Turismul de vânătoare în România Socialistă

Această „Expunere de motive” a fost prezentată în şedinţa Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. din 19 decembrie 1967. Prezentând argumente solide, Ministrul Economiei Forestiere şi preşedintele Oficiului Naţional de Turism arătau motivele pentru care turismul de vânătoare trebuia reintrodus în ţara noastră, după o pauză de doi ani.

Expunere de motive

În cursul anilor 1959 – 1965, ţara noastră a realizat din practicarea vânătoarei de către străini şi din prestarea serviciilor în legătură cu această activitate, devize al căror volum a crescut an de an, totalizând în șapte ani aproape o jumătate milion dolari.

Pentru refacerea şi ocrotirea vânatului, pentru prevenirea unor abuzuri şi pentru reexaminarea tuturor aspectelor vânătoarei practicate de turiştii străini, prin Hotărârea Consiliului de Miniştri nr. 1493/1965, cu începere de la 31 decembrie 1965 a fost sistată această activitate, astfel că în anii 1966 şi 1967 nu s-au mai realizat încasări valutare. Din studiile făcute se constată că în cadrul activităţii turistice internaţionale, exercitarea vânătoarei şi pesuitului sportiv, ocupă un loc de seamă, fapt ce a condus la creşterea numărului de turişti în acele ţări din centrul şi estul Europei, care s-au impus prin potenţialul de organizare şi calitatea vânatului.În turismul vânătoresc, vânatul mare (cerbi, urşi, căpriori, capre-negre, mistreţi) şi vânatul mic de baltă prezintă un interes major. Pentru organizarea exercitării vânătoarei de către străini, există o preocupare deosebită în toate ţările care dispun de speciile sus amintite şi care diferă în raport cu condiţiile şi cu sistemul social politic al ţărilor respective.Ţările care practică turismul vânătoresc cu străini reuşesc să-şi creeze o sursă de venit importantă, mai ales că din această activitate se realizează devize.

În ţara noastră, ca urmare a măsurilor luate în ultimii doi ani, situaţia vânatului s-a îmbunătăţit şi sînt create condiţii pentru a fi reluată vânătoarea cu turişti străini şi totodată să se organizeze pentru aceştia pescuitul în apele de munte.

Reluarea acestei activităţi este indicată şi pentru următoarele considerente economice:

Vânătoarea este una din cele mai avantajoase acţiuni de turism sub aspectul valutar. Astfel, numai din taxa de vânat (trofeul) se poate încasa:

– pentru un urs peste 1000, în timp ce taxa pentru vânătorii din ţară este de 500 lei;

– pentru un cerb 1200, în medie, în timp ce taxa pentru vânătorii din ţară este de 500 lei;

– pentru un căprior 200, în medie, în timp ce taxa pentru vânătorii din ţară este de 150 lei;

– cursul de revenire al devizelor încasate din exerciţiul vânătoarei este deosebit de favorabil;

– în anul 1968 ţara noastră este gazdă a celui de-al XV-lea Congres Internaţional de Vânătoare, manifestaţie la care vor participa 300 – 400 delegaţi străini şi care va constitui un bun prilej de a face cunoscute valorile noastre cinegetice.

De asemenea, este necesar să se emită un regulament pentru exercitarea vânătoarei şi pescuitului în apele de munte de către străini şi să se stabilească condiţii speciale pentru practicarea acestor sporturi, fixându-se tarife şi taxe care să ţină seama atât de calitatea superioară a vânatului din ţara noastră, cât şi de condiţiile existente în ţările vecine. Taxele de vânătoare urmează să se majoreze faţă de cele practicate anterior, aducându-se la nivelul celor mai mari taxe practicate în Jugoslavia, Cehoslovacia şi Ungaria, majoritatea ajungând la unele specii şi categorii de trofee până la 60%.

Pentru o mai justă apreciere şi valorificare a trofeelor, socotim că este indicat ca pentru evaluarea acestora să se adopte criteriile Consiliului Internaţional de Vânătoare (CIC) prin punctaj şi nu prin greutate.Prezentăm în anexă propunerile privind aceste tarife şi tabelul comparativ.Prin aplicarea măsurilor prevăzute se apreciază că în următorii trei ani se vor putea realiza din exercitarea vânătoarei şi pescuitului în apele de munte cu străini următoarele sume:

– din vânătoare şi pescuit:100 mii dolari (1968), 170 mii dolari (1969), 250 mii dolari (1970);

– din prestări servicii: 20 mii dolari (1968), 30 mii dolari (1969), 50 mii dolari (1970);

Total: 630 mii dolari.

În scopul unei bune desfăşurări a vânătoarei şi pescuitului în apele de munte cu străini, propunem:

– Oficiul Naţional de Turism al Republicii Socialiste România să organizeze venirea de turişti străini care vor să exercite vânătoarea sau pescuitul în apele de munte pe teritoriul Republicii Socialiste România.

– Oficiul Naţional de Turism împreună cu Ministerul Economiei Forestiere şi Asociaţia Generală a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi din Republica Socialistă România, să stabilească anual fondurile de vânătoare şi pescuit în apele de munte aflate în gospodărirea unităţilor silvice sau în folosinţa Asociaţiei Generale a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi în care se va putea vâna şi pescui de către străini, speciile ce vor putea fi recoltate şi contingentul acestora.

– Ministerul Economiei Forestiere să ia măsuri pentru completarea fondurilor proprii de vânătoare  şi pescuit efectuate în apele de munte cu străini, cu instalaţiile şi inventarul necesar şi pentru asigurarea cu personal corespunzător pentru această activitate. De asemenea, Ministerul Economiei Forestiere să urmărească ca Asociaţia Generală a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi să ia aceleaşi măsuri pentru fondurile de vânătoare şi pescuit aflate în folosinţa acesteia.

– Tarifele ce se vor plăti de turiştii şi invitaţii străini pentru vânătoare şi pescuit în apele de munte să fie stabilite conform anexei la hotărârea Consiliului de Miniştri. Tarifele pentru serviciile prestate în teren în legătură cu practicarea vânătoare şi pescuitului în apele de munte de către străini, să se stabilească în valută de către Oficiul Naţional de Turism al Republicii Socialiste România, cu avizul Ministerului Finanţelor şi Ministerului Comerţului Exterior şi cu consultarea Ministerului Economiei Forestiere.

– Încasările valutare din activitatea de vânătoare şi pescuit în apele de munte să se cuprindă în planul de încasări  al Oficiului Naţional de Turism al Republicii Socialiste România. Echivalentul în lei cuvenit pentru această activitate Ministerului Economiei Forestiere şi Asociaţiei Generale a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi, să se stabilească prin protocol încheiat între Ministerul Economiei Forestiere şi preşedintele Oficiului Naţional de Turism. Vânatul şi peştele din apele de munte astfel valorificat, precum şi contravaloarea serviciilor prestate în teren în legătură cu această activitate să se considere pentru Ministerul Economiei Forestiere realizare de plan – export în lei-valută.

– Prestarea serviciilor legate de sosirea, şederea şi plecarea pentru turişti străini să revină Oficiului Naţional de Turism, iar organizarea vânătoarei şi pescuitului în apele de munte pentru turişti străini precum şi prestarea serviciilor în teren în legătură cu practicarea acestora să revină Ministerului Economiei Forestiere şi Asociaţiei Generale a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi. Delimitarea celorlalte atribuţii şi atribuţii ce vor reveni în baza hotărârii Consiliului de Miniştri, Oficiului naţional de Turism pe de o parte şi Ministerului Economiei Forestiere respectiv Asociaţiei Generale a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi pe de altă parte, să se stabilească prin protocol încheiat între conducătorii acestora.

– Ministerul Economiei Forestiere să emită un regulament pentru exercitarea de către străini a vânătoarei şi pescuitului în apele de munte. (…)

Ministrul Economiei Naţionale

Mihai Suder

Preşedintele Oficiului Naţional de turism

  1. Negrea

Tarife pentru practicarea vânătoarei şi pescuitului în apele de munte cu turişti şi invitaţi străini

Cerb carpatin – Până la 160 puncte CIC – 300 dolari; 219 – 220 puncte CIC – 4 800 dolari; ­­peste 2200 puncte – se adaugă câte 400 dolari la fiecare punct.

Cerb lopătar – Până la 140 puncte CIC – 150 dolari; 181 – 190 puncte CIC – 850 dolari; peste 190 puncte – câte 30 dolari la fiecare punct.

Căprior – Până la 80 puncte CIC – 50 dolari; 121 – 130 puncte CIC – 300 dolari; peste 131 puncte – se adaugă câte 30 dolari la fiecare punct; peste 150 puncte – se adaugă câte 50 dolari pentru fiecare punct.

Capră neagră – Până la 80 puncte CIC – 100 dolari; 111 – 115 puncte CIC – 350 dolari; peste 115 puncte – se adaugă câte 20 dolari la fiecare punct.

Mistreţ – Până la 100 puncte CIC – 50 dolari; 121 – 130 puncte CIC – 150 dolari; peste 130 puncte – se adaugă câte 25 dolari de fiecare punct.

Urs – Până la 200 puncte CIC – 1000 dolari; 281 – 300 puncte CIC – 1800 dolari; peste 300 puncte – se adaugă 80 dolari de fiecare punct.

Râs – 200 dolari piesa.

Lup – 50 dolari pentru blană.

Cocoş de munte – 100 dolari piesa.

Vânat de pasaj (prepeliţe, sitari, becaţine, porumbei sălbatici, vânat de baltă) – 10 dolari/zi fiecare participant; 1 dolar pentru fiecare piesă împuşcată şi luată. Pentru deltă – 30 dolari/zi fiecare participant; pentru fiecare piesă împuşcată şi luată: gâscă 2 dolari; raţă – 1 dolar.

Iepuri şi fazani – vânătoare la bătaie cu participarea a cel puţin 5 vânători pe zi; 30 dolari/zi fiecare participant; 5 dolari pentru fiecare piesă luată, 1 dolar pentru fiecare piesă împuşcată.

Păstrăv şi lipan – până la 10 buc./zi, 8 dolari/zi; peste 10 buc./zi se adaugă 0,25 dolari de bucată.

Lostriţa – 8 dolari/zi pentru autorozaţie de pescuit; 50 dolari bucata lostriţe prinse.

Autor: Cornel ILIE