Educaţie, ştiinţă, cultură III

1966

Este înfiinţat Institutul de Geofizică Aplicată (I.G.A.), aparţinând Academiei Române. Ia naştere Centrul de Cercetări Sociologice, care editează Sociologia românească; Romanian Journal of Sociology.

Are loc, la Bucureşti, premiera filmului Răscoala, adaptare de Mircea Mureşan după romanul lui Liviu Rebreanu. Filmul va obţine premiul „Opera prima” la Festivalul Internaţional de la Cannes.

Este înfiinţată, la Bucureşti Asociaţia de drept Internaţional şi Relaţii Internaţionale (A.D.I.R.I.), care editează Revista română de studii internaţionale şi Revue roumaine des etutes internationales.

În clădirea care astăzi adăposteşte Muzeul Ţăranului Român, la 6 mai a fost inaugurat Muzeul de istorie a partidului comunist, a mişcării revoluţionare şi democratice din România.

Ca urmare acţiunii de revalorificare de către regimul comunist a operei politco-diplomatice a  lui Nicolae Titulescu, apare în decursul acestui an, lucrarea Nicolae Titulescu Documente diplomatice; Discursuri. Unele principii majore afirmate de marela politician român corespundeau poilticii externe promovate de P.C.R. după „Declaraţia din aprilie 1964”.

1967

Apare lunar, la Bucureşti revista Magazin Istoric, publicaţie ce cuprinde articole, studii, documente legate de istoria naţională şi universală. Primul director a fost Dumitru Almaş, iar printre colaboratori s-au aflat: Şt, Pascu, V. Vândea, Dan Berindei, D. Pippidi, C.C. Giurescu, R. Vulpe, Şt. Ştefănescu, Cr. Popişteanu, M.Petrecu-Dâmboviţa.

La 29 decembrie are loc, la Bucureşti, pe scena Teatrului Naţional, premiera piesei Martin Bormann, de Marin Preda.

1968

Este înfiinţată, la Bucureşti, Editura Enciclopedică Română, sub conducerea lui Dimitrie Macrea, membru corespondent al Academiei Române.

Pe scena Teatrului „Barbu Ştefănescu Delavrancea” din Bucureşti are loc premiera Hora domniţelor, de Radu Stanca.

Îşi face debutul, la Bucureşti, regizoarea Malvina Urşianu, cu filmul Gioconda fără surâs.

Apare săptămânalul de literatură şi artă a Uniunii Scriitorilor, România Literară.

1969

Este înfiinţat, la Bucureşti, Institutul de Cercetări Chimice prevăzut a coordona întreaga activitate de cercetare din industria chimică. Elena Ceauşescu este numit director al acestei instituţii.

Ia fiinţă Academia de Ştiinţe Medicale, instituţie ce urmărea organizarea, îndrumarea şi coordonarea activităţii în domeniul ştiinţelor medicale.

1970

Are loc, la Bucureşti, premiera filmului Reconstituirea, în regia lui Lucian Pintilie.

La 20 februarie, institutele de cercetare, de istorie, arheologie, psihologie, de cercetări socio-umane din Bucureşti, Iaşi, Cluj, Timişoara, Sibiu, Tg. Mureş, Craiova au fost trecute abuziv din subordinea Academiei Române în cea a a nou înfiinţatei Academii de Ştiinţe Sociale şi Politice. Acestei încercări a conducerii P.C.R. de minimalizare a rolului şi menirii Academiei R.S.R. i-au urmat şi altele în anii ’80, cum au fost transferarea fondului de documente, a colecţiei numismatice, etc. Apare, la Iaşi, revista Convorbiri literare a Uniunii Scriitorilor, o continuare a Iaşiului literar.

Apare, la Bucureşti, revista Manuscriptum, editată de Muzeul literaturii române, sub conducerea lui D. Panaitescu-Perpessicius. Publicaţia cuprinde materiale literarea inedite )texte, scrisori, documente, fotografii) însoţite de prezentări şi comentarii.

Ia fiinţă, la bucureşti, Muzeul Ştiinţific al Academiei Române, dedicat vieţii şi operei savantului Henri Coandă.

La 22 decembrie are loc pe scena Teatrului Lucia Sturdza Bulandra” premiera piesei Aceşti nebuni făţarnici, a lui Teodor Mazilu.

1971

Are loc, la 13 februarie, la Bucureşti, premiera filmului Mihai Viteazul, în regia lui Sergiu Nicolaescu, după un scenariu de Titus Popovici. La scurt timp de la vizita efectuată de Nicolae Ceuşescu în China, a avut loc, la 6 iulie, şedinţa Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. în urma căreia sunt adoptate „Propunerile de măsuri” , în urma cărora viaţa culturală şi artistică va fi supusă unui control şi unei îngrădiri crescânde, ce a culminat în anii ’80 cu o izolare a culturii şi ştiinţei româneşti faţă de mediile internaţionale. La şedinţa lărgită a Comitetului Executiv a C.C. al P.C.R., din 15 iulie s-au luat măsuri privind buna organizare a Comitetului de Stat pentru Culruă şi Artă, organism  ce va funcţiona sub conducerea C.C. al P.C.R. şi la conducerea căruia a fost numit Dumitru Popescu (zis Dumnezeu), secretar al C.C. al P.C.R. De acum, P.C.R. deţinea controlul asupra activitatăţii şi creaţiei culturale. În faţa Operei Române este dezvelită statuia sculptorului Ion Jalea, înfăţişându-l pe George Enescu.În cadrul Academiei de Studii Economice ia fiinţă Facultatea de Comerţ Exterior. La Plenara din 3-5 noiembrie, N. Ceauşescu prezintă Expunerea cu privire la programul P.C.R. pentru îmbunătăţirea activităţii ideologice, ridicarea nivelului general al cunoaşterii şi educaţia socialistă a maselor, prin care se punea capăt procesului de liberalizare a regimului din perioada 1965-1971, reinstaurându-se de acum dominaţia absolută a P.C.R.asupra vieţii social-economice şi cultural-ştiinţifice din România.

1972

Este inaugurată la începutul anului, la Bucureşti, infiinţarea Bibliotecii americane. În acest an, la data de 8 mai, în clădirea Poştei Centrale, situată pe Calea Victoriei este inaugurat Muzeul de Istorie al României (astăzi, Muzeul Naţional de Istorie a României), la conducerea căruia a fost numit Florian Georgescu.

Conferinţa Naţională a scriitorilor din data de 22-24 mai, care şi-a propus stabilirea viitoarelor sarcini ale scriitorilor, conform hotărârilor Plenarei din 3-5 noiembrie a elaborat programul înfăptuirii „minirevoluţiei culturale” din România, după modelul „revoluţiei culturale” chineze. În luna septembrie îşi face apariţia revista Era Socialistă, publicaţie ce avea ca scop intensificarea activităţii ideologice şi educaţia socialistă a maselor aşa cum reieşea din hotărârile plenarei din 3-5 noiembrie.

1973

Ia fiinţă Institutul Central de Biologie, instituţie coordonatoare a activităţii de cercetare ştiinţifică a numeroase unităţi de cercetare biologică din ţară, la conducerea căruia a fost ales prof. dr. docent G. Zarnea.

La 14 ianuarie se încheia prima etapă a lucrărilor de restaurare a mânăstirii Putna. Senatul Universităţii Bucureşti i-a conferit lui N. Ceauşescu, la împlinirea vârstei de 55 de ani, titlul de „Doctor Honoris Causa” Consiliul Apărării adoptă Hotărârea privind pregatirea militară a studentelor. Apare, la Bucureşti, trimestrial, revista Cahiers roumains d’études littéraires, editată de Editura Univers.

La 20 decembrie este inaugurată noua clădire a Teatrului Naţional din Bucureşti.

1974 Între 28 februarie-2 martie a avut loc Sesiunea extraordinară a Adunării Generale a Academiei R.R.R., în cadrul căreia au fost aleşi 33 de noi membri plini şi 38 de membri corespondenţi. Totodată a fost aleasă conducerea Academiei, după cum urmează: preşedinte: Miron Nicolescu; Vicepreşedinţi: Cristofor Simionescu, Şerban Ţiţeica, Ştefan Peterfi, Ion Anton; scretar general: George Ciucu. La indicaţia conducerii P.C.R. pe lista candidaţilor a fost inclus şi numele Elenei Ceauşescu. Aceasta a fost ultima adunare generală, până în decembrie 1989, care a ales noi membri.

La 30 aprilie se emite Decretul prin care Institutul de matematică din Iaşi, Institutul de Calcul din Cluj, Centrul de statistică matematică din Bucureşti, Observatorul Astronomic, Institutul de Geografie, Institutul de Lingvistică, Istorie Literară şi Folclor din Iaşi ale Acacdemiei R.S.R. trec în subordinea Ministerului Educaţiei şi Învăţământului, iar Centrul de cercetări fonetice şi dialectale din Bucureşti în subordinea Consiliului Culturii şi Educaţiei Socialiste. Se diminua în acest fel rolul Academiei Române, obiectiv urmărit de soţii Ceauşescu.

La Institutul de Fizică Atomică o echipă de cercetători realizează calculatorul pe bază de laser, „Coral”.

Are loc, pe scena Teatrului Mic din Bucureşti, premiera piesei Matca, de Marin Sorescu.

1975

De-a lungul acestui an apar o serie de lucrări importante în domeniul cercetărilor istorice şi al literaturii, dintre care enumerăm: D.M. Pippidi-„Scythica Minora”; Ioan Scurtu-„Din viaţa politică a României. Întemeierea şi activitatea Partidului Ţărănesc, 1919-1926”; Răzvan Theodorescu-„Un mileniu de artă la Dunărea de Jos (400-1400)”; G.Zane-„N.Bălcescu. Opera. Omul.Epoca”; Gabriel Liiceanu-„Tragicul, o fenomenologie a limitei şi depăşirii”; „Dicţionarul Explicativ al Limbii Române” sub conducerea lui Ion Coteanu, Luiza Seche, Mircea Seche; Iorgu Iordan-„Stilistica limbii române”; Gellu Naum-„Descrierea turnului; Gabriela Adameşteanu-„Drumul egal al fiecărei zile”; Constantin Noica-„Eminescu sau Gânduridespre omul deplin al culturii româneşti”, ş.a.

Are loc, la Bucureşti, premiera filmului Cursa, în regia lui Mircea Danieluc.

1976

La Focşani are loc dezvelirea Monumentului Unirii, lucrare realizată de un colectiv de sculptori conduşi de Ion Jalea. O altă lucrare a autorului, reprezentându-l pe Decebal este inaugurată la Deva.

La Bucureşti are loc premiera filmului Mere roşii, în regia lui Al. Tatos.

În perioada 2-4 iunie s-a desfăşurat la Bucureşti, primul Congres al educaţiei politice şi al culturii socialiste, în cadrul căruia s-a hotărât organizarea bienală a Festivalului naţional al educaţiei şi culturii socialiste „Cântarea României”, manifestare pseudoartistică şi pseudoculturală la care artişti de seamă ai ţării erau nevoiţi să-i elogieze pe conducătorii ţării.

Acest prim Congres a deschis seria congreselor care se desfăşurau o dată la 5 ani şi pentru alte domenii de activitate economico-socială (industrie, agricultură, stiinţă şi învăţământ, cultură, administraţie locală).

La Bucureşti are loc premiera filmului Marele singuratici, ecranizare a romanului cu acelaşi nume de Marin Preda, în regia lui Iulian Mihu. La Timişoara este inaugurat, Muzeul tehnic al Banatului.

 Autor: echipa MNIR