1980 – Legea 13 (rationalizarea alimentelor)

Lege nr. 13/1980din 19/12/1980, privind constituirea, repartizarea şi folosirea pe judeţe a resurselor pentru aprovizionarea populaţiei cu carne, lapte, legume şi fructe.

În temeiul art. 57 din Constituţia Republicii Socialiste România semnăm şi dispunem să fie publicată în Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România Legea nr. 13 din 19 decembrie 1980 privind constituirea, repartizarea şi folosirea pe judeţe a resurselor pentru aprovizionarea populaţiei cu carne, lapte, legume şi fructe.

NICOLAE CEAUŞESCU

PREŞEDINTELE REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA

Bucureşti, 23 decembrie 1980.

Înfăptuirea programului de ridicare continuă a nivelului de trai al întregului popor, stabilit de Congresul al XII-lea al Partidului Comunist Român, impune sporirea producţiei agricole, vegetale şi animale, în toate unităţile de stat şi cooperatiste, valorificarea în mai mare măsură a resurselor din gospodăriile populaţiei, în vederea îmbunătăţirii aprovizionării cetăţenilor cu produse agroalimentare, lărgirii bazei de materii prime ale industriei şi satisfacerii altor nevoi ale economiei naţionale.

Consiliile populare au obligaţia să acţioneze permanent pentru îndeplinirea integrală a programelor de dezvoltare a producţiei agricole vegetale şi animale în unităţile administrativ-teritoriale în care îşi desfăşoară activitatea.

În fiecare judeţ şi localitate, constituirea şi folosirea resurselor de carne, lapte, legume şi alte produse agroalimentare trebuie să se realizeze pe baza aplicării principiilor autoconducerii muncitoreşti şi autogestiunii economico-financiare.

Prin folosirea integrală a potenţialului productiv al pămîntului şi buna gospodărire a resurselor existente, în condiţii de eficienţă cît mai ridicată, consiliile populare trebuie să asigure satisfacerea nevoilor de produse agroalimentare ale populaţiei din fiecare judeţ în strînsă corelare cu sporirea producţiei şi creşterea aportului la realizarea fondului de stat, pentru acoperirea celorlalte cerinţe ale economiei naţionale.

În acest scop, Marea Adunare Naţională a Republicii Socialiste România adoptă prezenta lege.

Art. 1. – Consiliile populare au obligaţia să asigure conducerea unitară a agriculturii din unităţile administrativ-teritoriale în care îşi desfăşoară activitatea, pe baza principiilor autoconducerii muncitoreşti şi autogestiunii economico-financiare, în scopul creşterii producţiei agricole, satisfacerii nevoilor de consum ale populaţiei din resursele fiecărui judeţ şi al participării într-o măsură tot mai mare la constituirea fondului de stat.

Art. 2. – Consiliile populare răspund de aplicarea tuturor măsurilor prevăzute în programele de dezvoltare a producţiei agricole în profil teritorial, de valorificarea cît mai deplină a potenţialului productiv al pămîntului, utilizarea cu randament ridicat a celorlalte mijloace de producţie şi folosirea raţională a forţei de muncă ocupate în agricultură, în vederea creşterii continue a producţiei de carne, lapte, legume şi fructe în unităţile agricole de stat şi cooperatiste şi în gospodăriile populaţiei.

Art. 3. – Producţia obţinută în toate sectoarele agriculturii trebuie să asigure, în fiecare judeţ, îndeplinirea integrală a obligaţiilor de livrare la fondul de stat a producţiei de carne, lapte şi alte produse animaliere, de legume, cartofi şi fructe, precum şi realizarea unor cantităţi suplimentare de produse prin contractări şi achiziţii de la gospodăriile populaţiei.     Toţi locuitorii din mediul rural şi urban, care deţin terenuri agricole, sînt obligaţi să le cultive şi să crească animale şi păsări în vederea acoperirii nevoilor proprii de consum, precum şi pentru crearea de disponibilităţi care să fie valorificate la fondul de stat sau la piaţă, În condiţiile prevăzute de lege.

Art. 4. – Consiliile populare răspund, potrivit legii, de constituirea fondului de marfă pentru satisfacerea în întregime, în mod ritmic, a nevoilor de consum ale populaţiei cu carne, lapte şi produse lactate, cartofi, legume şi fructe în stare proaspătă, de organizarea şi aprovizionarea, în condiţii corespunzătoare, a pieţelor agroalimentare pentru buna servire a populaţiei, de constituirea stocurilor de toamnă şi iarnă, de asigurarea industriei de conserve cu materii prime, precum şi de crearea disponibilităţilor pentru satisfacerea altor nevoi ale economiei naţionale.

Hotărîrile în legătură cu aprovizionarea populaţiei, constituirea, repartizarea şi folosirea resurselor de produse agroalimentare, dezvoltarea şi diversificarea gamei de produse, buna organizare şi aprovizionare a pieţelor agroalimentare se iau de comun acord de către comitetele sau birourile executive ale consiliilor populare şi consiliile sindicale teritoriale.

Art. 5. – Consiliile populare poartă întreaga răspundere pentru îndeplinirea integrală a obligaţiilor ce le revin la livrările de carne, lapte, legume şi fructe pentru constituirea fondului de stat.

Realizarea fondului de stat în conformitate cu prevederile planului naţional unic, contractarea şi achiziţia unor cantităţi suplimentare de produse de la gospodăriile populaţiei şi dezvoltarea celorlalte activităţi de producţie trebuie să asigure buna aprovizionare a populaţiei cu carne, produse lactate, legume şi fructe proaspete din producţia obţinută în fiecare judeţ, precum şi satisfacerea celorlalte nevoi ale economiei naţionale.

Resursele de carne, lapte, legume şi fructe pentru consumul populaţiei prin fondul pieţei şi celelalte nevoi ale economiei naţionale se asigură din:

1. fondul de stat constituit, potrivit legii, din:

a) producţia livrată de unităţile agricole de stat;

b) producţia valorificată prin contractări şi achiziţii de către unităţile agricole cooperatiste;

c) contractări şi achiziţii de la gospodăriile populaţiei.

2. resurse suplimentare realizate în fiecare judeţ din:

a) cantităţile de produse realizate prin contractări şi achiziţii suplimentare de la gospodăriile populaţiei;

b) producţia obţinută în unităţile anexe de pe lîngă cantine-restaurant, unităţi de alimentaţie-publică, cabane turistice, ocoale şi cantoane silvice şi alte asemenea;

c) alte activităţi de producţie organizate pe plan local, în condiţiile prevăzute de lege.

Art. 6. – Cantităţile de produse necesare aprovizionării populaţiei din fondul de stat şi din resursele suplimentare constituite în fiecare judeţ se stabilesc anual, prin planul naţional unic de dezvoltare economico-socială, diferenţiat pe judeţe, în funcţie de numărul total al locuitorilor, de populaţia din centrele urbane şi muncitoreşti, inclusiv populaţia sezonieră, precum şi de condiţiile de producţie existente în fiecare zonă, în următoarele proporţii medii:

a) pentru carne, în proporţie de 90 la sută din fondul de stat şi de 10 la sută din resurse constituite în fiecare judeţ şi provenite din contractări şi achiziţii suplimentare din gospodăriile populaţiei, producţia realizată în unităţile anexe şi din alte activităţi organizate pe plan local;

b) pentru produse din lapte, în proporţie de 85 la sută din fondul de stat şi de 15 la sută din produsele preluate suplimentar prin contractări şi achiziţii de la gospodăriile populaţiei din judeţul respectiv;

c) pentru legume şi fructe proaspete, în proporţie de 70 la sută din fondul de stat şi de 30 la sută din contractări şi achiziţii suplimentare, realizate în judeţ, în funcţie de structura producţiei şi condiţiile pedoclimatice.

La elaborarea planului de aprovizionare în fiecare judeţ, se va asigura constituirea unor rezerve de produse agroalimentare de pînă la 5 la sută la carne, 10 la sută la lapte şi produse lactate şi 15 la sută la legume şi fructe, calculate la cantităţile de produse planificate pentru aprovizionarea populaţiei din fondul de stat.

Art. 7. – în raport cu depăşirea sarcinilor de livrare la fondul de stat, nivelurile de consum, de desfacere şi de livrare către fondul pieţei, stabilite pe fiecare judeţ, se suplimentează după cum urmează:

a) cu 10 la sută din cantităţile livrate peste plan de către unităţile agricole de stat;

b) cu 40 la sută din cantităţile livrate peste plan de unităţile agricole cooperatiste;

c) cu 70 la sută din cantităţile livrate peste plan la fondul de stat din contractări şi achiziţii de la gospodăriile populaţiei;

d) cantităţile obţinute prin depăşirea sarcinilor proprii de producţie de către cantine, restaurante şi alte unităţi de alimentaţie publică vor fi utilizate integral de unitatea producătoare.

Prevederile prezentului articol privind suplimentarea nivelurilor de consum la carne se aplică numai cu condiţia realizării efectivelor de animale planificată şi depăşirea sarcinilor de livrare la fondul de stat pe întregul judeţ.

Livrări suplimentare faţă de sarcinile stabilite prin plan se vor putea face numai din comunele care realizează efectivele de animale planificate la gospodăriile populaţiei. Pentru unităţile socialiste livrările suplimentare de animale în viu se vor putea face în condiţiile realizării efectivelor, a greutăţilor medii de tăiere planificate, precum şi a încadrării în normele de consum a furajelor.

Art. 8. – în cazul neîndeplinirii integrale a obligaţiilor de livrare la fondul de stat, cantităţile prevăzute a fi repartizate din fondul de stat pe fiecare judeţ se diminuează proporţional cu gradul de neîndeplinire a sarcinilor de livrare a animalelor în viu, a laptelui şi a produselor din lapte, legumelor şi fructelor proaspete.

Art. 9. – Aprovizionarea cu carne, produse lactate, legume şi fructe proaspete, a creşelor, grădiniţelor, spitalelor şi a unităţilor de asistenţă socială se asigură din fondul de stat, pe baza normelor de consum stabilite potrivit legii.

Art. 10. – Aprovizionarea cu carne a cantinelor, restaurantelor şi a altor unităţi de alimentaţie publică se face din fondul de stat, precum şi din producţia proprie, potrivit sarcinilor stabilite prin planul fiecărei unităţi.

În acest scop, comitetele sau birourile executive ale consiliilor populare municipale şi orăşeneşti vor lua măsuri de dezvoltare a capacităţilor de producţie pentru creşterea şi îngrăşarea porcilor, la cantine, restaurante şi celelalte unităţi de alimentaţie publică, pentru folosirea integrală în hrana animalelor a resturilor culinare, precum şi pentru dotarea cu utilajele necesare furajării animalelor, în condiţiile respectării normelor sanitar-veterinare.

De asemenea, consiliile populare judeţene vor lua măsuri de identificare şi atribuire a terenurilor virane din perimetrele construibile ale localităţilor, care anual vor fi puse la dispoziţia unităţilor cu consumuri colective – cantine, restaurante, internate şi alte unităţi – sau cetăţenilor, în vederea cultivării acestor terenuri cu legume, cartofi şi alte culturi alimentare.

Art. 11. – Constituirea, repartizarea şi folosirea resurselor stabilite prin plan şi a celor suplimentare pentru aprovizionarea populaţiei la fondul pieţei, consumuri colective şi alte consumuri, cu carne, produse lactate, legume şi fructe se face de către consiliile populare de comun acord cu consiliile sindicale teritoriale, pe bază de programe elaborate şi aprobate în condiţiile stabilite de lege.

Consiliile populare sînt obligate să supună dezbaterii programele de aprovizionare a populaţiei şi să prezinte rapoarte în adunări ale cetăţenilor cu privire la hotărîrile şi măsurile adoptate în legătură cu constituirea resurselor şi repartizarea produselor agroalimentare, pe localităţi şi sisteme comerciale.

Art. 12. – Uniunea Centrală a Cooperativelor de Consum şi unităţile cooperaţiei de consum trebuie să asigure intensificarea activităţii de valorificare pe calea contractărilor şi achiziţiilor a produselor agricole disponibile în gospodăriile populaţiei.

În vederea sporirii producţiei agricole, cooperaţia de consum va organiza, în capacităţi proprii, producerea puilor de o zi, creşterea scroafelor de prăsilă pentru obţinerea de purcei şi înmulţirea iepurilor de casă. Puii, purceii şi iepurii de casă obţinuţi de la unităţile cooperaţiei de consum vor fi vînduţi gospodăriilor populaţiei, cu care se încheie contracte pentru valorificarea animalelor şi păsărilor la fondul de stat sau prin contractări şi achiziţii suplimentare, precum şi pentru satisfacerea unor nevoi proprii de consum.

De asemenea, unităţile cooperaţiei de consum pot vinde purcei, pui şi iepuri de casă cantinelor, restaurantelor şi celorlalte unităţi de alimentaţie publică, pentru organizarea de către acestea a activităţii proprii de creştere şi îngrăşare a animalelor, păsărilor şi iepurilor pentru carne.

Art. 13. – Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare împreună cu Uniunea Naţională a Cooperativelor Agricole de Producţie şi consiliile populare vor lua măsuri pentru îndeplinirea integrală a programelor de creştere a animalelor, realizarea efectivelor totale şi matcă, a indicilor de reproducţie, precum şi pentru livrarea ritmică şi la greutăţile stabilite prin lege a animalelor destinate sacrificării.

De asemenea, vor asigura baza furajeră prin cultivarea şi folosirea integrală a suprafeţelor destinate plantelor de nutreţ, culturilor duble, precum şi pentru reînsămînţarea pajiştilor şi fîneţelor naturale, recoltarea, depozitarea şi folosirea completă a tuturor resurselor de furaje de volum şi a subproduselor vegetale.

Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare şi Uniunea Centrală a Cooperativelor de Consum au obligaţia să asigure, potrivit sarcinilor stabilite prin planul naţional unic, material de prăsilă şi ouă de incubaţie unităţilor cooperaţiei de consum. De asemenea, Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare va asigura asistenţa tehnică necesară pentru organizarea activităţii de incubaţie şi reproducţie în unităţile cooperaţiei de consum.

Art. 14. – Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare împreună cu Uniunea Naţională a Cooperativelor Agricole de Producţie şi consiliile populare sînt obligate să asigure ca toate unităţile agricole socialiste, de stat şi cooperatiste, toţi deţinătorii de terenuri agricole să aplice măsurile prevăzute pentru folosirea integrală a pămîntului şi creşterea potenţialului de producţie al acestuia, să folosească cu eficienţă ridicată forţa de muncă şi baza tehnico-materială, să execute în bune condiţii toate lucrările agricole stabilite prin tehnologiile de producţie, să realizeze în întregime programele de creştere a producţiei agricole, vegetale şi animale.

Art. 15. – Nerespectarea dispoziţiilor din prezenta lege atrage, după caz, răspunderea disciplinară, materială, civilă sau penală.

Această lege a fost adoptată de Marea Adunare Naţională în şedinţa din 19 decembrie 1980.

Preşedintele Marii Adunări Naţionale, NICOLAE GIOSAN

Bucureşti, 19 decembrie 1980. Nr. 13
Share this post