\u00a0Preluarea puterii de c\u0103tre comuni\u015fti a determinat schimb\u0103ri dramatice \u00een modul de organizare \u015fi func\u0163ionare a cinematografiei rom\u00e2ne\u015fti, sub imboldul noilor realit\u0103\u0163i politice existente la noi \u00een \u0163ar\u0103.<\/p>\n
Adunarea Na\u0163ional\u0103 \u00eenfiin\u0163eaz\u0103 \u201cCinexfilmul\u201d<\/strong><\/p>\n Pe data de 8 iunie 1948 era \u00eenfiin\u0163at\u0103 societatea Comercial\u0103 de stat \u201cCinexfilm\u201d, pe baza decretului \u00cenaltului Prezidiu al Adun\u0103rii Na\u0163ionale. Scopurile principale ale acestei societ\u0103\u0163i erau acelea de \u201cpromovare a filmului progresist mai ales \u00een r\u00e2ndurile unui public or\u0103\u015fenesc care nu a fost \u00eenc\u0103 dezintoxicat de otrava filmelor reac\u0163ionare produse \u00een \u0163\u0103rile imperialiste\u201d \u015fi de organizare a importului de filme progresiste at\u00e2t din statele blocului comunist c\u00e2t \u015fi din occident.\u00a0Capitalul societ\u0103\u0163ii \u201cCinexfilm\u201d, cu sediul pe strada Avram Iancu nr. 8, era de 50.000.000 milioane lei, cu 15.300.000 lei mai pu\u0163ini dec\u00e2t ar fi fost necesari pentru urm\u0103toarele cheltuieli: amenajarea localului (2.000.000 lei), achizi\u0163ionarea de mobilier \u015fi obiecte de inventar (800.000 lei), cump\u0103rarea unui autocamion \u201cWillis\u201d pentru transport \u015fi a unui automobil (2.000.000 lei), preluarea cinematografelor din \u0163ar\u0103 (10.000.000 lei), imprimate, rechizite, registre (1.500.000 lei) , cump\u0103rarea a 150.000 de perechi de c\u0103rbuni pentru aparatele de proiec\u0163ie (12.000.000 lei), accesorii pentru aparatele de cinema (2.000.000 lei) \u015fi constituirea unui fond special pentru sus\u0163inerea filmului progresist (10.000.000 lei), achizi\u0163ionarea unui num\u0103r de 27 de filme progresiste, franceze, italiene, maghiare, poloneze, suedeze, americane \u2013 \u00een cazul celor din urm\u0103 se insista pe cele cu Charlie Chaplin (25.000.000 lei). Interesant este faptul c\u0103 de\u015fi ini\u0163ial au fost solicitate \u015fi cinci filme iugoslave, s-a renun\u0163at la acizi\u0163ionarea acestora dup\u0103 apari\u0163ia conflictului dintre Tito \u015fi Stalin.\u00a0Valoarea bunurilor ce intrau \u00een posesia \u201cCinexfilm\u201d (terenuri, cl\u0103diri, instala\u0163ii \u015fi ma\u015fini, mobilier etc.) se ridica la cifra de 2.326.144.830 lei!<\/p>\n O.N.C.-ul sub tutela Ministerului Informa\u0163iilor<\/strong><\/p>\n Tot \u00een 1948, ca o etap\u0103 premerg\u0103toare na\u0163ionaliz\u0103rii, a fost organizat \u201cOficiul Na\u0163ional Cinematografic\u201d(O.N.C.). Scopul acestui organism aflat sub autoritatea Ministerului Informa\u0163iilor, era \u201cs\u0103 produc\u0103, s\u0103 exploateze \u00een \u0163ar\u0103 \u015fi str\u0103in\u0103tate jurnale de actualit\u0103\u0163i, filme documentate \u015fi artistice de toate categoriile\u2026s\u0103 construiasc\u0103 \u00een vederea pruduc\u0163iei de filme, studiouri, laboratoare, ateliere, cu toate anexele lor \u015fi s\u0103 le exploateze.\u201d Foarte cimportant era faptul c\u0103 Oficiul\u00a0\u00a0avea exclusivitatea execu\u0163iei jurnalelor de actualit\u0103\u0163i cinematografice, comandate de Ministerul Informa\u0163iilor, precum \u015fi exclusivitatea difuz\u0103rii comerciale a acestora.<\/p>\n Veniturile Oficiului proveneau din: taxa de 15 lei\/metru copie pentru filmele aprobate s\u0103 ruleze \u00een Rom\u00e2nia, cota de 15 % din impozitul pe spectacole unificat, orice fonduri colectate din v\u00e2nz\u0103rile de bilete, venituri provenite din exploatarea filmelor produse de ONC, a filmelor str\u0103ine importate \u015fi a serviciilor \u015fi instala\u0163iilor tehnice.\u00a0ONC-ul avea obliga\u0163ia ca de pe urma veniturilor ob\u0163inute s\u0103 creeze un fond de rulment de un miliard de lei, s\u0103 finan\u0163eze cu dou\u0103 miliarde produc\u0163ia de noi filme \u015fi s\u0103 asigure un fond de investi\u0163ii pentru laboratoare, ateliere, studiouri etc.<\/p>\n Na\u0163ionalizarea cinematografiei<\/strong><\/p>\n Sf\u00e2r\u015fitul anului 1948 a adus cu sine \u015fi na\u0163ionalizarea industriei cinematografice. Au fost supuse acestui fenomen cele 408 cinematografe \u015fi 26 de case de film existente pe teritoriul Rom\u00e2niei. Comuni\u015ftii \u015fi-au f\u0103cut un titlu de glorie din preluarea acestora de la \u201creac\u0163ionarii burghezi\u201d \u015fi \u201credarea lor poporului\u201d dar \u015fi din \u201clupta de popularizare a filmului \u00een r\u00e2ndurile maselor\u201d, \u00een condii\u0163iile \u00een care la mijlocul anului 1949 era raportat un num\u0103r de 362 de noi s\u0103li de spectacol \u00eenfiin\u0163ate! Cinematografele au fost date \u00een exploatarea Romfilm, Sovromfilm, sindicatelor \u015fi armatei.\u00a0\u00a0Infla\u0163ia de filme sovietice\u00cen privin\u0163a filmelor prezentate, se observ\u0103 foarte clar domina\u0163ia celor ideologice provenite din Uniunea Sovietic\u0103. Astfel, \u00een ultimul trimestru al anului 1948, din totalul de 715 filme rulate \u00een \u0163ar\u0103, 428 erau sovietice, la mare distan\u0163\u0103 situ\u00e2ndu-se peliculele de produc\u0163ie francez\u0103 (154 filme), american\u0103 (37 filme), italian\u0103 (33 filme) etc.\u00a0\u00cen lumea satelor, un rol foarte important \u00een promovarea filmelor ideologice l-au avut caravanele cinematografice. Prezen\u0163a \u0163\u0103ranilor la cinematograf era un prilej minunat de \u00eendoctrinare, politrucii av\u00e2nd grij\u0103 s\u0103 \u0163in\u0103 discursuri propagandistice pe baza \u201cfilmelor foarte importante pentru ridicarea moralului poporului din punct de vedere cultural.\u201d\u00a0A\u015fa numitele cinematografe func\u0163ionau pe unde se nimerea (pe la caminul cultural, la sediul G.A.C, la sanatorii, spitale sau ferme de stat), \u015fi prezentau filme de genul:\u00a0Realiz\u0103ri din munca voluntar\u0103, Fabrica de chibrituri Bucure\u015fti, Realiz\u0103ri din URSS, Aspecte de la mitingul de la stadionul Giule\u015fti\u00a0<\/em>etc.<\/p>\n Critica face apologia filmelor sovietice<\/strong><\/p>\n \u00cen privin\u0163a criticii de film, se observ\u0103 entuziasmul cu care sunt primite \u015fi l\u0103udate produc\u0163iile sovietice concomitent cu \u201cdinamitarea\u201d majorit\u0103\u0163ii celor occidentale. C\u00e2teva exemple semnificative \u00een acest sens din anul 1949 merit\u0103 aduse \u00een aten\u0163ie.<\/p>\n Marinarii de pe Baltica<\/em>, film sovietic despre r\u0103zboiul civil este apreciat pentru c\u0103 arat\u0103 cum se comport\u0103 un adev\u0103rat revolu\u0163ionar care c\u00e2nt\u0103 Interna\u0163ionala \u00een timp ce nava se scufund\u0103. Pelicula\u00a0Cravata ro\u015fie<\/em>\u00a0este apreciat\u0103 pentru \u201c\u00eenalta sa pedagogie socialist\u0103\u201d, ar\u0103t\u00e2nd \u201ctransformarea moral\u0103 a unui t\u00e2n\u0103r\u201d precum \u015fi \u201ccritica \u015fi autocritica \u00een r\u00e2ndurile pionierilor\u201d, iar\u00a0\u00cent\u00e2lnire pe Elba<\/em>\u00a0pentru c\u0103 \u201cl\u0103mure\u015fte masele asupra adev\u0103ratelor inten\u0163ii ale imperialismului american \u00een problema german\u0103\u201d.<\/p>\n Pe de alt\u0103 parte, filmului\u00a0Luminile Parisului<\/em>\u00a0\u00eei este rezervat\u0103 o critic\u0103 dur\u0103 \u00eentruc\u00e2t \u201cface dovada c\u0103 cinematograful \u00een sistemul capitalist urm\u0103re\u015fte un singur obiectiv: \u00eendobitocirea maselor pentru a le exploata. Este un film decadent, la care publicul nu s-a \u00eenghesuit a\u015fa cum a f\u0103cut la filmele sovietice puse \u00een slujba poporului muncitor.\u201d Produc\u0163ia maghiar\u0103\u00a0Undeva \u00een Europa<\/em>\u00a0este supus aceluia\u015fi tratament pentru c\u0103 \u201csufer\u0103 de imprecizii ideologice: nu se arat\u0103 contribu\u0163ia sovietic\u0103 la eliberarea Ungariei, pune semne de egalitate \u00eentre capitali\u015fti \u015fi muncitori\u2026\u201dExist\u0103 \u015fi filme americane apreciate, precum\u00a0Dictatorul<\/em>, de \u015fi cu Charlie Chaplin, \u201co adev\u0103rat\u0103 arm\u0103 \u00eempotriva imperialismului american (sic)\u201d sau Steaua nordului, care \u201carat\u0103 c\u0103 Uniunea Sovietic\u0103 are prieteni \u00een Statele Unite \u00een frunte cu Franklin Delano Roosevelt\u201d.<\/p>\n Cornel ILIE<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" \u00a0Preluarea puterii de c\u0103tre comuni\u015fti a determinat schimb\u0103ri dramatice \u00een modul de organizare \u015fi func\u0163ionare a cinematografiei rom\u00e2ne\u015fti, sub imboldul noilor realit\u0103\u0163i politice existente la noi \u00een \u0163ar\u0103. Adunarea Na\u0163ional\u0103 \u00eenfiin\u0163eaz\u0103 \u201cCinexfilmul\u201d Pe data de 8 iunie 1948 era \u00eenfiin\u0163at\u0103 societatea Comercial\u0103 de stat \u201cCinexfilm\u201d, pe baza decretului \u00cenaltului Prezidiu al Adun\u0103rii Na\u0163ionale. Scopurile principale […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_exactmetrics_skip_tracking":false,"_exactmetrics_sitenote_active":false,"_exactmetrics_sitenote_note":"","_exactmetrics_sitenote_category":0,"footnotes":""},"categories":[20],"tags":[],"class_list":["post-3104","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"gutentor_comment":0,"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.comunismulinromania.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3104","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.comunismulinromania.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.comunismulinromania.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.comunismulinromania.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.comunismulinromania.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=3104"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.comunismulinromania.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3104\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.comunismulinromania.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=3104"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.comunismulinromania.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=3104"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.comunismulinromania.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=3104"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}