile socialiste in scopul efectuarii unor tranzactii comerciale au acces numai in pavilioanele administrative si in expozitii. In cazuri justificate, accesul acestora va putea fi admis si in sectiile de productie al caror proces tehnologic nu constituie secret de stat sau de fabricatie, cu aprobarea conducatorului organului central caruia ii este subordonata organizatia socialista.

ART. 50. Accesul strainilor in organizatiile socialiste, in scopul documentarii tehnico-stiintifice, este admis numai cu aprobarea scrisa a conducerii organului central in a carui subordine se afla organizatia respectiva si este limitat la compartimentele strict necesare documentarii pentru care au primit aprobare si nu se gasesc date si documente ce constituie secret de stat.

ART. 51. In unitatile si locurile de munca de importanta deosebita, accesul strainilor este admis numai cu aprobarea, dupa caz, a presedintelui Consiliului de Stat sau a presedintelui Consiliului de Ministri. Lista unitatilor si locurilor de munca prevazute la alineatul precedent va fi intocmita de presedintele Consiliului Securitatii Statului si va fi supusa spre aprobare presedintelui Consiliului de Stat.

ART. 52. Strainii pervazuti la art. 48-51, pe timpul cit se afla in sediul organi zatiei socialiste, vor purta semne distinctive, diferite de cele folosite de salariatii proprii, puse la dispozitie de aceasta organizatie. Pe timpul vizitei, strainii vor fi insotiti de persoane anume desemnate de conducerea organizatiei socialiste.

ART. 53. Este interzis accesul cetatenilor straini si al persoanelor fara cetatenie la informatii, date si documente ce constituie secrete de stat.

ART. 54. Dispozitiile art. 53 nu se aplica strainilor care vin in tara pentru a coopera la executarea unor lucrari sau pentru schimb de experienta, in baza conventiilor, protocoalelor, contractelor si alte asemenea intelegeri incheiate de catre statul roman sau organizatiile socialiste romane in ce priveste informatiile, datele si documentele in legatura cu obiectul cooperarii ori al schimbului de experienta. In acest caz, aprobarea de acces va fi data de catre conducatorul organului central tutelar, cu avizul Consiliului Securitatii Statului.

ART. 55. Strainii, inclusiv membrii misiunilor diplomatice acreditate in Republica Socialista Romania, pot fotografia, filma sau executa lucrari de arte plastice pe teritoriul Republicii Socialiste Romania avind ca subiecte edificii, monumente si obiective de interes cultural si artistic, precum si valori din orase si peisaje daca acestea nu privesc obiectivele aratate la art. 42 si 43 sau obiectivele situate in zonele in care strainii nu au acces.
Strainii pot executa lucrari de fotografiere, filmare sau de arte plastice privind obiectivele indicate la art. 42, precum si acelea situate in zonele in care nu au acces, numai daca poseda autorizatii speciale eliberate de catre Consiliul Securitatii Statului.
De asemanea, strainii pot executa lucrari de fotografiere, filmare sau de arte plastice in timpul deplasarii cu avionul numai daca poseda autorizatii speciale eliberate de catre Consiliul Securitatii Statului.

CAP. 6

ART. 56. Consiliul Securitatii Statului organizeaza si raspunde, potrivit dispozitiilor legale, de colectarea, transportul si distribuirea corespondentei cu caracter secret de stat.

 ART. 57. Documentele care constituie secrete de stat, precum si cele care nu sint destinate publicitatii, nu pot fi transportate in strainatate de catre delegatiile sau salariatii organizatiilor socialiste decit cu aprobarea ministrului sau conducatorului organului central, respectindu-se si normele legale stabilite cu privire la transportul si pastrarea corespondentei diplomatice. Documentele strict secrete de importanta deosebita nu pot fi transportate in strainatate de catre delegatiile sau salariatii organizatiilor socialiste fara aprobarea presedintelui Consiliului de Ministri. Aprobarile prevazute la alineatele precedente se vor da numai pentru acele documente care sint strict necesare si numai daca in exterior exista conditii pentru pastrarea secretului lor.

ART. 58. Documentele ce constituie secrete de stat care se transporta in strainatate vor fi predate sefului delegatiei sau salariatului ce pleaca in strainatate numai prin compartimentul special pentru evidenta, pastrarea si manipularea documentelor secrete, pe baza de proces-verbal.

CAP. 7 Sanctiuni

 ART. 59. Nerespectarea dispozitiilor legale privind apararea secretului de stat constituie o fapta deosebit de grava si se pedepseste potrivit legii penale, daca sint intrunite elementele vreunei infractiuni. Faptele de incalcare a normelor privind apararea secretului de stat care nu intrunesc elementele infractiunii atrag, dupa caz, raspunderea administrativa ori disciplinara, materiala sau civila.

ART. 60. Constituie contraventii la normele privind apararea secretului de stat urmatoarele fapte, daca nu au fost savirsite in astfel de conditii incit, potrivit legii penale, sint considerate infractiuni:
a) nerespectarea dispozitiilor prevazute la art. 12, 23, 24, 29 alin. 1 si art. 35, de catre cei carora, potrivit legii, le revin astfel de obligatii; b) nerespectarea dispozitiilor prevazute la art. 30, 31, 33, 34 si 39-41, de catre cei carora, potrivit legii, le revin astfel de obligatii; c) nerespectarea dispozitiilor prevazute la art. 7, 18 alin. 4, art. 19 alin. 1 si 2, art. 20, 21, 25, 32, 48-53, 57 si 58, de catre cei carora, potrivit legii, le revin astfel de obligatii; d) nerespectarea dispozitiilor prevazute la art.42-46, 55 alin. 2 si 3, de catre cei carora, potrivit legii, le revin astfel de obligatii; e) nerespectarea dispozitiilor art. 2 alin. 3, art. 4, 5, 11, 13, 14, 15, 36 si 38 si neglijenta care a dat posibilitatea unei persoane neautorizate sa cunoasca sau sa posede date si documente secrete de stat, precum si divulgarea secretului de stat atunci cind nu constituie o infractiune, ori divulgarea de informatii sau date care, desi nu constituie secrete de stat, nu sint destinate publicitatii; f) nerespectarea normelor cu privire la evidenta, intocmirea, multiplicarea, manipularea si pastrarea datelor si documentelor cu caracter secret de stat. Contraventiile prevazute la literele a, b si f se sanctioneaza cu amenda de la 200 la 400 lei, cele prevazute la literele c si d cu amenda de la 400 la 1000 lei, iar cele prevazute la litera e cu amenda de la 1000 la 5000 lei.

ART. 61. Contraventiile prevazute la art. 60 se constata de ofiterii de securitate, iar cele de la art. 60 litera b si de ofiterii si subofiterii de militie. Contraventiile prevazute la art. 60 litera d se constata si de ofiterii anume imputerniciti de Ministerul Fortelor Armate sau Ministerul Afacerilor Interne. Contaventiile prevazute la art. 60 literele a, b, c, d si f, savirsite de angajatii organizatiilor socialiste la locul de munca sau de alte persoane in incinta organizatiilor socialiste se constata si de catre conducatorul compartimentului din care face parte contravenientul sau al celui unde s-a produs contraventia.

ART. 62. Impotriva procesului-verbal de constatare a contraventiilor se poate face o plingere, in termen de 15 zile de la data comunicarii; aceasta se rezolva dupa cum urmeaza:
– in cazul contraventiilor prevazute la art. 60 litera e, constatate de ofiterii de securitate, de catre presedinte, primul vicepresedinte sau vicepresedintii Consiliului Securitatii Statului;

ART. 63. Dispozitiile art. 60-62 se completeaza cu prevederile Legii nr. 32 / 1968 privind stabilirea si sanctionarea contravenientiilor, in masura in care prezenta lege nu dispune altfel.  CAP. 8 Dispozitii finale

ART. 64. In unele organizatii socialiste de importanta deosebita se vor organiza servicii, sectii sau birouri subordonate conducatorilor acestora, care vor avea urmatoarele atributii:
a) controleaza aplicarea si respectarea de catre toti salariatii a normelor privind apararea secretului de stat; b) asigura paza si securitatea inventiilor si inovatiilor din obiective;
c) indruma si controleaza activitatea tuturor salaritiilor in probleme de relatii si protocol;
d) organizeaza accesul si circulatia in interiorul obiectivelor si asigura respectarea regulilor de ordine interioara; e) elaboreaza planurile de paza si securitate a obiectivelor si controleaza modul de aplicare a lor; f) organizeaza si controleaza paza contra incendiilor. Infiintarea serviciilor, sectiilor sau birourilor prevazute in prezentul articol se aproba de catre organul central respectiv, cu acordul Consiliului Securitatii Statului si al Ministerului Afacerilor Interne, in limita numarului de posturi si a fondurilor de salarii existente la data prezentei legi.

ART. 65. Organizatiile obstesti de orice fel sint obligate sa aplice normele prevazute in prezenta lege cu privire la apararea secretului de stat.

ART. 66. Organizarea, inventarierea, expertizarea si predarea documentelor secrete de stat la fondul arhivistic se fac in conformitate cu normele privind evidenta, pastrarea si folosirea Fondului arhivistic national al Republicii Socialiste Romania.

ART. 67. Nomenclatura functiilor, conditiile de studii si vechime, precum si salariile tarifare ale personalului insarcinat cu evidenta, pastrarea si manipularea datelor si documentelor ce constituie secrete de stat, precum si ale personalului din serviciile, sectiile si birourile prevazute la art. 64 se stabilesc de catre Ministerul Muncii, prin asimilare cu salariile tarifare in vigoare ale functiilor corespunzatoare din compartimentele de personal si administrativ, la care se adauga un spor de importanta de 5-25%, calculat la salariul tarifar de incadrare. Acest spor se include in salariul tarifar.
Procentul de calcul al sporului pe functii si compartimente de activitate se stabileste diferentiat, in raport cu importanta si conditiile specifice fiecarei unitati, pe baza propunerilor ministerelor, celorlalte organe centrale si ale comitetelor executive ale consiliilor populare judetene si al Municipiului Bucuresti, cu acordul Consiliului Securitatii Statului si cu avizul Ministerului Muncii.

ART. 68. In cadrul Ministerului Fortelor Armate, Ministerului Afacerilor Interne si Consiliului Securitatii Statului aprobarile prevazute la art. 21, 34 si 41 se dau de catre comandantii (sefii) de unitati, respectiv de loctiitorii acestora.

ART. 69. Consiliul de Ministri va emite norme cu privire la evidenta, intocmirea, multiplicarea, manipularea si pastrarea datelor si documentelor cu caracter secret de stat si a celor care constituie secrete de serviciu, in intelesul acestei legi.

ART. 70. Prezenta lege intra in vigoare in termen de 60 zile de la publicare.

ART. 71. Decretul nr.430/1969 privind apararea secretului de stat, devenit Legea nr. 29/1969, Decretul nr.332/1958 privind reglementarea conditiilor de executarea a unor lucrari de arte plastice pe teritoriul Republicii Socialiste Romania, Hotarirea Consiliului de Ministri nr. 2293/1969 pentru stabilirea si sanctionarea contraventiilor la normele privind executarea unor lucrari de fotografiere, filmare si de arte plastice pe teritoriul Republicii Socialiste Romania, prevederile art. 15-23 din Instructiunile privind organizarea si functionarea pazei civile la institutii, intreprinderi, organizatii economice de stat si cooperatiste, modul de acces in aceste unitati, precum si conditiile de angajare a paznicilor civili si a personalului care controleaza accesul in institutii, intreprinderi, organizatii economice de stat si cooperatiste, aprobate prin Hotarirea Consiliului de Ministri nr. 1270/1958 si prevederile art. 1 lit. C din Hotarirea Consiliului de Ministri nr. 2286/1969 pentru stabilirea si sanctionarea contraventiilor la normele privind paza civila la organizatiile socialiste, paza obsteasca in comune si paza de cimp, precum si orice alte dispozitii contrare, se abroga.