Interviu cu scriitorul Radu Negrescu – Su\u0163u (Paris)<\/p>\n
de Nicolae Mircea N\u0103stase<\/p>\n
– Domnule Negrescu-Su\u0163u, au trecut peste treizeci de ani \u015fi ast\u0103zi pu\u0163in\u0103 lume \u00ee\u015fi mai aminte\u015fte de mi\u015fcarea pentru Drepturile omului din 1977. \u015etiu c\u0103 a\u0163i suferit enorm, cu mult curaj, dar a\u015f dori mai multe am\u0103nunte pentru ascult\u0103torii no\u015ftri.<\/p>\n
– \u00cencep prin a preciza, \u00eenc\u0103 o dat\u0103, c\u0103 fa\u0163\u0103 de fo\u015ftii de\u0163inu\u0163i politici din perioada stalinist\u0103, care au suferit lungi \u00eencarcer\u0103ri \u015fi experimente la Aiud, Gherla, Sighet sau Pite\u015fti, experien\u0163a noastr\u0103 nu prezint\u0103 mare interes, dec\u00e2t poate prin faptul c\u0103 \u00een anul 1977 opozan\u0163ii regimului nu erau prea mul\u0163i. Nu includ aici pe cei care trimiteau la Europa Liber\u0103 o scrisoare de protest pe care o semnau : ,,un cet\u0103\u0163ean revoltat din Rom\u00e2nia\u2019\u2019, ceea ce constituia totu\u015fi un act de curaj, \u00eens\u0103 ceva mai moderat. Suntem deci \u00een anul 1977. Ac\u0163iunea scriitorului Paul Goma a dat curaj \u015fi altor persoane lipsite de ini\u0163iativ\u0103 p\u00e2n\u0103 atunci \u015fi care au sim\u0163it nevoia s\u0103 se revolte \u00eempotriva sistemului. Astfel, \u00eempreun\u0103 cu al\u0163i patru tineri, am \u00eentocmit, semnat \u015fi \u00eenaintat Conferin\u0163ei ONU de la Belgrad, Pre\u015fedintelui \u015fi Congresului SUA \u015fi Opiniei publice interna\u0163ionale un protest \u00eempotriva nerespect\u0103rii Drepturilor omului \u00een Rom\u00e2nia ceau\u015fist\u0103.<\/p>\n
Ce spuneam \u00eens\u0103 noi \u00een acest protest, ast\u0103zi demult uitat? Ei bine, Domnule N\u0103stase, noi solicitam, printre altele, nici mai mult nici mai pu\u0163in dec\u00e2t analiza detailat\u0103 a modului \u00een care \u00een Rom\u00e2nia sunt \u00een\u0163elese \u015fi aplicate :<\/p>\n
– drepturile omului \u015fi libert\u0103\u0163ile fundamentale, inclusiv libertatea de g\u00e2ndire si exprimare<\/p>\n
– dreptul oric\u0103rui cet\u0103\u0163ean de a nu trebui s\u0103 sufere din cauza opiniilor sale<\/p>\n
– dreptul la libera circula\u0163ie a cet\u0103\u0163enilor, condi\u0163ie impus\u0103 \u0163\u0103rilor care vor s\u0103 beneficieze de clauza na\u0163iunii cele mai favorizate etc.<\/p>\n
Pentru c\u0103 noi consideram c\u0103 aceste drepturi nu sunt respectate \u00een Rom\u00e2nia, \u015fi-o spuneam \u00een scris, cu semn\u0103tur\u0103 \u015fi adres\u0103 \u015fi cu tot av\u00e2ntul tinere\u0163ii. Ba chiar revendicam aceste drepturi pentru noi \u015fi ,,pentru genera\u0163iile viitoare\u2019\u2019 !<\/p>\n
Dar p\u00e2n\u0103 la genera\u0163iile viitoare, mare adeziune nu am prea avut la genera\u0163iile prezente, din simplul motiv c\u0103 noi nu eram ni\u015fte repere, ni\u015fte personalit\u0103\u0163i, ci doar ni\u015fte tineri necunoscu\u0163i. A venit dela Ploie\u015fti s\u0103 ne \u00eent\u00e2lneasc\u0103 \u015fi s\u0103 ne sus\u0163in\u0103 Vasile Paraschiv, cel internat \u00een spitalele psihiatrice, \u015fi am avut doi semnatari, pe Drago\u015f Neam\u0163u \u015fi pe ing. Vasile Constantinescu, condamna\u0163i \u015fi ei la Canal. Ulterior, dup\u0103 exemplul nostru, s\u2019au mai format alte dou\u0103 grupuri \u00een Bucure\u015fti, alc\u0103tuite din b\u0103ie\u0163i ceva mai tineri dec\u00e2t noi, dar la fel de determina\u0163i, pe care i-am \u00eent\u00e2lnit \u015fi sf\u0103tuit cum s\u0103 procedeze, condamna\u0163i \u015fi ei la munc\u0103 for\u0163at\u0103 \u00een Balta Br\u0103ilei. Deci ,,ogorul sem\u0103nat de Goma d\u0103dea roade\u2019\u2019, se crease o avalan\u015f\u0103 de protestatari \u015fi Securitatea se afla literalmente dep\u0103\u015fit\u0103 de evenimente. Dar ce nu solicitam noi ? Ei bine, noi nu solicitam schimbarea regimului din Rom\u00e2nia, nici alegeri democratice sau destituirea lui Ceau\u015fescu. De ce ? Din simplul motiv c\u0103, neav\u00e2nd voca\u0163ie de martiri, curajul nostru avea ni\u015fte limite. Cu siguran\u0163\u0103 c\u0103 au fost persoane mai curajoase, care au cerut \u015fi aceste drepturi, de\u015fi eu nu am auzit, noi \u00eens\u0103 nu am \u00eendr\u0103znit s\u0103 cerem dec\u00e2t respectarea Drepturilor omului.<\/p>\n
– Ce s-a \u00eent\u00e2mplat \u00een continuare cu grupul Dumneavoastr\u0103?<\/p>\n
– Protestul nostru a ap\u0103rut \u00een presa occidental\u0103, \u00een prestigioasele ziare Die Weltwoche din Elve\u0163ia, The Observer din Anglia, Het Parool din Olanda, \u00een presa rom\u00e2n\u0103 din exil, \u015fi a fost imediat difuzat de Radio Europa Liber\u0103. A doua zi eram cu to\u0163ii aresta\u0163i \u015fi imediat dup\u0103 aceea condamna\u0163i la un an de munc\u0103 for\u0163at\u0103 la Canal, \u00een urma ordinelor venite direct de la Ceau\u015fescu, eu fiind repartizat \u00een comuna Basarabi, de unul singur, ghinionul meu, iar ceilal\u0163i la Medgidia \u015fi Cernavod\u0103, doi c\u00e2te doi. Prin intermediul Securit\u0103\u0163ii, Justi\u0163ia rom\u00e2n\u0103 a executat ordinul, dezonor\u00e2ndu-se \u00eenc\u0103 o dat\u0103 ca institu\u0163ie, cu ajutorul unor magistra\u0163i obedien\u0163i ca judec\u0103torul Liviu Giurgiu \u015fi procurorul Victor Zeicescu, care ne-au condamnat \u00een cadrul unui proces de tip stalinist, cu u\u015file \u00eenchise, \u00een baza legii 25\/1976, pentru parazitism social, de\u015fi eram cu to\u0163ii salaria\u0163i. Ast\u0103zi, asa ceva pare imposibil, dar atunci nu am avut dreptul la un ap\u0103r\u0103tor legal, a\u015fa c\u0103 am fost condamna\u0163i expeditiv \u00een doar cinci minute. Cei cinci semnatari ai protestului eram: Ion Marinescu, Radu Negrescu, Dan Ni\u0163\u0103, Raymond P\u0103unescu \u015fi Nicolae Windisch, ast\u0103zi cu to\u0163ii deceda\u0163i, cu excep\u0163ia mea, ultimul supravie\u0163uitor al acestui grup. Refuz\u00e2nd s\u0103 muncim pe \u015fantier, condi\u0163iile noastre se degradau sim\u0163itor datorit\u0103 b\u0103t\u0103ii punitive zilnice din componen\u0163a meniului nesf\u00e2r\u015fitelor anchete. Oricum eram noi b\u0103tu\u0163i \u00een permanen\u0163\u0103, dar acum eram b\u0103tu\u0163i \u00een plus \u015fi pentru c\u0103 refuzam s\u0103 muncim, neaccept\u00e2nd sentin\u0163a condamn\u0103rii. A\u015fa c\u0103, ajun\u015fi la cap\u0103tul r\u0103bd\u0103rilor \u015fi nemai\u00eentrez\u0103rind nicio schimbare a situa\u0163iei noastre, am decis, dup\u0103 aproape dou\u0103 luni, intrarea \u00een greva foamei, chiar pe data de 23 August, spre a le sabota comuni\u015ftilor aceast\u0103 dat\u0103 comemorativ\u0103 uzurpat\u0103. Greva am \u00eenceput-o la mine acas\u0103, evad\u00e2nd cu to\u0163ii dela Canal cu o zi \u00eenainte, \u015fi am \u0163inut-o efectiv aproape o s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103, \u00een deten\u0163ie, dup\u0103 care, epuiza\u0163i de b\u0103t\u0103i \u015fi \u00een urma cuv\u00e2ntului de onoare al anchetatorilor c\u0103 vom fi libera\u0163i dac\u0103 o \u00eencet\u0103m, ne-am oprit.<\/p>\n
Nu trebuie s\u0103 mai precizez ce valoare are cuv\u00e2ntul de onoare al unor oameni lipsi\u0163i de a\u015fa ceva. A\u015fa c\u0103 nu am fost elibera\u0163i, anchetele \u015fi b\u0103t\u0103ile au continuat \u015fi co\u015fmarul s\u2019a mai prelungit p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u015fitul anului c\u00e2nd, \u00een urma presiunilor exercitate asupra lui Ceau\u015fescu de c\u0103tre Pre\u015fedintele SUA de atunci, Jimmy Carter, \u015fi de organiza\u0163ia Amnesty International, am fost libera\u0163i, achita\u0163i \u015fi expulza\u0163i pe r\u00e2nd din \u0162ar\u0103, cu pa\u015fapoarte turistice, ca s\u0103 mai putem fi condamna\u0163i \u00eenc\u0103 o dat\u0103 pentru c\u0103 nu ne-am \u00eentors. Aceasta a fost experien\u0163a mea, repet, de mic\u0103 anvergur\u0103 fa\u0163\u0103 de oameni cu peste zece ani de \u00eenchisoare grea, reeducare sau deportare, \u00eens\u0103 deosebit\u0103 fa\u0163\u0103 de persoanele care nu s\u2019au revoltat \u015fi nu au avut niciodat\u0103 de-a face cu Mili\u0163ia sau cu Securitatea. Am avut permanent impresia c\u0103 fiecare anchetator nutrea fa\u0163\u0103 de mine o ur\u0103 personal\u0103 \u015fi vedea \u00een mine un du\u015fman pe care l-ar fi ucis cu pl\u0103cere \u00een b\u0103t\u0103i, dac\u0103 ar fi primit acest ordin, altfel nu-mi explic s\u0103lb\u0103ticia cu care eram b\u0103tu\u0163i la anchete.<\/p>\n
Printre cei care m-au b\u0103tut, torturat \u015fi umilit \u00een demnitatea mea de Om, securi\u015fti selec\u0163iona\u0163i dintotdeauna \u00een func\u0163ie de gradul de cruzime \u015fi obedien\u0163\u0103 de care puteau da dovad\u0103, \u00eemi reamintesc pe Col. Chiriac, Col. Stanciu, Col. R\u0103dulescu, maiorul C\u00e2rnaru, Col. Matei, Col. procuror B\u00e2rc\u0103, cu to\u0163ii din Bucure\u015fti, \u015fi Col. Maxim din Medgidia. Fiind mai tinerei, nu am avut ,,onoarea\u2019\u2019 s\u0103 fim b\u0103tu\u0163i de vreun general, ci doar de colonei, \u00eens\u0103 la fel de r\u0103i \u015fi de bine hr\u0103ni\u0163i. Gama supliciilor era larg\u0103, merg\u00e2nd dela b\u0103taia cu picioarele \u00een stomac \u00een timpul grevei foamei, b\u0103taia cu bastonul de cauciuc peste testicule, b\u0103taia \u00een cerc a zece contra unul p\u00e2n\u0103 la pierderea cuno\u015ftin\u0163ei \u015fi ajung\u00e2nd p\u00e2n\u0103 la ,,accidente\u2019\u2019 ce puteau fi mortale pe \u015fantier, iar presiunile psihice erau \u015fi mai variate. Mai dureros era sentimentul de a fi devenit un fel de ,,paria\u2019\u2019 pe care nimeni nu-l mai cunoa\u015fte \u015fi pe care toat\u0103 lumea \u00eel evit\u0103 : rude, prieteni, cuno\u015ftin\u0163e. \u00cen afara Mamei mele \u015fi a unui prieten, pictorul Gheorghe Mihai, care m-a ascuns de mai multe ori la el acas\u0103 atunci c\u00e2nd evadam, cu riscul de a avea mari nepl\u0103ceri, \u00een jurul meu se f\u0103cuse un vid dureros. Acum, s\u0103 nu crede\u0163i c\u0103 noi am f\u0103cut cine \u015ftie ce mi\u015fcare anticomunist\u0103, de mare curaj. A fost o \u00eent\u00e2mplare, c\u0103ci oricine ar fi putut s-o fac\u0103, dac\u0103 s\u2019ar fi g\u00e2ndit. Si dac\u0103 nu ne-am retractat semn\u0103turile sub presiunea t\u0103v\u0103lugului securist, cum au f\u0103cut-o, al\u0163ii, aceasta tot noroc a fost \u015fi nu curaj, c\u0103ci nu pot \u015fti dac\u0103 nu am fi cedat p\u00e2n\u0103 la urm\u0103 dac\u0103 deten\u0163ia s\u2019ar fi prelungit ani de zile sau dac\u0103 am fi fost tortura\u0163i mult mai intensiv dec\u00e2t am fost. \u00cen lupta cu fiara, nimeni nu-\u015fi cunoa\u015fte limitele rezisten\u0163ei \u015fi ale curajului.<\/p>\n
Important pentru noi a fost \u00eens\u0103 un singur lucru: faptul c\u0103 Securitatea putea fi comb\u0103tut\u0103, \u00eenving\u00e2ndu-ne frica. \u00cenfrunt\u00e2nd bestia cu fruntea sus, descopeream demnitatea de Om, no\u0163iune pierdut\u0103 de rom\u00e2ni \u00een fa\u0163a sistemului criminal, \u015fi acest lucru i l-am datorat atunci unui singur om curajos, Paul Goma, c\u0103ruia \u0163in ast\u0103zi s\u0103-i exprim \u00eenc\u0103 o dat\u0103 \u00eentreaga mea gratitudine.<\/p>\n
– V\u0103 mul\u0163umesc pentru aceast\u0103 emo\u0163ionant\u0103 evocare.<\/p>\n
(Interviu din data de 4 iulie 2008, difuzat la Radio Rom\u00e2nia Interna\u0163ional, pe 16 octombrie 2008)<\/p>\n
\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Interviu cu scriitorul Radu Negrescu – Su\u0163u (Paris) de Nicolae Mircea N\u0103stase – Domnule Negrescu-Su\u0163u, au trecut peste treizeci de ani \u015fi ast\u0103zi pu\u0163in\u0103 lume \u00ee\u015fi mai aminte\u015fte de mi\u015fcarea pentru Drepturile omului din 1977. \u015etiu c\u0103 a\u0163i suferit enorm, cu mult curaj, dar a\u015f dori mai multe am\u0103nunte pentru ascult\u0103torii no\u015ftri. – \u00cencep prin […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_exactmetrics_skip_tracking":false,"_exactmetrics_sitenote_active":false,"_exactmetrics_sitenote_note":"","_exactmetrics_sitenote_category":0,"footnotes":""},"categories":[20],"tags":[],"class_list":["post-3110","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"gutentor_comment":0,"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.comunismulinromania.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3110","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.comunismulinromania.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.comunismulinromania.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.comunismulinromania.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.comunismulinromania.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=3110"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/www.comunismulinromania.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3110\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":14967,"href":"https:\/\/www.comunismulinromania.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3110\/revisions\/14967"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.comunismulinromania.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=3110"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.comunismulinromania.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=3110"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.comunismulinromania.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=3110"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}