{"id":3090,"date":"2015-03-11T17:56:26","date_gmt":"2015-03-11T15:56:26","guid":{"rendered":"http:\/\/new.comunismulinromania.ro\/?p=3090"},"modified":"2015-08-07T09:46:40","modified_gmt":"2015-08-07T06:46:40","slug":"scinteia-si-procesele-politice-ii","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.comunismulinromania.ro\/index.php\/scinteia-si-procesele-politice-ii\/","title":{"rendered":"„Sc\u00eenteia” \u015fi procesele politice II"},"content":{"rendered":"
Anul 1948 se dovede\u015fte a fi un an mai lini\u015ftit \u00een ceea ce prive\u015fte procesele politice al c\u0103ror num\u0103r scade\u00a0ca \u015fi importan\u0163a pe scena politic\u0103 a celor implica\u0163i. Majoritatea acestor farse juridice au avut ca principale capete de acuzare leg\u0103turile cu occidentalii (fo\u015ftii alia\u0163i devenind peste noapte \u201cimperiali\u015fti\u201d).<\/div>\n
<\/div>\n

Primul dintre aceste procese este cel din Albania, unde \u201ctr\u0103d\u0103torii \u015fi spionii albanezi\u201d (membri ai organiza\u0163iilor \u201cBali Kombatar\u201d \u015fi \u201cLegaliteti\u201d: Riza Dani, Faik Sehn, Hasan Reci \u015fi Islam Radovicko \u2013 fo\u015fti deputa\u0163i \u2013 sunt condamna\u0163i la moarte \u015fi alte 12 persoane la \u00eenchisoare.<\/p>\n

Totodat\u0103 apar noi tipuri de capete de acuzare, \u201cspionajul industrial\u201d (primul proces de acest tip are loc \u00een luna august, iar victime i-au c\u0103zut fo\u015ftii mini\u015ftri ai ap\u0103r\u0103rii \u015fi ai industriei) \u015fi leg\u0103turile cu Vaticanul \u2013 pion \u00een slujba imperialismului. De fapt conflictul dintre comunism \u015fi Biserica Catolic\u0103 \u00eencepuse \u00eenc\u0103 din 1937 c\u00e2nd papa Pius al XI \u2013lea d\u0103 o enciclic\u0103, \u201cDivina Redemptoris\u201d (10 martie), prin care condamn\u0103 comunismul pentru c\u0103 este antireligios.<\/p>\n

Chiar dac\u0103 papa Pius al XI \u2013lea condamnase \u00eentr-o enciclic\u0103 ulterioar\u0103 \u015fi nazismul, Stalin nu poate uita c\u0103 regimul comunist fusese primul pe lista Vaticanului. De aceea acesta va fi prezentat de c\u0103tre presa sovietic\u0103 ca un focar al fascismului (metod\u0103 preluat\u0103 \u015fi de democra\u0163iile populare), iar papa ca agent al liderilor occidentali. Mijlocul anului 1948 este „dedicat” implic\u0103rii lega\u0163iilor occidentale din capitalele statelor din lag\u0103rul socialist \u00een procese de spionaj, dar de departe capul de afi\u015f este \u0163inut de Iugoslavia. La 1 iulie, pe prima pagin\u0103 a \u201cSc\u00e2nteii\u201d, cu litere mari, este notat comunicatul asupra consf\u0103tuirii Biroului Informativ al partidelor comuniste unde este dezb\u0103tut cazul Iugoslaviei. Din acest moment titoismul (privit de U.R.S.S. ca \u00eendep\u0103rtare fa\u0163\u0103 de linia marxist \u2013 leninist\u0103) devine cel mai grav cap de acuzare \u00een procesele politice din estul Europei.<\/p>\n

Ultimele procese ale anului au loc la sf\u00e2r\u015fitul lui noiembrie \u00een Cehoslovacia, \u201cprocesul comitetului ceh\u201d unde Jaroslav Hotz, Bunja, Senda Kroicirovici \u015fi alte 4 persoane sunt condamnate la moarte pentru activitate de spionaj pe baza instruc\u0163iunilor venite din partea americanilor din Germania occidental\u0103 (divizarea Germaniei a reprezentat un nou motiv de acutizarea rela\u0163iilor \u00eentre est \u2013 vest \u015fi a ad\u00e2ncit \u015fi mai mult criza dintre cele dou\u0103 lag\u0103re) \u015fi la Bratislava (un lot de 22 de persoane din care principalul acuzat, Imrich Kosic, a primit 30 de ani de \u00eenchisoare).<\/p>\n

Anul 1949 debuteaz\u0103 \u00een tromb\u0103 cu anun\u0163area arest\u0103rii lui Mindszenty, primatul Ungariei, acuzat de complot \u015fi spionaj \u00een favoarea americanilor. De fapt vina lui Mindszenty era de a fi \u00eencercat s\u0103-\u015fi ajute enoria\u015fii ini\u0163iind o campanie de ajutorare a popula\u0163iei, la care s-au ad\u0103ugat protestele \u00eempotriva seculariz\u0103rii. Procesul se deschide la \u00eenceputul lunii februarie, iar sentin\u0163a: \u00eenchisoare pe via\u0163\u0103, este pronun\u0163at\u0103 la 9 februarie. Bine-n\u0163eles c\u0103 poporul maghiar \u201csalut\u0103\u201d sentin\u0163a, c\u0103 occidentalii, inclusiv O.N.U., \u00eencerc\u00e2nd s\u0103 fac\u0103 pu\u0163in\u0103 lumin\u0103 \u00een noianul de false acuza\u0163ii ce i se aduc prelatului maghiar, sunt cataloga\u0163i drept calomniatori, iar guvernul respinge nota guvernului britanic \u00een leg\u0103tur\u0103 cu procesul \u015fi cere schimbarea ministrului U.S.A. de la Budapesta pentru c\u0103 a fost compromis \u00een timpul procesului. (Mindszenty va fi eliberat \u00een 1956, iar \u00een 1961, \u00een urma unui acord dintre guvernul maghiar \u015fi Sf. Scaun, va pleca la Roma).<\/p>\n

Acesta nu este primul proces \u00eenaintat unei fe\u0163e biserice\u015fti. \u00cen 1946 fusese arestat \u015fi judecat arhiepiscopul de Zagreb, Stepinac, fiind condamnat la 16 ani \u00eenchisoare, dar despre acest proces \u00een presa rom\u00e2neasc\u0103 nu apare nici un r\u00e2nd.<\/p>\n

\u00cen aceea\u015fi not\u0103, la Sofia are loc procesul pastorilor vinova\u0163i de tr\u0103dare, spionaj \u015fi trafic de devize, c\u0103rora \u201cprocurorul le-a cerut pedeapsa cea mai aspr\u0103\u201d. Se observ\u0103 \u015fi o cre\u015ftere cantitativ\u0103 a acuza\u0163iilor prin ad\u0103ugarea traficului de devize (prezent \u015fi \u00een alte procese, dar nu \u00een prim plan). O.N.U. se va implica \u015fi \u00een acest caz, dar r\u0103spunsul guvernului bulgar este inflexibil (chiar dac\u0103 nu \u015fi real): \u201c\u00een Bulgaria exist\u0103 libertate religioas\u0103\u201d. \u00cen cadrul unei sesiuni O.N.U. sovieticii denun\u0163aser\u0103 amestecul S.U.A. \u00een cazul Mindszenty \u015fi al pastorilor din Bulgaria. Polonia nu poate s\u0103 lipseasc\u0103, \u015fi de aceea \u015fi aici \u201cprovoc\u0103rile Vaticanului au st\u00e2rnit indignarea maselor populare\u201d, dar spre deosebire de celelalte state din blocul socialist, aici, primatul Wyszynski \u015fi al\u0163i 8 episcopi sunt aresta\u0163i abia \u00een septembrie 1953.<\/p>\n

Tot \u00een Bulgaria, la \u00eenceputul lui aprilie are loc o plenar\u0103 a C.C. al P.C. bulgar \u00een care tov. Traicio Kostov este acuzat de deviere na\u0163ionalist\u0103. Verdictul va fi pronun\u0163at pe 14 decembrie 1949: Traicio Kostov condamnat la moarte,\u00a0\u015fi\u00a0va fi sp\u00e2nzurat pe 16 decembrie 1949. Cu aceast\u0103 ocazie, Biroul Politic al P.C. Bulgar va transmite o telegram\u0103 de felicitare lui Stalin, al c\u0103rui \u201cochi puternic scrut\u0103tor\u201d remarcase primul tr\u0103darea infam\u0103 a lui Kostov \u015fi a clicii sale.<\/p>\n

La 14 mai \u00eencepe primul proces \u00een care titoismul este principalul cap\u0103t de acuzare, \u015fi anume \u201cprocesul tr\u0103d\u0103torilor albanezi \u2013 grupul de tro\u0163ki\u015fti care \u00eentre\u0163inuser\u0103 str\u00e2nse leg\u0103turi cu clica lui Tito\u201d, al c\u0103rui verdict s-a l\u0103sat a\u015fteptat p\u00e2n\u0103 la 12 iunie (aproape o lun\u0103 de zile).<\/p>\n

F\u0103r\u0103 vreun preambul, la 13 septembrie este publicat actul de acuzare \u00een procesul Rajk. Acuza\u0163iile oficiale pentru lotul Rajk vor fi crim\u0103 militar\u0103, crim\u0103 \u00eempotriva poporului, crim\u0103 de \u00eenalt\u0103 tr\u0103dare, conducerea unei organiza\u0163ii av\u00e2nd ca scop r\u0103sturnarea regimului de stat. Condamn\u0103rile vor fi pronun\u0163ate pe 21 septembrie 1949: Rajk, Sz\u00f6nyi, Szalai – la moarte; Brancov \u015fi Justus la munc\u0103 silnic\u0103 pe via\u0163\u0103 Ognienovici la nou\u0103 ani de munc\u0103 silnic\u0103; Palffy \u015fi Korondy, deferi\u0163i unui tribunal militar, vor fi \u015fi ei condamna\u0163i la moarte. To\u0163i cei cinci condamna\u0163i la pedeapsa capital\u0103 vor fi executa\u0163i prin sp\u00e2nzurare pe 15 octombrie 1949.<\/p>\n

Ultimele luni ale anului sunt saturate de procese \u015fi anchete ale spionilor, comploti\u015ftilor sau titoi\u015ftilor. Primul de pe aceast\u0103 list\u0103 este procesul spionului Milici din Polonia, urmat de procesul lui Karl Folta (spion \u00een slujba S.U.A., fost deputat al P.D. Slovac), ancheta diploma\u0163ilor francezi ce f\u0103ceau spionaj \u00een Polonia (Robineau, Aimard de Brozin de Mer \u015fi Fernand Renauld), ancheta bandei din Ungaria (Imre Geiger, Robert Vogeler \u2013 S.U.A. \u015fi Edgar Sanders \u2013 Marea Britanie), procesul spionilor din Republica Cehoslovac\u0103 (Ladislav Litueric, Karel Busek \u2013 condamna\u0163i la moarte, Jaroslav Fabok, Franti\u015fek Chorma, etc.).<\/p>\n

\u015ei anul 1950 se \u00eenscrie pe acelea\u015fi coordonate, num\u0103rul proceselor politice r\u0103m\u00e2n\u00e2nd relativ mare. \u015ei la fel ca \u00een anul precedent, primul proces este intentat clerului, de aceast\u0103 dat\u0103 celui din Polonia. Al\u0103turi de cei trei preo\u0163i: Lorenz, Culak \u015fi vicarul Zub, de complicitate cu banda terorist\u0103 \u201cMeva\u201d din N.S.Z., sunt acuza\u0163i \u015fi Iacube\u0163, paznicul bisericii \u015fi Nemec, groparul. \u201cLa fapte mici, pedepse mici\u201d \u015fi pentru faptul c\u0103 nici unul dintre acuza\u0163i nu era o figur\u0103 proeminent\u0103, pedepsele au variat \u00eentre 2 \u015fi 12 ani \u00eenchisoare.<\/p>\n

Elementul de noutate al anului \u00eel reprezint\u0103 procesele intentate chiaburilor.<\/p>\n

\u00cen plus, \u00een Bulgaria este condamnat la moarte Stoian Petrov Iliev, liderul unei organiza\u0163ii teroriste, \u00een Albania are loc procesul spionilor greci, iar \u00een Polonia \u015fi Ungaria au loc procesele spionilor Robineau \u015fi Geiger, ale c\u0103ror anchete \u00eencepuser\u0103 cu un an \u00een urm\u0103. Lista este completat\u0103 cu alte procese de aceea\u015fi factur\u0103 din Bulgaria \u015fi Cehoslovacia. Sentin\u0163ele vor varia \u00eentre 4 \u015fi 15 ani ceea ce denot\u0103 o mai mic\u0103 amploare a acestor procese.<\/p>\n

La 4 aprilie \u00eencepe procesul preo\u0163ilor catolici din Cehoslovacia, ca o continuare a celor din Ungaria, Bulgaria \u015fi Polonia, sentin\u0163a fiind dat\u0103 trei zile mai t\u00e2rziu c\u00e2nd Mastilka este condamnat la \u00eenchisoare pe via\u0163\u0103, Mohalka \u015fi Siuhal la 25 ani \u00eenchisoare, iar Tajovshi la 20 ani. Tot \u00een luna aprilie au loc alte 5 procese din care 3 numai \u00een Cehoslovacia, unde s-au \u00eenregistrat 4 noi condamn\u0103ri la moarte, 2 la \u00eenchisoare pe via\u0163\u0103 \u015fi pedepse \u00eentre 14\u201325 ani \u00eenchisoare. \u00cen ceea ce-i prive\u015fte pe \u201cspionii titoi\u015fti\u201d din Bulgaria \u015fi Albania, sentin\u0163ele au variat \u00eentre 1\u201325 de ani \u00eenchisoare, maximul fiind de aceast\u0103 dat\u0103 \u00eenchisoarea pe via\u0163\u0103.<\/p>\n

\u00cencep\u00e2nd cu luna mai Albania este pe primul loc \u00een top, ca num\u0103r de procese, cel mai important fiind de departe cel al celor 3 para\u015futi\u015fti arunca\u0163i \u00een mun\u0163ii Kurveleschi, dup\u0103 ce fuseser\u0103 instrui\u0163i la Neapole de c\u0103tre agen\u0163ii americani (to\u0163i 3 vor fi condamna\u0163i la moarte).<\/p>\n

Autor: Oana ILIE<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Anul 1948 se dovede\u015fte a fi un an mai lini\u015ftit \u00een ceea ce prive\u015fte procesele politice al c\u0103ror num\u0103r scade\u00a0ca \u015fi importan\u0163a pe scena politic\u0103 a celor implica\u0163i. Majoritatea acestor farse juridice au avut ca principale capete de acuzare leg\u0103turile cu occidentalii (fo\u015ftii alia\u0163i devenind peste noapte \u201cimperiali\u015fti\u201d). Primul dintre aceste procese este cel din […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_exactmetrics_skip_tracking":false,"_exactmetrics_sitenote_active":false,"_exactmetrics_sitenote_note":"","_exactmetrics_sitenote_category":0,"footnotes":""},"categories":[20],"tags":[],"class_list":["post-3090","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"gutentor_comment":0,"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.comunismulinromania.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3090","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.comunismulinromania.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.comunismulinromania.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.comunismulinromania.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.comunismulinromania.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=3090"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.comunismulinromania.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3090\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.comunismulinromania.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=3090"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.comunismulinromania.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=3090"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.comunismulinromania.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=3090"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}