Canalul Dunăre Marea Neagră

Canalul Dunăre Marea Neagră

Magistrala Albastră drum de ape și vis

Drum spre suflet purtând, cântec fără cuvânt

Drum spre mare deschis[1]. Cam așa era descrisă inaugurarea Canalului Dunăre Marea Neagră la 26 mai 1984.

Istoria construirii Canalului însă a fost sumbră și anevoioasă lăsând o amintire întunecată în mentalul colectiv, amintire care, umbrește utilitatea și funcționalitatea unei astfel de căi comerciale.

Inaugurat la 26 mai 1984, de către Nicolae Ceaușescu într-un cadru extrem de festiv, demersurile pentru realizarea unui Canal care să unească Dunărea de Mare, datează încă din secolul XIX.

Ideea realizării unei scurtături între Dunăre și mare datează din anul 1832 când Imperiul Otoman contractează serviciile unor ingineri britanici care aveau ca sarcină descoperirea și proiectarea unei căi de acces mai scurte înspre mare. Datorită costurilor ridicate de proiectare si de construcție proiectul este abandonat.

Anul 1917 aduce proiectul dr.ing. Th. Rümelin ”Dobrogea Mare”, proiect ce este prezentat autorităților germane fiind caracterizat ca o importană cale navigabilă pentru relațiile economice dar și din considerente strategico militare dintre România și Germania.

Proiecte pentru construirea unei căi care sa faciliteze accesul către mare au inițiat și inginerii români. Sunt cunoscute proiectele lui Lahovary, Basil Assan, Ion Ionescu de la Brad, nematerializate, dar care au reprezentat punctul de plecare al realizării unui canal navigabil de la Cernavodă spre Agigea și mai departe către Capul Midia.

25 mai 1949 Consiliul de Miniștri aprobă începutul lucrărilor pentru realizarea Canalului Dunăre – Marea Neagră.

Gheorghe Gheorghiu Dej folosește noul șantier pentru reeducarea politicienilor, intelectualilor și a tuturor celor care erau opozanți noului regim politic instaurat. Primul șantier – lagăr a fost ”Colonia de Muncă Cernavodă – Columbia”, șantier în care ș-au pierdut viața un număr de 115 deținuți conform datelor furnizate de IICCMER.

În anul 1953 sunt oprite lucrările ele fiind reluate în anul 1973, când, inginerul Chiriac Avădanei a fost desemnat de către Nicolae Ceaușescu pentru realizarea și finalizarea proiectului Magistrala Albastră.

La noul proiect participă 185 de ingineri și tehnicieni ajungându-se în anul 1975 la 225 de specialiși impicați în realizarea obiectivului.

Canalul se desprinde  din  Dunăre la Cernavodă  (la kilometrul 300 pe fluviu) şi, urmând Valea Carasu, pătrunde la kilometrul 40 în platoul dobrogean, pe care îl traversează pe direcţia Basarabi – Valea Seacă – Straja – limita de nord a Lacului Agigea, până în portul maritim Constanţa.

În anii 1984 – 1987 s-a executat şi ramura de nord a canalului principal, pe direcţia Poarta Albă – Midia -Năvodari. În acest mod, s-a realizat în Dobrogea centrală, între Dunăre şi Marea Neagră, sistemul de canale navigabile ce conectează Dunărea cu principalele porturi maritime româneşti.[2]

Canalul Dunăre Marea Neagră este cel de-al treilea traseu navigabil, ca mărime în lume după Canalul de Suez și Canalul Panama, important la nivel european, legând Marea Nordului, prin Canalul Rin – Dunăre de Marea Neagră.

 

 

 

Pompilia Gon

 

[1] Magistrala Albastră, muzica Vasile Vasilache, versuri Aurel Storin, interpreți Dan Spătaru și Mirabela Dauer

[2] https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/cum-a-fost-construit-canalul-dunare-marea-neagra-secretele-magistralei-albastre-dezvaluite-de-inginerul-care-a-proiectat-maretul-proiect-comunist

error: Content is protected !!