Epigonii 1946 (Eminescu… adaptat)

Această poezie anticomunistă a fost găsită pe data de 25 aprilie 1946, la un cetăţean, urmărit pentru dezertare din Regimentul 4 Călăraşi. De asemenea, mai multe exemplare au fost împrăștiate asupra orașului Deva, din avion.

Epigonii (după M. Eminescu)

„Când privesc zilele de aur a partidelor române

Mă cufund ca într-o mare de visări dulci şi senine

Şi privind ce-a fost odată, în raport cu ce-i acum

Văd cum viitorul ţării e acoperit în F.U.M.

Învârtindu-se în sine sau lucrând la nicovală

Iar în lipsa altor lucruri şi lipind fundul la oale

Văd cum un om pregăteşte un destin, o Românie:

N-are o clipă de odihnă, căci învaţă să se scrie;

După o lună de încercare îl zăresc în val vârtej

Strigând lumii`n gura mare: uite-am scris Gheorghiu-Dej.

Tipărind ziua şi noaptea, tot mărci de hârtie U.R.S.S.

Şi-apoi scriind decrete şi punându-şi marfa`n curs,

A dezlănţuit în ţară numai jale, plâns şi jaf

E ministrul de externe, e ministrul Tipograf.

Într-un colţ mai la o parte de mulţimea proletară

Stă un om ce se respectă.

Chiar e o … figură rară

Căci a fost în tinereţe un dascăl bisericesc

Iar azi , popii pe el îl numesc.

Când învăţa dăscălie îl numeau cu toţii: Mucea

Însă astăzi i se zice: Excelența Sa Burducea.

Mai avem încă pe unu: astăzi mare diplomat,

Mi-a promis că într-o lună, va fi mare bacalaureat.

Până atunci omul nostru conduce cu mare fală

Un mic minister… acolo, Educaţia Naţională.

Iar la Justiţie ministru a ajuns un deţinut

Şi cu colegii astăzi, Tribunalul a umplut.

A uitat ce-a fost odată, nu mai face pe golanul

E un om cu mare vază: .

Dintr-o iesle acum iese

Fiindcă tocmai şi-a muls vaca

Unul care mulge ţara, vai de capul ei săraca

Ăsta-i descendentul grofilor de la Apus

E magnificul ministru, e Zăroni Romulus.

Peste această parodie de miniştri şi guvern

Care-au transformat viaţa într-un haos şi infern

Prezidează Prim-ministrul Petru Groza idiotul

Care cu rubla la spate, face azi pe matelotul”.

F.U.M – Frontul Unității Muncitoreșt

(A.N.I.C., fond D.G.P., dosar 3/1946)