Educaţie, ştiinţă, cultură IV

1977

Anul acesta, la data de 4 martie a avut loc în România un puternic cutremur de pământ, în urma căruia şi-au pierdut viaţa o serie de personalităţi de marcă ale ştiinţei şi culturii româneşti: Scriitorul A.E. Baconsky, cântăreaţa Doina Badea, Criticul literar Savin Bratu, actorul Toma Caragiu, regizorul Al Bocăneţ, Criticul şi istoricul literar Mihai Gafiţa, scriitorul Al Ivasiuc, istoricul de artă Corina Nicolescu, ş.a.

În acest an Ceauşescu propune construirea unui nou sediu politico-administrativ, în cadrul unui program de sistematizare a centrului istoric al capitalei. Începând cu anul 1983, 1/3 din centrul Bucureştiului a fost demolată şi odată cu aceasta au dispărut o serie de monumente istorice şi de arhitectură. În acest spaţiu a fost construită gigantica clădire a Casei Poporului.

Plenara din 28-29 iunie a hotărât desfiinţarea formală a cenzurii care funcţionase până atunci, elaborându-se în loc un sistem mult mai evoluat, efectuat la mai multe nivele. Cenzura dvenise mult mai restrictivă. La 22 decembrie sunt emise  decretele privind organizarea şi funcţionarea Radioteleviziunii române şi a Agerpres.

1978

La 23 ianuarie, cu ocazia împlinirii vârstei de 60 de ani a lui N. Ceauşescu a fost ianaugurată în cadrul Muzeului de Istorie a României, expoziţia cu titlul: Dovezi ale dragostei, înaltei stime şi profundei preţuiri de care se bucură preşedintele Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu, ale amplelor relaţii de perietenie şi colaborare dintre poporul român şi popoarele altor ţări. Expoziţia, rămasă permanentă şi care ocupa un întreg etaj în cadrul muzeului a reprezentat, prin obiectele expuse, o manifestare a cultului personalităţii.

La 21 august era inaugurat la Bucureşti, Muzeul colecţiilor de artă. Muzeul, realizat în grabă cuprindea colecţii de artă ale unor persoane particulare, care le donaseră statului, însă cu condiţia păstrării lor în casele în care acestea s-au constituit în timpul vieţii colecţionarilor. Lucru care nu s-a întâmplat. Sub pretextul renovării acestor case memoriale, ca urmare a cutremurului din 1977, P.C.R. a dispus evacuarea şi închiderea acestora, organizând la repezeală un Muzeu al colecţiilor de artă, la inaugurarea căruia au fost „invitaţi” să vorbească reprezentanţi ai colecţiilor desfiinţate, care, culmea, au lăudat iniţiativa conducerii partidului. Casele memoriale au intrat în administraţia Protocolului de Stat, fiind închiriate!

La 21-22 decembrie, sesiunea M.A.N. adoptă Legea educaţiei şi învăţământului, care prevedea  gratuitatea învăţământului, obligativitatea şcolii generale de 10 ani, accesul la educaţie fără deosebire de naţionalitate, precum şi îmbinarea învăţământului cu producţia. Liceele şi facultăţile, cărora le-au fost fixate planuri de producţie, au fost puse sub tutela unei uzine, în scopul realizării acestora.

1979

La Bucureşti, pe scena teatrului Lucia Sturdza Bulandra a avut loc premiera piesei O scrisoare pierdută, de I.L.Caragiale, în regia lui Liviu Ciulei, iar la Teatrul de Operetă are loc premiera operetei lui Elly Roman, Violeta de Parma. Pe scena Teatrului Nottara s-a jucat în premieră piesele Jocul vieţii şi al morţii în deşertul de cenuşă, a lui Horia Lovinescu şi Scoica de lemn, de Fănuş Neagu.

La Constanţa, ia fiinţă Ansamblul de balet clasic şi contemporan.

La cinematografele din Bucureşti sunt lansate o serie de filme româneşti, în premieră, ca de exemplu: Nea Mărin miliardar, în regia lui Sergiu Nicolaescu; Clipa, regia Gh. Vitanidis; Braţele Afroditei, regizat de Mircea Drăgan; Falansterul, regizor Savel Stiopul; Vacanţă tragicăi, în regia lşui C. Vaeni.Pe secna Teatrului Mic din Bucureşti a avut loc premiera muzicalului intitulat Nu sunt Turnul Eiffel, de Ecaterina Oproiu, în regia Cătălinei Buzoianu. Totodată, scena Naţionalului a găzduit piesa lui Marin Sorescu A treia ţeapăi.

La Bucureşti ia fiinţă Institutul de Tracologie, sub conducerea lui Dumitru Berciu, instituţie care avea în vedere coordonarea activităţii studiilor traco-geto-dacice. Editează Buletinul Institutului de tracologie.

1980

În comuna Hinova, din judeţul Mehedinţi a fost descoperit un tezaur alcătuit din peste o mie de obiecte de aur, specifice primei epoci a fierului, având o greutatea totală de 4 680g.

Ia fiinţă, la Paris, din iniţiativa arh. Matei Beldiman şi a istoricilor Matei Cazacu, Paul Stahl ş.a., Comitetul pentru apărarea monumentelor istorice din România.

La Congresul educaţiei şi învăţământului din 11-12 febr. Este ales Consiliul superior al educaţiei şi învăţământului, în fruntea căruia este numit preşedinte, Ştefan Voitec.

Premiere cinematografice: Duios anastasia trecea, regia Al. Tatos; Probă de microfon, regia şi scenariul Mircea Danieluc; Bietul Ioanide, în regia lui Dan Piţa; Drumul Oaselor, regia Doru Năstase; Reţeaua S, regia semnată de Virgil Calotescu; Bunăseara, Irina, regizat de Tudor Mărăscu; Stop-cadru la masă, regia Ada Pistiner; Burebista, în regia lui Gh. Vitanidis; Vânătoarea de vulpi, regia Mircea Danieluc.

La cea de-a X a ediţie  Festivalului de film de la Santarem (Portugalia), filmul românesc Rug şi flacără, regizat de Adrian Petringenaru este dictins cu Marele premiu.

1981

Între 1-4 iulie, la Bucureşti a avut loc Conferinţa Naţională a Scriitorilor, la sfârşitul căreia se alege noul Consiliu al Uniunii avându-l ca preşedinte pe Dumitru Radu Popescu.

În perioada 27 aug. – 3 sept. a avut loc la Bucureşti cel de-al XVI lea Congres Internaţional de istorie a ştiinţei, cu participarea a peste 1200 de oameni de ştiinţă din peste 50 de ţări. La 24 decembrie Elenei Ceauşescu i-a fost înmânată, de către preşedintele Academiei Europene de Ştiinţe, Arte Şi Litere, profesor Raymond Daudel, diploma de Membru al acestei Academii, membru al Comitetului de Onoare, precum şi Insigna de aur a Academiei.

La data de 29 dec. a avut loc Adunarea de constituire a Comitetului naţional român „Oamenii de ştiinţă şi pacea”, în fruntea căruia  „tov. acad. dr. ing. E. Ceauşescu, primviceprim-ministru al guvernului, prşedintele Consiliului Naţional pentru Ştiinţă şi Tehnologie, savant de renume mondial” a fost desemnată preşedinte.

1982

La 21 mai,  în cadrul şedinţei de lucru a C.C. al P.C.R. în urma constatării lipsurilor grave în activitatea pe care o desfăşurau au fost destituţi din funcţie şi totodată înlocuiţi la nivelul guvernului şi Comitetului politic Executiv, o serie de tovarăşi, printre care şi Aneta Spornic, ministrul Educaţiei şi Învăţământului, care a dat dovadă de „lipsă de vigilenţă ideologică faţă de fenomenul meditaţiei transcedentale, care în fond constituia o expresie a nemulţumirii crescânde în rândurile elitei politice de la Bucureşti, fiind implicaţi numeroşi miniştri-adjuncţi, ofiţeri superiori de securitate, intelectuali în căutare de evadare spirituală”. În zilele de 24-25 iunie s-a desfăşurat la Bucureşti cel de-al II lea Congres al educaţiei politice şi culturii socialiste, care a adoptat un program de măsuri şi acţiuni în vederea „formării omului nou, cu o înaltă conştiinţă socialistă, constructor devotat al socialismului şi comunismului în România”.

1983

La Centrul naţional de fizică (Măgurele) are loc Conferinţa Internaţională Magnetismul pământurilor rare şi al actinidelor, la care participă specialişti din peste 30 de ţări.

La Viena este constituită, sub patronajul autorităţilor de la Bucureşti, „Asociaţia Culturală Internaţională a Etniei Române” (A.C.I.E.R.) ale cărei acţiuni aveau în vedere afirmarea spiritualităţii româneşti şi răspândirea valorilor culturale ale poporului român.

1984

În perioada 1984-1987, din ordinul lui Ceauşescu au fost demolate 29 de biserici, cele mai multe constituind monumente istorice şi de arhitectură. Dintre acestea amintim:Biserica fostei mânăstiri Cotroceni, care data din 1680 şi în al cărei pronaos se găseau mormintele lui Şerban Cantacuzino, ctitorul ei, Matei cantacuzino, Iordache Cantacuzino, Radu Cantacuzino.

Întregul complex arhitectonic al mânăstirii Văcăreşti, cea mai reprezentativă realizare a arhitecturii româneşti din sec. XVIII,  construit între 1716-1724 la iniţiativa domnitorului Nicolae Mavrocordat. Tot din acest complex făcea parte biserica cu hramul Sf. Treime, Turnul Clopotniţă, casa domnească, cuhnia, galeria de coloane, precum şi alte construcţii,.Biserica Izvorul Tămăduirii (sec. XVIII)Capela şi ansamblul spitalului brâncovenesc, inaugurat în 1838.Biserica Doamnei Oltea, ş. a. Tot în această perioadă, Doina Cornea, profesoară de limba şi literatura franceză la Universitatea din Cluj-Napoca a scris o serie de eseuri prin care critica regimul comunist, motiv pentru care a afost permanent suprevegheată şi chiar agresată fizic.  În luna iulie a anului 1984 a început mutarea bisericii „Schitul Maicilor”, ridicată între 1726-1727, monument istoric şi de arhitectură. Alte 9 biserici au fost mutate de pe locul iniţial şi reaşezate în spatele unor blocuri. Cu excepţia turnului clopotniţă al bisericii Mihai Vodă, casele parohiale şi celelate construcţii au dost demolate.

1985

La data de 10 iulie Adunarea generală a Academiei Române, printr-o hotărâre specială l-a ales pe Nicolae Ceauşescu, membru titular şi preşedinte de onoare al Academiei.

În data de 17 iulie, la Muzeul de Istorie a R.S.R. a fost deschisă expoziţia jubiliară, consacrată împlinirii a 20 de ani de la Congresul IX al P.C.R., expoziţie intitulată „Epoca Ceauşescu – bilanţ de glorioase înfăptuiri socialiste şi de măreţe perspective”. Alături de cea dedicată lui Nicolae Ceauşescu la aniversare vârstei de 60 de ani şi această expoziţie va deveni permanentă şi va cuprinde darurile oferite cuplului înţară şi peste hotare.

La Bucureşti este inaugurat Muzeul ceramicii şi sticlei.

1986

Are loc, la început de an, la Bucureşti, pe scena Teatrului Naţional, premiera piesei Jocul Ielelor, de Camil Petrescu, iar pe scena Teatrul Naţional din Cluj, premiera piesei Sub clar de lună, de Teodor Mazilu.În luna mai, Teatrul Foarte Mic din Bucureşti a găzduit premiera piesei Aventura unei arhive, de Theodor Mănesu, în regia lui Silviu Purcărete.

La Bacău, pe scena Teatrului Bacovia a avut loc premiera piesei Interesul general, de Aurel Baranga.

La Teatrul Maghiar de Stat din Cluj s-a jucat în premieră piesa Ifigenia, de Mircea Eliade. La 30 mai a început mutarea bisericii, monument istoric, „sf. Ioan”-Nou (1766), iar la 26 noiembrie a fost demolată biserica “Doamna Oltea”.

1987

La Bucureşti, la începutul anului a avut loc premiera filmului Toate pânzele sus, regizat de Mircea Mureşan, după romanul omonim al lui Radu Tudoran.Alte premiere cinematografice din cursul acestui an: Pădureanca, după romanul lui Ioan Slavici, în regia lui N. Mărgineanu; Cuibul de viespi, regia şi scenariul Horea Popescu, după piesa Gaiţele, de Al. Kiriţescu; Pistruiatul, scenariul şi regia Francisc Munteanu; Moromeţii, după romanul omonim al lui Marin Preda, scenariul şi regia Stere Gulea; Figuranţii, scenariul şi regia, Malvina Urşianu; Secretul lui Nemesis, scenariul Titus Popovici, regia Geo Saizescu.Premiere teatrale: Visul unei nopţi de iarnă, regia Tudor Muşatescu; Travesti, de Aurel baranga, pe scena, Naţionalului din Cluj; Aceşti îngeri trişti, de D.R. Popescu,la Teatrul de Stat din Arad; Săptămâna Patimilor, de Paul Anghel, la Iaşi.

Este demolată biserica Sf. Spiridon-Vechi, datând din 1680. Între 1991-1994, pe locul ei a fost reclădită o biserică nouă, care a păstrat arhitectura celei anterioare.

În zilele de 19-20 iunie a fost demolată biserica Sf. Vineri – Hereasca (1645), cu hramul “Cuvioasa Parascheva”. Casa parohială şi sala muzeală au fost demolate între 15-17 iunie. Majoritatea obiectelor sacre au fost salvate, aflându-se în custodie la Mânăstirea Cernica şi Muzeul Hereşti.

1988

La Bucureşti este retipărită Biblia, în facsimil şi transcris, cu aprobarea patriarhului Teoctist. Apare  volumul de versuri, al Anei Blandiana, Întâmplări de pe strada mea, “considerat de autorităţi o persiflare la adresa regimului comunist”. Poetei i se interzice să mai publice. În 1989 interdicţia a fost ridicată.

La Bucureşti, la Bulandra şi la Naţional s-au jucat 2 piese ale lui Marin Sorescu: Răceala şi A treia ţeapă.

1989

Sunt publicate lucrări ale unor autori de seamă ai culturii româneşti, ca de exemplu: Ana Blandiana – „Poezii”; Marin Bucur – „Opera vieţii. O biografie a lui I.L.Caragiale”, vol.I; Ovid. S. Crohmălniceanu – „Al doilea suflu”; Zoe Dumitrescu-Buşulenga – „Eminescu. Viaţă. Creaţie. Cultură.” ş.a.

La 22 decembrie în  întreaga Românie renăştea Speranţa. Regimul comunist a fost definitiv înlăturat.

La 25 dec. în locul publicaţiei “Scânteia” apare cotidianul Adevărul. La 27 dec. Adunarea generală extraordinară a Academiei Române decide anularea titlurilor conferite Elenei şi lui Nicolae Ceauşescu.La 28 dec. Este constituit Comitetul provizoriu al Uniunii Scriitorilor: Preşedinte Mircea Dinescu, Membrii: Ana Blandiana, Dan Deşliu, Şt. Augustin Doinaş, Domokos Géza, Octavian Paler, Eugen Simion, Stelian Tănase, Dan Hăulică – purtător de cuvânt al Uniunii Scriitorilor.

La 31 decembrie ia fiinţă Institutul de Arheologie din Cluj Napoca, desprins din Institutul de Istorie şi Arheologie. Directorul noii instituţii: Ioan Glodariu. Editează Ephemeris Napocensis şi Ars Transilvanica.

Autor: echipa MNIR