Ana, Luca \u015fi cu Dej bag\u0103 spaima \u00een burgheji!\u201d, a\u015fa suna o cunoscut\u0103 lozinc\u0103 a sf\u00e2r\u015fitului anilor ’40.<\/p>\n
\u201eBurghejii\u201d au reprezentat de fapt o denumire generic\u0103, \u00eentruc\u00e2t comuni\u015ftii au c\u0103utat s\u0103 bage spaima \u00een to\u0163i cei care ar fi putut opune o c\u00e2t de mic\u0103 rezisten\u0163\u0103 \u00een calea aplic\u0103rii principiilor stalinismului economic, proclamate \u00eenc\u0103 de la conferin\u0163a na\u0163ional\u0103 a P.C.R., din octombrie 1945.<\/p>\n
Terenul pentru aplicarea acestora a fost preg\u0103tit \u00een anii premerg\u0103tori abdic\u0103rii monarhiei \u015fi prelu\u0103rii totale a puterii de c\u0103tre comuni\u015fti odat\u0103 cu proclamarea Republicii Populare Rom\u00e2ne. Avem \u00een vedere aici, \u00een primul r\u00e2nd, reforma agrar\u0103 din 1945, cea monetar\u0103 din 1947 sau crearea Sovromuri-lor. Din 1948, ritmul aplic\u0103rii principiilor mai sus men\u0163ionate a fost unul accelerat, cu consecin\u0163e dramatice pentru economia \u015fi societatea rom\u00e2neasc\u0103.\u00a0Constitu\u0163ia din aprilie 1948 a creat condi\u0163iile necesare \u201emarii na\u0163ionaliz\u0103ri\u201d ce urma s\u0103 se \u00eent\u00e2mple peste c\u00e2teva luni. Articolul 6 al legii supreme spunea c\u0103 \u201ebog\u0103\u0163iile de orice natur\u0103 ale subsolului, z\u0103c\u0103mintele miniere, p\u0103durile, apele, izvoarele de energie natural\u0103, c\u0103ile de comunica\u0163ii ferate, rutiere, pe ap\u0103 \u015fi pe mare, po\u015fta, telegraful \u015fi radioul apar\u0163in statului, ca bunuri comune ale poporului\u201d; articolul 11 crea practic baza juridic\u0103 a exproprierii, men\u0163ion\u00e2nd c\u0103 atunci \u201ec\u00e2nd interesul general o cere, mijloacele de produc\u0163ie, b\u0103ncile \u015fi societ\u0103\u0163ile de asigurare, care sunt proprietate particular\u0103 a persoanelor fizice sau juridice, pot deveni proprietatea statului adic\u0103 bun al poporului, \u00een condi\u0163iile prev\u0103zute de lege\u201d.<\/p>\n
Pe 11 iunie 1948, Marea Adunare Na\u0163ional\u0103 vota Legea nr. 119, pentru na\u0163ionalizarea \u00eentreprinderilor industriale, bancare, de asigur\u0103ri, miniere \u015fi de transporturi, cu scopul cre\u0103rii sectorului socialist de stat \u015fi premiselor trecerii la conducerea planificat\u0103 a economiei na\u0163ionale \u015fi aplic\u0103rii politicii de industrializare for\u0163at\u0103 de mai t\u00e2rziu. La articolul 1, se men\u0163iona faptul c\u0103 \u201ese na\u0163ionalizeaz\u0103 toate bog\u0103\u0163iile subsolului care nu se g\u0103seau \u00een proprietatea Statului la data intr\u0103rii \u00een vigoare a Constitu\u0163iei Republicii Populare Rom\u00e2ne, precum \u015fi \u00eentreprinderile individuale, societ\u0103\u0163ile de orice fel \u015fi asocia\u0163iunile particulare industriale, bancare, de asigur\u0103ri, miniere, de transporturi \u015fi telecomunica\u0163ii\u201d. La acela\u015fi articol erau\u00a0\u00a0enumerate cele 77 de criterii de na\u0163ionalizare, pentru fiecare categorie de \u00eentreprinderi \u00een parte. De\u015fi legea avea articole \u00een care se men\u0163iona c\u0103 se vor acorda desp\u0103gubiri proprietarilor \u015fi ac\u0163ionarilor \u00eentreprinderilor na\u0163ionalizate, acestea erau de fapt inaplicabile \u00eentruc\u00e2t, de la plata desp\u0103gubirilor erau exclu\u015fi cei care \u201efiind \u00een serviciul Statului, jude\u0163elor sau comunelor, s-au \u00eembog\u0103\u0163it \u00een timpul c\u00e2t erau \u00een serviciu, prin fapte ilicite constatate judec\u0103tore\u015fte\u201d, precum \u015fi cei care \u201eau plecat din \u0163ar\u0103 \u00een mod clandestin ori fraudulos, precum \u015fi acelora care nu se \u00eentorc \u00een \u0163ar\u0103 dup\u0103 expirarea termenului de valabilitate a actelor de c\u0103l\u0103torie eliberate de autorit\u0103\u0163ile rom\u00e2ne\u201d. Deci comuni\u015ftii \u00ee\u015fi f\u0103cuser\u0103 \u00een a\u015fa fel calculele \u00eenc\u00e2t s\u0103 nu pl\u0103teasc\u0103 nici o desp\u0103gubire. De asemenea, se prevedeau sanc\u0163iuni dure pentru cei care s-ar fi opus procesului de na\u0163ionalizare.<\/p>\n
Sarabanda na\u0163ionaliz\u0103rilor a continuat \u00een anul 1948. Prin decretul nr. 197 din 13 august 1948, erau dizolvate \u015fi lichidate \u00eentreprinderile bancare \u015fi institu\u0163iile de credit; prin decretul din 9 septembrie 1948 se na\u0163ionalizau ultimele \u00eentreprinderi de c\u0103i ferate; prin decretul nr. 302 din 3 noiembrie 1948 erau na\u0163ionalizate institu\u0163iile sanitare particulare. Vor urma \u00een anii urm\u0103tori: casele de filme, cinematografele, farmaciile, laboratoarele, restaurantele, taxiurile, cabinetele medicale particulare. Nu trebuie uitat decretul nr. 92 din 19 aprilie 1950, privind na\u0163ionalizarea unor imobile, prin care \u201eimobilele cl\u0103dite ale fo\u015ftilor industria\u015fi, fo\u015ftilor bancheri, fo\u015ftilor mari comercian\u0163i \u015fi celorlalte elemente ale marii burghezii, imobile cl\u0103dite ale exploatatorilor de locuin\u0163e, hoteluri \u015fi alte asemenea\u201d, intrau \u00een proprietatea statului.<\/p>\n
Dup\u0103 ce problema industriei a fost \u201erezolvat\u0103\u201d, s-a trecut la agricultur\u0103. Prin decretul nr. 121 din 6 iulie 1948 se stabile\u015fte regimul de colectare a cotelor la cereale (\u00eennoit \u00een fiecare an, ad\u0103ug\u00e2ndu-se \u015fi alte categorii de produse). Prin volumul lor \u015fi prin maniera de colectare, cotele obligatorii, men\u0163inute p\u00e2n\u0103 \u00een 1956, au construit un instrument foarte eficient pentru a \u201cconvinge \u0163\u0103r\u0103nimea s\u0103-\u015fi predea p\u0103m\u00e2ntul \u015fi inventarul pentru a intra \u00een colectiv\u0103\u201c. Situa\u0163ia era de-a dreptul aberant\u0103, \u00eentruc\u00e2t, cantitatea datorat\u0103 statului (\u00eentre 20 \u015fi 60% din produc\u0163ie \u2013 cereale, carne, lapte, l\u00e2n\u0103, fructe, furaje etc.), era stabilit\u0103 \u00eenainte de recoltare \u015fi nu se modifica \u00een func\u0163ie de produc\u0163ie, astfel c\u0103, de multe ori cota datorat\u0103 era mai mare dec\u00e2t produc\u0163ia ob\u0163inut\u0103, iar \u0163\u0103ranul nu numai c\u0103 nu r\u0103m\u00e2nea cu nimic, dar ajungea \u00een situa\u0163ia de a cump\u0103ra produse pentru a le preda statului, spre a sc\u0103pa de pedepsele foarte aspre instaurate de comuni\u015fti.\u00a0Plenara Comitetului Central al P.M.R. din 3 \u2013 5 martie 1949 a elaborat programul viz\u00e2nd transformarea socialist\u0103 a agriculturii \u015fi declan\u015farea campaniei de colectivizare \u015fi de \u201e\u00eengr\u0103dire a chiaburilor\u201d. Ultimul aspect era considerat foarte important, din moment ce se stabilea c\u0103 \u201e\u00een etapa actual\u0103, lupta \u00eempotriva exploat\u0103rii capitaliste la sate trebuie dus\u0103 prin aplicarea unei politici de \u00eengr\u0103dire a chiaburimii\u201d, stabilindu-se \u015fi mijloacele prin care se duce aceast\u0103 \u201elupt\u0103\u201d: \u201eprin ap\u0103rarea intereselor proletariatului agricol, ale \u0163\u0103ranului s\u0103rac \u015fi mijloca\u015f fa\u0163\u0103 de chiabur, chiar \u00een problemele cele mai m\u0103runte\u201d; \u201eprintr-o politic\u0103 fiscal\u0103 de clas\u0103, care s\u0103 u\u015fureze situa\u0163ia \u0163\u0103ranului s\u0103rac \u015fi mijloca\u015f, de o parte, \u015fi s\u0103 apese pe chiabur, pe de alt\u0103 parte\u201d; prin \u201ecur\u0103\u0163irea\u201d mi\u015fc\u0103rii cooperatiste \u201ede orice fel de elemente capitaliste\u201d; prin acordarea conducerii cooperativelor \u201enumai muncitorilor agricoli, \u0163\u0103ranilor s\u0103raci \u015fi mijloca\u015fi\u201d; prin neprimirea chiaburilor \u00een gospod\u0103riile colective etc.<\/p>\n
Dup\u0103 modelul sovietic s-au \u00eenfiin\u0163at Gospod\u0103riile Agricole Colective (G.A.C.) \u015fi Gospod\u0103riile Agricole de Stat (G.A.S.), pe 24 iulie 1949 fiind inaugurate primele cinci G.A.C.-uri: Zorile, din Turni\u015for \u2013 Sibiu, Drumul Nou, din Z\u0103brani \u2013 Arad, Ogorul Ro\u015fu, din Laslea \u2013 T\u00e2rnava Mare, Victoria Socialismului, din R\u0103\u015fcani \u2013 Vaslui \u015fi Tractorul Ro\u015fu, din Lunca de Jos \u2013 Cluj.Gospod\u0103riile colective au primit un sprijin important de la autorit\u0103\u0163i: le-au fost date cele mai bune terenuri, le-au fost oferite reduceri de 20% la cotele obligatorii, scutiri la impozitul agricol, ajutor din partea sta\u0163iunilor de ma\u015fini \u015fi tractoare (S.M.T.). \u00cen ciuda acestor facilit\u0103\u0163i, gospod\u0103riile nu au dat dovad\u0103 nici de eficien\u0163\u0103 economic\u0103, nici nu au exercitat o atrac\u0163ie pentru majoritatea \u0163\u0103ranilor. La sf\u00e2r\u015fitul anului 1949 erau \u00eenfiin\u0163ate doar 56 de unit\u0103\u0163i G.A.C., cuprinz\u00e2nd 4.085 gospod\u0103rii \u0163\u0103r\u0103ne\u015fti, cu o suprafa\u0163\u0103 de 14.692 ha.Autorit\u0103\u0163ile comuniste au ac\u0163ionat \u00een for\u0163\u0103 pentru a-i determina pe \u0163\u0103rani s\u0103 intre \u00een G.A.C. B\u0103t\u0103ile, arest\u0103rile, schingiuirile, \u015fantajul au fost folosite \u00een acest scop. Spre exemplu, \u00een jude\u0163ul T\u00e2rnava Mic\u0103, au fost b\u0103tu\u0163i c\u00e2te opt \u0163\u0103rani \u00een fiecare comun\u0103, iar \u00een Constan\u0163a, preo\u0163ii \u015fi \u00eenv\u0103\u0163\u0103torii au fost nevoi\u0163i s\u0103 intre \u00een gospod\u0103rie, pentru a-i atrage pe \u0163\u0103rani. Au avut loc chiar \u015fi execu\u0163ii demonstrative.<\/p>\n
Evident, \u00een fa\u0163a acestor abuzuri \u0163\u0103ranii au r\u0103spuns pe m\u0103sur\u0103, \u00een numeroase localit\u0103\u0163i \u00eenregistr\u00e2ndu-se revolte \u00eempotriva \u201ecolectivei\u201d, care au degenerat deseori \u00een confrunt\u0103ri violente cu autorit\u0103\u0163ile, \u00een urma c\u0103rora s-au \u00eenregistrat mor\u0163i \u015fi r\u0103ni\u0163i.\u00a0\u00cen ciuda presiunilor permanente, ritmul colectiviz\u0103rii a fost unul lent. P\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u015fitul anului 1953 (an \u00een care produc\u0163ia agricol\u0103 o atinsese pe cea din anul 1938), se \u00eenfiin\u0163aser\u0103 1.997 de G.A.C.-uri, reprezent\u00e2nd doar 8,3% din totalul gospod\u0103riilor \u0163\u0103r\u0103ne\u015fti, restul de 91,7% fiind reprezentat de gospod\u0103riile particulare.\u00a0A urmat o perioad\u0103 de relativ\u0103 relaxare, \u00een condi\u0163iile \u00een care, dup\u0103 moartea lui Stalin \u015fi \u00een contextul convulsiilor care au marcat blocul comunist, liderii comuni\u015fti rom\u00e2ni au fost preocupa\u0163i mai mult de rezolvarea problemelor interne de partid. Din 1958 procesul de colectivizare a re\u00eenceput \u00een for\u0163\u0103, plenara Comitetului Central din 26 \u2013 28 noiembrie declar\u00e2nd c\u0103 \u0163ara este preg\u0103tit\u0103 de un efort general de modernizare socialist\u0103.Comuni\u015ftii au declan\u015fat o adev\u0103rat\u0103 ofensiv\u0103 \u00eempotriva chiaburilor. \u00cen martie 1959, printr-un decret al Marii Adun\u0103ri Na\u0163ionale s-a anun\u0163at \u201elichidarea exploat\u0103rii omului de c\u0103tre om\u201d \u015fi practic desfiin\u0163area chiaburimii. La Plenara din 30 noiembrie 1961, Gheorghiu-Dej admitea c\u0103 \u201e\u00een numele luptei \u00eempotriva chiaburilor, peste 80.000 de \u0163\u0103rani, \u00een majoritatea lor muncitori, au fost trimi\u015fi \u00een judecat\u0103, dintre ei peste 30.000 au \u015fi fost judeca\u0163i \u00een procese publice\u201d.\u00a0La plenara C.C. al P.M.R. din aprilie 1962, liderul comunist rom\u00e2n anun\u0163\u0103 \u00eencheierea colectiviz\u0103rii, remarc\u00e2nd faptul c\u0103 96% din suprafa\u0163a arabil\u0103 a \u0163\u0103rii \u015fi 93,4% din suprafa\u0163a agricol\u0103, cu 3.201.000 familii, sunt cuprinse \u00een sectorul socialist.<\/p>\n
Mecanismul de organizare a economiei centralizate s-a bazat pe sistemul de conducere pe baz\u0103 de plan. Primul plan anual a fost cel din 1949, urmat de altul \u00een 1950. Ulterior s-a trecut la planurile cincinale, primul fiind cel dintre 1951 \u2013 1955 \u015fi chiar planuri \u015fesenale (1960 \u2013 1965). Cuv\u00e2ntul de ordine pentru economia socialist\u0103 a fost industrializarea, fenomen ce implica: electrificarea, mecanizarea complex\u0103, dezvoltarea industriei grele (siderurgie, construc\u0163ii de ma\u015fini), automatizarea produc\u0163iei. Pe 26 octombrie 1950, \u00een \u015fedin\u0163a plenar\u0103 a Comitetului Central al P.M.R., s-a aprobat raportul lui Dej asupra planului de electrificare a \u0163\u0103rii \u015fi s-a hot\u0103r\u00e2t \u201emobilizarea tuturor organiza\u0163iilor de partid, a institu\u0163iilor de stat, a organiza\u0163iilor de mas\u0103, a oamenilor de \u015ftiin\u0163\u0103, inginerilor \u015fi tehnicienilor \u015fi a \u00eentregului popor muncitor din Republica Popular\u0103 Rom\u00e2n\u0103 la ac\u0163iunea de realizare a sarcinilor cuprinse \u00een raport \u015fi a planului de electrificare\u201d.<\/p>\n
Fonduri considerabile au fost alocate industriei rom\u00e2ne\u015fti. Partea industriei din produsul social total a crescut de la 46,6% \u00een 1950 la 57,3% \u00een 1965. S-au construit mari obiective industriale, unele dintre ele f\u0103r\u0103 a avea o justificare economic\u0103. Cu toate acestea, rata acumul\u0103rilor necesare investi\u0163iilor \u015fi industrializ\u0103rii a fost printre cele mai ridicate din lume. Se remarc\u0103 un progres economic evident fa\u0163\u0103 de anul 1938, \u00een ceea ce prive\u015fte industrii precum: industria chimic\u0103, metalurgic\u0103 sau cea produc\u0103toare de ma\u015fini. \u00cen domeniul agriculturii \u015fi a ramurilor industriale legate de aceasta, progresul fa\u0163\u0103 de anul de referin\u0163\u0103 interbelic nu este at\u00e2t de mare. \u00cens\u0103, cu tot acest progres, puterea de cump\u0103rare a muncitorului din 1938, r\u0103m\u00e2nea de 1,9 ori mai ridicat\u0103 dec\u00e2t a muncitorului din 1963.<\/p>\n
Pe plan extern, Rom\u00e2nia este integrat\u0103 \u00een cadrul Consiliului de Ajutor Economic Reciproc (C.A.E.R.), organiza\u0163ia economic\u0103 a statelor comuniste, creat\u0103 \u00een 1949, \u015fi din care f\u0103ceau parte: Uniunea Sovietic\u0103, R.D. German\u0103, R.P. Polon\u0103, R.P. Bulgar\u0103, R.S.F. Cehoslovac\u0103 \u015fi R.P. Ungar\u0103. Partea rom\u00e2n\u0103 nu a fost mereu pe acelea\u015fi pozi\u0163ii cu \u201etovar\u0103\u015fii\u201d din celelalte state \u015fi \u00een special cu cei din U.R.S.S., la \u00eenceputul anilor ’60 av\u00e2nd chiar atitudini critice la adresa propunerilor venite de la Moscova.Merit\u0103 amintit\u0103 \u015fi faimosul \u201eplan Valev\u201d, care propunea realizarea unui \u201ecomplex de produc\u0163ie interstatal al Dun\u0103rii de Jos\u201d, \u00een componen\u0163a c\u0103ruia urmau s\u0103 intre partea de sud-est a Rom\u00e2niei, nordul Bulgariei \u015fi nordul Deltei Dun\u0103rii, atunci parte a U.R.S.S. Teritoriul nostru trebuia s\u0103 se transforme \u00eentr-un fel de \u201egr\u0103din\u0103 de zarzavaturi\u201d a Europei comuniste, fapt de care liderii politici de la Bucure\u015fti nici n-au vrut s\u0103 aud\u0103.<\/p>\n
Venit la putere \u00een 1965, Ceau\u015fescu a continuat planul de industrializare al \u0163\u0103rii, accentul fiind pus pe industria grea. Ca o mare realizare \u00een acest sens a fost prezentat\u0103 inaugurarea (ce-i drept par\u0163ial\u0103) a combinatului siderurgic de la Gala\u0163i, \u00een anul 1968. \u00cen perioada 1965 \u2013 1970, rata de acumulare din industrie este foarte ridicat\u0103 (11,8%), iar investi\u0163iile \u00een aceast\u0103 ramur\u0103 economic\u0103 ajung la \u00een 1970 la 47,5% din totalul investi\u0163iilor.Nu acela\u015fi lucru se poate spune \u015fi despre agricultur\u0103, unde investi\u0163iile sunt mult mai mici (doar 16% \u00een 1970), la fel \u015fi exporturile de produse alimentare (\u00een jur de 4% din totalul exporturilor), \u00een condi\u0163iile \u00een care produc\u0163ia agricol\u0103 fusese foarte bun\u0103 la \u00eenceputul anilor ’70.\u00a0La Congresul\u00a0al X-lea al P.C.R. (6 \u2013 12 august 1969) Ceau\u015fescu \u015fi-a impus punctul de vedere \u00een ceea ce prive\u015fte viitorul plan cincinal (1971 \u2013 1975), m\u0103rind foarte mult prevederile produc\u0163iei economice. Este momentul \u00een care \u00eencepe \u201eetapa f\u0103uririi societ\u0103\u0163ii socialiste multilateral dezvoltate\u201d, transformat\u0103 \u00eentr-o adev\u0103rat\u0103 obsesie de c\u0103tre liderul comunist de la Bucure\u015fti.<\/p>\n
Planul cincinal prevedea investi\u0163ii foarte mari \u00een industrie, \u00een proiecte economice ample, dar de o valoare economic\u0103 \u00eendoielnic\u0103. Se insist\u0103 foarte mult asupra siderurgiei, petrochimiei, industriei chimice, dar \u015fi asupra celei constructoare de ma\u015fini. Asta \u00een condi\u0163iile \u00een care minereurile de fier autohtone erau insuficiente, produc\u0163ia rom\u00e2neasc\u0103 de petrol era \u00een sc\u0103dere iar pre\u0163ul petrolului de import era \u00een cre\u015ftere. Dac\u0103 \u00een 1975 Rom\u00e2nia importa peste 10 milioane tone minereu de fier, \u00een 1981 acesta a crescut la peste 15 milioane tone; \u00een acela\u015fi an (1981) \u0163ara noastr\u0103 importa aproape 13 milioane tone de petrol. Cu toate acestea, \u00een anul 1975, Republica Socialist\u0103 Rom\u00e2nia se putea \u201em\u00e2ndri\u201d cu: fabricile de amoniac \u015fi acid azotic de la T\u00e2rgu Mure\u015f; grupul de \u00eengr\u0103\u015f\u0103minte azotoase nr. 1 la Combinatul chimic Craiova; Combinatul petrochimic Pite\u015fti; Combinatul chimic R\u00e2mnicu V\u00e2lcea; Uzina de superfosfa\u0163i \u015fi acid sulfuric de la N\u0103vodari; Combinatul chimic de la Br\u0103ila; Uzina de detergen\u0163i de la Ploie\u015fti; Combinatul petrochimic Ploie\u015fti; Combinatul chimic de la Turnu-M\u0103gurele; Combinatul chimic din ora\u015ful Victoria; Uzina de \u0163evi de la Roman; Fabrica de rulmen\u0163i de la B\u00e2rlad; unit\u0103\u0163ile siderurgice de la Alba-Iulia, Bucure\u015fti, Buz\u0103u, Roman, Hunedoara, C\u00e2mpia Turzii sau Slatina. F\u0103r\u0103 s\u0103 \u0163in\u0103 seama de condi\u0163iile \u015fi resursele locale, partidul a \u00eenceput construirea nu numai de automobile (la Coliba\u015fi) \u015fi ma\u015fini agricole (la Bra\u015fov) ci \u015fi helicoptere, avioane sau vase maritime de p\u00e2n\u0103 la 100.000 de tone!<\/p>\n
O alt\u0103 obsesie a regimului Ceau\u015fescu a fost cea legat\u0103 de \u201easigurarea independen\u0163ei energetice a \u0163\u0103rii\u201d. \u00cen acest scop au fost construite zeci de centrale termoelectrice \u015fi hidroelectrice: Doice\u015fti, Borze\u015fti, Paro\u015feni, F\u00e2nt\u00e2nele, Bicaz, Sadu, Lotru, Mintia \u2013 Deva, Bucure\u015fti Sud etc., ce se adaug\u0103 sistemului hidroenergetic de la Por\u0163ile de Fier, construit anterior, \u00een colaborare cu R.S.F. Iugoslavia. Rom\u00e2nii aveau s\u0103 simt\u0103 din greu costurile acestei \u201eindependen\u0163e\u201d \u00een urm\u0103torii ani.<\/p>\n
\u00cen ceea ce prive\u015fte agricultura, de\u015fi era privit\u0103 ca o problem\u0103 de baz\u0103 a planului cincinal, a beneficiat de investi\u0163ii chiar mai mici dec\u00e2t cele avute anterior, doar 13% din total, \u00een ciuda dubl\u0103rii, \u00een primii patru ani ai deceniului opt, a exporturilor de produse cerealiere \u015fi de carne.O sintagm\u0103 care revine \u00een actualitate cu \u015fi mai mare putere \u015fi care a f\u0103cut zile negre rom\u00e2nilor, indiferent \u00een ce domeniu economic activau, a fost cea legat\u0103 de \u201edep\u0103\u015firea planului de produc\u0163ie\u201d sau \u201ecincinalul \u00een patru ani jumate\u201d (ori poate chiar mai pu\u0163in)!<\/p>\n
Un proiect care a avut costuri uria\u015fe a fost Canalul Dun\u0103rea \u2013 Marea Neagr\u0103. Construc\u0163ia Canalului, a fost \u00eenceput\u0103 de comuni\u015fti \u00een 1949, lucr\u0103rile fiind sistate \u00een 1953. Ceau\u015fescu a reluat lucr\u0103rile \u00een 1975, canalul (64 kilometri lungime, ad\u00e2ncime \u2013 7 m, l\u0103\u0163ime la baz\u0103 \u2013 70 m, l\u0103\u0163ime la suprafa\u0163\u0103 \u2013 110 \u2013 140 m, pescaj maxim admis \u2013 5,5 m, prev\u0103zut cu c\u00e2te dou\u0103 ecluze la fiecare cap\u0103t) fiind inaugurat cu mare fast pe 26 mai 1984. Pentru construirea canalului s-au investit aproximativ 2 miliarde de dolari, preconiz\u00e2ndu-se o recuperarea a investi\u0163iei \u00een circa 50 de ani. Numai c\u0103 exploatarea acestuia aduce venituri anuale de 3 milioane de euro, ceea ce \u00eenseamn\u0103 c\u0103 recuperarea investi\u0163iei se va face \u00een c\u00e2teva sute de ani! Un alt proiect de anvergur\u0103, Canalul Dun\u0103re \u2013 Bucure\u015fti a r\u0103mas neterminat.<\/p>\n
Planificarea planului cincinal 1976 \u2013 1980 este nerealist\u0103, majoritatea indicatorilor principali (venitul na\u0163ional, produc\u0163ia industrial\u0103, produc\u0163ia agricol\u0103) r\u0103m\u00e2n\u00e2nd ne\u00eendeplini\u0163i. Drept consecin\u0163\u0103, prevederile cincinalului urm\u0103tor, cu excep\u0163ia indicatorilor pentru comer\u0163 exterior \u015fi agricultur\u0103, au fost reduse pentru prima dat\u0103 \u00een istoria comunismului rom\u00e2nesc. Cu toate acestea, planul r\u0103m\u00e2ne ne\u00eendeplinit la numero\u015fi indicatori: energie electric\u0103, petrol, c\u0103rbune, o\u0163el, automobile, vase maritime, cereale, construc\u0163ii locuin\u0163e. Una din repercusiunile acestei politici economice a fost cre\u015fterea datoriei externe care, \u00een 1983 ajunsese undeva pe la 11 miliarde de dolari. Lichidarea acesteia va reprezenta \u00eenc\u0103 una din obsesiile dictatorului de la Bucure\u015fti.<\/p>\n
Agricultura este poate cea mai v\u0103duvit\u0103 ramur\u0103 economic\u0103 \u00een anii `80. Partidul a c\u0103utat prin diferite legi s\u0103 rezolve criza din acest sector, dar acestea nu au f\u0103cut dec\u00e2t s\u0103 accentueze controlul central \u015fi s\u0103 creeze mari probleme \u0163\u0103ranilor. Un astfel de exemplu \u00eel reprezint\u0103 decretul din 18 octombrie 1981, \u201eprivind unele m\u0103suri referitoare la \u00eent\u0103rirea autoconducerii \u015fi autoaprovizion\u0103rii teritoriale, precum \u015fi la asigurarea aprovizion\u0103rii \u00een bune condi\u0163ii a popula\u0163iei cu p\u00e2ine, f\u0103in\u0103 \u015fi m\u0103lai\u201d. Prin acesta se interzicea popula\u0163iei aprovizionarea cu produse din afara localit\u0103\u0163ii de re\u015fedin\u0163\u0103 sau \u00een care lucreaz\u0103 \u015fi se stabile\u015fte ca, \u00een perioadele de v\u00e2rf ale lucr\u0103rilor agricole, to\u0163i locuitorii satelor, comunelor \u015fi ora\u015felor agro-industriale, indiferent de unitatea \u00een care \u00ee\u015fi desf\u0103\u015foar\u0103 activitatea, s\u0103 participe efectiv la efectuarea muncilor agricole \u00een unit\u0103\u0163ile de stat \u015fi cooperatiste. Acest lucru, ce recunoa\u015ftea faptul c\u0103 C.A.P. – urile nu erau \u00een stare s\u0103-\u015fi \u00eendeplineasc\u0103 menirea cu for\u0163a de munc\u0103 proprie, nu f\u0103cea altceva dec\u00e2t s\u0103 ateste falimentul agriculturii socialiste. Un alt decret, cel din 24 ianuarie 1982, cu privire la aplicarea experimental\u0103 a proiectului \u201eLegii retribuirii muncii \u00een unit\u0103\u0163ile agricole cooperatiste\u201d, desfiin\u0163a venitul minim garantat. Cooperatorii erau obliga\u0163i s\u0103 presteze un num\u0103r sporit de zile de munc\u0103 pe an, \u00een cooperativele agricole de produc\u0163ie \u015fi s\u0103 \u00eendeplineasc\u0103 planurile de produc\u0163ie. Acestea erau fixate f\u0103r\u0103 a \u0163ine seama de condi\u0163iile locale sau de varia\u0163iunile climatice. A fost redus\u0103 cota \u00een produse ce le revenea \u0163\u0103ranilor \u015fi \u00eenlocuit\u0103 prin plata \u00een bani, calculat\u0103 fire\u015fte la pre\u0163urile oficiale \u015fi nicidecum la valoarea pie\u0163ei.<\/p>\n
\u015ei \u00een ceea ce prive\u015fte rela\u0163iile economice cu alte state lucrurile au mers din r\u0103u \u00een mai r\u0103u. \u00cen primii ani ai deceniului opt Rom\u00e2nia a stabilit rela\u0163ii bune cu Occidentul \u015fi cu organismele financiare interna\u0163ionale: a fost admis\u0103 la GATT, a aderat la Fondul Monetar Interna\u0163ional \u015fi a primit clauza na\u0163iunii celei mai favorizate din partea Statelor Unite (1975). Au fost \u00eemprumutate mari sume de bani \u00een vederea industrializ\u0103rii, dar produsele realizate nu au avut calitatea necesar\u0103 care s\u0103 le impun\u0103 pe pia\u0163a mondial\u0103. \u00cen anii `80 exporturile pe pie\u0163ele occidentale au sc\u0103zut foarte mult, cresc\u00e2nd \u00een schimb cele cu statele blocului socialist (57% din total, \u00een 1985).Trebuie admis c\u0103 nu toate proiectele ini\u0163iate de Ceau\u015fescu au fost e\u015fecuri. Sistemul energetic \u015fi Metroul din Bucure\u015fti se pot num\u0103ra printre cele reu\u015fite.\u00a0\u00cen epoc\u0103 s-a b\u0103tut moned\u0103 pe faptul c\u0103 s-au construit numeroase blocuri de locuin\u0163e \u00een toat\u0103 \u0163ara. Trebuie \u00eens\u0103 \u0163inut seama de faptul c\u0103 \u00eenainte de a se construi s-a demolat! Case, biserici, palate, stadioane, construc\u0163ii de valoare istoric\u0103 extraordinar\u0103 au fost rase de buldozere \u00een numele socialismului \u015fi a procesului de sistematizare. Cheltuieli imense au fost cu construc\u0163ii megalomanice de tipul Casei Poporului, a doua cl\u0103dire administrativ\u0103 ca m\u0103rime din lume, dup\u0103 Pentagon.Criza economic\u0103 instalat\u0103 \u00een Rom\u00e2nia \u00een a doua jum\u0103tate a anilor ’70 \u015fi incapacitatea regimului de schimbare \u00een bine, aduce dup\u0103 sine \u015fi reac\u0163ia societ\u0103\u0163ii. Nemul\u0163umirea oamenilor devine tot mai acut\u0103, greva minerilor din Valea Jiului (1977) fiind un semnal important \u00een acest sens. De asemenea un moment dramatic se petrece la Bra\u015fov \u00een 15 noiembrie 1987, c\u00e2nd mar\u015ful de protest al muncitorilor de la Uzina de camioane \u201cSteagul Ro\u015fu\u201d a fost reprimat \u015fi conduc\u0103torii lui au fost aresta\u0163ii. Interesant a fost c\u0103 spre deosebire de protestul din 1977, acum au loc manifest\u0103ri de sus\u0163inere pentru gestul muncitorilor bra\u015foveni \u00een capitalele est-europene (Praga, Var\u015fovia, Berlinul de est \u015fi Budapesta).<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Ana, Luca \u015fi cu Dej bag\u0103 spaima \u00een burgheji!\u201d, a\u015fa suna o cunoscut\u0103 lozinc\u0103 a sf\u00e2r\u015fitului anilor ’40. \u201eBurghejii\u201d au reprezentat de fapt o denumire generic\u0103, \u00eentruc\u00e2t comuni\u015ftii au c\u0103utat s\u0103 bage spaima \u00een to\u0163i cei care ar fi putut opune o c\u00e2t de mic\u0103 rezisten\u0163\u0103 \u00een calea aplic\u0103rii principiilor stalinismului economic, proclamate \u00eenc\u0103 de […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_exactmetrics_skip_tracking":false,"_exactmetrics_sitenote_active":false,"_exactmetrics_sitenote_note":"","_exactmetrics_sitenote_category":0,"footnotes":""},"categories":[20],"tags":[],"class_list":["post-719","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"gutentor_comment":0,"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.comunismulinromania.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/719","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.comunismulinromania.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.comunismulinromania.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.comunismulinromania.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.comunismulinromania.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=719"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.comunismulinromania.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/719\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.comunismulinromania.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=719"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.comunismulinromania.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=719"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.comunismulinromania.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=719"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}