1951<\/p>\n
Este fondat Institutul de Chimie Macromolecular\u0103 \u201ePetru Poni\u201d din Ia\u015fi, la conducerea c\u0103ruia este numit acad. prof. Dr. Radu Cern\u0103tescu.<\/p>\n
La Bucure\u015fti\u00a0ia fiin\u0163\u0103 Institutul de Metrologie.<\/p>\n
\u00cen acest an, la 1 februarie este emis decretul prin care Arhivele Statului trec din subordinea Ministerului \u00cenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului Public, \u00een cea a Ministerului Afacerilor Interne.<\/p>\n
La 25 martie este inaugurat\u0103 Casa Oamenilor de \u015etiin\u0163\u0103 (C.O.\u015e.)<\/p>\n
\u00cen luna mai a acestui an, cu ajutor financiar din aprtea Congresului S.U.A. \u00ee\u015fi \u00eencepe activitatatea postul de radio \u201eEuropa Liber\u0103\u201d. Tot \u00een aceast\u0103 lun\u0103 intr\u0103 \u00een func\u0163iune o parte a Combinatului Poligrafic \u201eCasa Sc\u00e2nteii\u201d.<\/p>\n
\u00cencepe, \u00een luna iunie construc\u0163ia sediului Centrului Cinematografic Buftea.<\/p>\n
\u00cen perioada 10-17 septembrie a avut loc procesul preo\u0163ilor greco-catolici acuza\u0163i de spionaj, tr\u0103dare \u015fi complot \u00een slujba Vaticanului \u015fi a centrului de spionaj italian; nemaiput\u00e2nd rezista presiunilor fizice \u015fi morale, 400 dintre cei 1800 de prela\u0163i au trecut la ortodoxie.<\/p>\n
\u00cen octombrie apare la Bucure\u015fti organul Uniunii Scriitorilor din Rom\u00e2nia, revista T\u00e2n\u0103rul scriitor. Tot acum este \u00eenfiin\u0163at\u0103 la Studioul Cinematografic din Bucure\u015fti, din ini\u0163iativa lui Ioan Popescu-Gopo sec\u0163ia filmului de anima\u0163ie.<\/p>\n
La 7 noiembrie a avut loc la Bucure\u015fti, pe scena Teatrului Muzical de Comedie, premiera operetei Ana Lugojana de Filaret Barbu, compozitor-Gherase Dendrino.<\/p>\n
La 31 decembrie, printr-o Hot\u0103r\u00e2re a Consiliului de Mini\u015ftri era prev\u0103zut\u0103 crearea unui num\u0103r de 300 de biblioteci \u00een mediul rural \u015fi dotarea acestora cu minimum 1500 de volume fiecare.<\/p>\n
1952<\/p>\n
\u00cen luna mai a acestui an apare la Bucure\u015fti revista de actualitate politic\u0103, social\u0103, cultural\u0103 \u015fi \u015ftiin\u0163ific\u0103, Flac\u0103ra.<\/p>\n
La 19 mai ia fiin\u0163\u0103 Institutul de Geriatrie, condus \u00een perioada 1958-1988 de acad. Ana Aslan \u015fi care din 1974 va primi titulatura: Institutul Na\u0163ional de Gerontologie \u015fi Geriatrie \u201eAna Aslan\u201d.<\/p>\n
1953<\/p>\n
\u00a0Ia fiin\u0163\u0103, la Bucure\u015fti, Institutul de Filozofie.<\/p>\n
La 13 septembrie este emis\u0103 Hot\u0103r\u00e2re privind aprobarea noilor norme ortografice ale limbii rom\u00e2ne (renun\u0163area la apostrof, \u00eenlocuirea lui \u00e2 cu \u00ee \u015fi a lui sunt cu s\u00eent. Aceste modific\u0103ri urm\u0103reau \u00eenl\u0103turarea \u201eexceselor\u201d latiniste din limb\u0103 \u015fi apropierea ei de substratul slav. Numele \u0163\u0103rii a fost rescris din Rom\u00e2nia \u00een Rom\u00eenia.La teatrul Municipal din Bucure\u015fti Horia Lovinescu debuteaz\u0103 cu \u201eLumina de la Ulmi\u201d<\/p>\n
1954<\/p>\n
La \u00eenceputul anului are loc la Bucure\u015fti, inaugurarea cl\u0103dirii Teatrului de Oper\u0103 \u015fi Balet, ast\u0103zi Opera Rom\u00e2n\u0103.<\/p>\n
Apare, la Bucure\u015fti, s\u0103pt\u0103m\u00e2nalul Gazeta literar\u0103, iar la Ia\u015fi, revista Ia\u015fiul literar.<\/p>\n
1955<\/p>\n
Apare capodopera Faust a lui Goethe, \u00een traducerea lui Lucian Blaga.<\/p>\n
Cu prilejul anivers\u0103rii a 80 de ani de la na\u015fterea lui Constantin Br\u00e2ncu\u015fi, la Muzeul de Art\u0103 din Bucure\u015fti este vernisat\u0103 prima expozi\u0163ie cu lucr\u0103ri ale sculptorului aflate \u00een \u0163ar\u0103.<\/p>\n
La \u00eenceputul acestui an apare la Bucure\u015fti revista Anale de Istorie cu o editare trimestrial\u0103, p\u00e2n\u0103 \u00een 1956, apoi bimestrial\u0103. Articolele \u015fi studiile erau destinate \u00een special istoriei P.C.R. \u015fi mi\u015fc\u0103rii muncitore\u015fti.La Bucure\u015fti are loc premiera filmului Desf\u0103\u015furarea, dup\u0103 nuvela cu acela\u015fi nume a lui Marin Preda.<\/p>\n
1956<\/p>\n
Institutul de Speologie intr\u0103 \u00een subordinea Ministerului \u00cenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului.Ia fiin\u0163\u0103, sub conducerea lui Mihai Ralea, Institutul de Psihologie din Bucure\u015fti.<\/p>\n
Este \u00eenfiin\u0163at la Bucure\u015fti Institutul de Fizic\u0103 Atomic\u0103 (I.F.A.), sub conducerea lui Horia Hulubei.Este fondat Muzeul \u201eGeorge Enescu\u201d, (din 1980, \u201eMuzeul Muzicii Rom\u00e2ne\u015fti\u201d).Ia na\u015ftere Institutul de Arheologie din Bucure\u015fti la a c\u0103rei conducere este numit Emil Condurachi. Institutul editeaz\u0103 urm\u0103toarele publica\u0163ii: Dacia. Revue d\u2019archeologie et d\u2019histoire ancienne; Studii \u015fi cercet\u0103ri de istorie veche \u015fi arheologie; Materiale \u015fi cercet\u0103ri arheologice.<\/p>\n
La 13 iulie este emis\u0103 hot\u0103r\u00e2rea C.C. al P.M.R. \u015fi a Consiliului de Min\u015ftri privind \u00eembun\u0103t\u0103\u0163irea \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului de cultur\u0103 general\u0103; este generalizat \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul de 7 ani \u015fi iau fiin\u0163\u0103 noi \u015fcoli \u015fi institute pedagogice cu o durat\u0103 de \u015fcolarizare de 2 ani pentru preg\u0103tirea \u00eenv\u0103\u0163\u0103torilor.\u00a0La 23 august are loc inaugurarea, la bucure\u015fti a Bibliotecii centrale de Stat (Biblioteca Na\u0163ional\u0103 de ast\u0103zi).\u00a01<\/p>\n
957<\/p>\n
Iau fiin\u0163\u0103 o serie de Institute de cercetare: Institutul de Calcul, la Cluj; Institutul de Cercet\u0103ri pentru Cultura Porumbului )I.C.C.P.), la Fundulea; Institutul de Biologie din Bucure\u015fti; Institutul de Cercet\u0103ri Hortiviticole de la B\u0103neasa.Apar totodat\u0103, o serie de lucr\u0103ri \u015ftiin\u0163ifice ale unor cercet\u0103tori de renume, ca de exemplu: Elie Carafoli-Aerodinamica vitezelor mari; \u015eerban Solacolu-Chimia fizic\u0103 a silica\u0163ilor; Nicolae Oncescu-Geologia R.P.Rom\u00e2ne; Virgil Ianovici-Geologia elementelor radiactive; Eugen B\u0103d\u0103r\u0103u-Fizica desc\u0103rc\u0103rilor \u00een gaze.<\/p>\n
La \u00eemplinirea a 50 de ani de la \u201eR\u0103scoala din 1907\u201d este organizat\u0103 o expozi\u0163ie la care C. Piliu\u0163\u0103 este prezent cu un ciclu de lucr\u0103ri, iar V. Alm\u0103\u015fanu, C. Cr\u0103ciun \u015fi Paul Gherasim expun tripticul R\u0103scoala din 1907.<\/p>\n
La Bucure\u015fti se \u00eenfiin\u0163eaz\u0103 Muzeul Literaturii Rom\u00e2ne, fondat \u015fi condus de Dimitrie Panaitescu-Perpessicius.Se \u00eencepe editarea lucr\u0103rilor lui Marx \u015fi Engels.La 26 iunie este publicat\u0103 Hot\u0103r\u00e2rea C.C. al P.M.R. \u015fi a Consiliului de Min\u015ftri cu privire la reorganizarea \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului superior. Era prev\u0103zut\u0103 pe de o parte, stabilirea unei leg\u0103turi \u00eentre unit\u0103\u0163ile de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt superior \u015fi solicit\u0103rile din industrie, agricultur\u0103, transport, comer\u0163 etc., precum \u015fi o mai mare nevoie de absolven\u0163i proveni\u0163i \u00een special din r\u00eendurile candida\u0163ilor bursieri ai sfaturilor populare, \u00een dauna candida\u0163ilor din familiile de intelectuali, care erau nevoi\u0163i s\u0103 concureze la admitere pe 10% din locuri. \u00centr-un cuv\u00e2nt, se acorda prioritate candida\u0163ilor cu \u201edosar s\u0103n\u0103tos\u201d.<\/p>\n
Ia fiin\u0163\u0103, la Bucure\u015fti, Asocia\u0163ia oamenilor de art\u0103 din institu\u0163iile teatrale \u015fi muzicale. (A.T.M.)<\/p>\n
1958<\/p>\n
La Plenara C.C. al P.M.R. din 9-13 iunie, Leonte R\u0103utu \u015fi Mihai Beniuc propun dezabaterea temei \u201elupta \u00eempotriva ideologiei burgheze\u201d, prilej cu care se aduc critici unor intelectuali, scriitori, arti\u015fti plastici, etc., care prin opera \u015fi activitatea lor au dat dovad\u0103 de \u201eapolitism\u201d, \u201enegativism\u201d, \u201eelectism\u201d, \u201eservilism\u201d \u015fi \u201esnobism\u201d. Cu aceast\u0103 ocazie este adoptat\u0103 o Hot\u0103r\u00e2re prin care se cerea organelor de partid \u015fi de stat \u201es\u0103 lupte \u00eempotriva na\u0163ionalismului, a concep\u0163iilor idealiste, a manifest\u0103rilor morale burgheze \u015fi a oric\u0103ror manifest\u0103ri ale ideologiei str\u0103ine\u201d \u015fi s\u0103 se acorde o importan\u0163\u0103 sporit\u0103 \u201estudierii aprofundate a marxism-leninismului\u201d. \u00cen s\u00e2nul intelectualit\u0103\u0163ii avea s\u0103 predomine o atmosfer\u0103 de team\u0103 \u015fi nesiguran\u0163\u0103, datorate \u00eengr\u0103dirii libert\u0103\u0163ii de manifestare \u00een cadrul culturii \u015fi a preocup\u0103rii permanente de a respecta m\u0103surile trasate de partid \u00een domeniul cultural. Salaria\u0163ii din acest sector de activitate participau obligatoriu la \u201eseminariile\u201d lunare, \u00een cadrul c\u0103rora se discutau documentele la zi adoptate de conducerea P.M.R.\u00a0\u00cen perioada 4-22 septembrie a acestui an a avut loc primul concurs \u015fi festival interna\u0163ional de muzic\u0103 \u201eGeorge Enescu\u201d, la care au participat soli\u015fti de renume din \u0163at\u0103 \u015fi str\u0103in\u0103tate.<\/p>\n
1959<\/p>\n
\u00cen acest an, la 11 martie este publicat\u0103 Hot\u0103r\u00e2rea C.C. al P.M.R. \u015fi a Consiliului de Mini\u015ftri prin care se aduceau \u00eembun\u0103t\u0103\u0163iri \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului seral \u015fi f\u0103r\u0103 frecven\u0163\u0103 de cultur\u0103 general\u0103 \u015fi superior, afirm\u00e2ndu-se c\u0103 \u201edrumul cel mai sigur spre \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul superior, spre o calificare profesional\u0103 \u00eenalt\u0103 trece prin \u015fcoala muncii \u00een uzin\u0103, \u00een fabric\u0103, \u00een min\u0103, \u00een gospod\u0103ria agricol\u0103 de stat, \u00een gospod\u0103ria agricol\u0103 colectiv\u0103\u201d.\u00a0La 28 noiembrie este emis Decretul de Stat prin care se aduceau modific\u0103ri la Decretul-lege din 4 august 1948, privind regimul general al cultelor religioase. Era prev\u0103zut\u0103 func\u0163ionarea monahismului doar \u00een m\u00e2n\u0103stirile autorizate ale cultelor legal recunoscute. \u00cen monahism erau admi\u015fi b\u0103rba\u0163i cu v\u00e2rsta de 55 de ani \u015fi femei cu v\u00e2rsta de 50 de ani, nec\u0103s\u0103tori\u0163i, f\u0103r\u0103 obliga\u0163ii prev\u0103zute de Codul Familiei \u015fi condi\u0163iona\u0163i s\u0103 renun\u0163e la salariu sau pensie. Unii monahi, atunci c\u00e2nd exercitarea cultului o reclama puteau ocupa func\u0163ii biserice\u015fti \u015fi puteau fi remunera\u0163i.<\/p>\n
1960<\/p>\n
La \u00eenceputul acestui an, \u00een perioada 24 martie-1 februarie a avut loc procesul pentru \u201ecrim\u0103 de uneltire contra ordinii sociale\u201d, intentant unor intelectuali rom\u00e2ni de marc\u0103 (C.Noica, C.C. (Dinu) Pillat, V.Streinu, Al. Paleologu, Nicu Steinhardt, Sanda Simina Mironescu (Mezincescu), Gh. Florian, Ar\u015favir Acterian, C. Ranetti, N.Radian, Aurelian Vlad. C. R\u0103ileanu, I. Mituc\u0103, E. Vidra\u015fcu, Marietta Sadova, Beatrice Strelisker, T. Enescu, Remus Niculescu, Iacob Noica, Sergiu Al-George, Al. O. Teodoreanu, Anca Ionescu), acuza\u0163i c\u0103 au citit \u015fi discutat c\u0103r\u0163i \u015fi manuscrise de filozofie ale unor rom\u00e2ni \u201ede dincolo\u201d, sau pentru rela\u0163iile unora dintre ei cu ambasadele american\u0103, britanic\u0103, francez\u0103, etc., fiind condamna\u0163i la ani grei de pu\u015fc\u0103rie (C.Noica \u015fi Dinu Pillat \u2013 25 de ani de munc\u0103 silnic\u0103, AL. Paleologu -14 ani, Al.O. Teodoreanu, N.Steihardt \u2013 7 ani).<\/p>\n
Cu ocazia \u00eemplinirii v\u00e2rstei de 80 de ani, Tudor Arghezi prime\u015fte titlul de \u201eErou al muncii socialiste\u201d \u015fi ordinul \u201eSteaua Republicii\u201dclasa I.<\/p>\n
1961<\/p>\n
Apare la \u00eenceput de an, revista de literatur\u0103 universal\u0103 Secolul XX, editat\u0103 de Uniunea Scriitorilor. Colaboratori: T.Vianu, M. Sadoveanu, Al. Dima, Yoe Dumitrescu-Bu\u015fulenga, Dan H\u0103ulic\u0103, M. Beniuc, Z. Stancu, Edgar Papu etc.\u00a0Mihail Sadoveanu prime\u015fte distinc\u0163ia de Laureat al Premiului Interna\u0163ional Lenin pentru \u00eent\u0103rirea p\u0103cii \u00eentre popoare.<\/p>\n
1962<\/p>\n
\u00centre 22-24 ianuarie au avut loc, la Bucure\u015fti, Lucr\u0103rile Conferin\u0163ei pe \u0163ar\u0103 a scriitorilor, \u00een cadrul c\u0103reia au fost discutate obliga\u0163iile ce revin scriitorilor \u015fi literaturii privind \u201edezvoltarea con\u015ftiin\u0163ei socialiste\u201d \u015fi \u201e\u00eenl\u0103turare din con\u015ftiin\u0163a oamenilor a influen\u0163ei ideologiei \u015fi educa\u0163iei burgheze\u201d.<\/p>\n
1963<\/p>\n
La ini\u0163iativa profesorului Nicolae Simache este \u00eenfiin\u0163at la Ploie\u015fti\u00a0\u00a0Muzeul ceasului, al c\u0103rui patrimoniu cuprindea un num\u0103r de 4000 de obiecte de mare valoare.\u00a0Ia fiin\u0163\u0103 Institutul de studii sud-est europene din Bucure\u015fti, sub conducerea lui Mihai Berza. Institutul continua activitatea istitu\u0163iei cu acela\u015fi nume, fondat\u0103 de N.Iorga \u00een 1914, \u015fi a Institutului de Studii \u015fi Cercet\u0103ri Balcanice, creat\u0103 de V. Papacostea \u00een 1939. Noul institut editeaz\u0103 Revue des \u00e9tudes sud-est europ\u00e9ennes.\u00a0La Sibiu se \u00eenfiin\u0163eaz\u0103, \u00een parcul na\u0163ional Dumbrava Sibiului, Muzeul civiliza\u0163iei populare.\u00a0Pe parcursul acestui an, \u00een plin\u0103 \u201eepoc\u0103 Dej\u201d au fost \u00eenchise toate institu\u0163iile \u00eenfiin\u0163ate \u00eentre anii 1946-1948, create \u00een scopul sprijinirii procesului de sovietizare: Institutul \u201eMaxim Gorki\u201d, Muzeul Rom\u00e2no-Rus, Institutul Rom\u00e2no-Sovietic. \u00cenceteaz\u0103 apari\u0163ia publica\u0163iilor: Analele Rom\u00e2no-Sovietice \u015fi revista Timpuri Noi, fiind totodat\u0103 schimbate unele nume ruse\u015fti date unor str\u0103zi, institu\u0163ii, cinematografe.<\/p>\n
De asemenea, \u00een contextul acelea\u015fi politici de distan\u0163are de Moscova \u015fi de reluare a rela\u0163iilor cu Occidentul, autorit\u0103\u0163ile rom\u00e2ne renun\u0163\u0103 la activitatea de bruiere a emisiulior \u00een limba rom\u00e2n\u0103 a posturilor de radio occidentale. Totodat\u0103 se remarc\u0103 o apropiere cultural\u0103 de Occident, prin intermediul filmelor, pieselor de taetru, expozi\u0163ii, c\u0103r\u0163i,etc.\u00a0Apare, la Bucure\u015fti, revista de cultur\u0103 cinematografic\u0103 Cinema.\u00a0Ia fiin\u0163\u0103 Corul de camer\u0103 \u201eMadrigal\u201d fondat \u015fi condus de Constantin Marin.<\/p>\n
Apare, la Bucure\u015fti, s\u0103pt\u0103m\u00e2nalul de politic\u0103 extern\u0103 Lumea, publica\u0163ie care avea s\u0103 \u00eenlocuiasc\u0103 revista Timpuri Noi, tip\u0103rit\u0103 la Moscova.<\/p>\n
1964<\/p>\n
Apare la Bucure\u015fti culegerea de texte K.Marx, \u00censemn\u0103ri despre rom\u00e2ni, lucrare editat\u0103 de acd. A. O\u0163etea \u015fi S. Schwann dup\u0103 manuscrisele p\u0103strate \u00een arhiva Marx-Engels a Institutului Interna\u0163ional de Istorie Social\u0103 din Amsterdam. \u00cen cuprinsul lucr\u0103rii, Marx denun\u0163\u0103 ingerin\u0163ele Rusiei \u00eempotriva independen\u0163ei Rom\u00e2niei, men\u0163ion\u00e2nd nedreptatea la adresa \u0163\u0103rii noastre prin anexarea Basarabiei, \u00een 1812.<\/p>\n
Apare Volumul I al Istoriei limbii rom\u00e2ne \u2013 Limba Latin\u0103 \u2013 sub conducerea lui Al. Graur, precum \u015fi cel de-al II lea volum al lucr\u0103rii Morfologia numelui \u00een prororom\u00e2n\u0103 [rom\u00e2na comun\u0103], sub conducerea lui Ion Coteanu.Sunt \u00eenfiin\u0163ate, la Bucure\u015fti, Centru de statistic\u0103 matematic\u0103 \u015fi Centrul de calcul economic \u015fi de cibernetic\u0103 economic\u0103.<\/p>\n
Pe scena Na\u0163ionalului din Bucure\u015fti are loc premiera piesei Moartea unui artist, de Horia Lovinescu, regizat\u0103 de Horea Popescu.<\/p>\n
La data de 10 septembrie a avut loc, la Bucure\u015fti, prima audi\u0163ie a poemului simfonic Vox Maris, de George Enescu. La pupitrul dirijoral al Orchestrei Simfonice a Radiodifuziunii Rom\u00e2ne s-a aflat Iosif Conta.<\/p>\n
1965<\/p>\n
La data de 19 mai, la dou\u0103 luni de la decesul lui Gh. Gheorghiu-Dej, N. Ceau\u015fescu se \u00eent\u00e2lne\u015fte cu oameni de cultur\u0103 \u015fi art\u0103, \u00een scopul atragerii intelectualit\u0103\u0163ii de partea sa \u00een lupta de consolidare a puterii. El s-a ar\u0103tat tolerant \u00een privin\u0163a diversit\u0103\u0163ii de stil \u00een domeniul crea\u0163iei literar-artistice, afirm\u00e2nd c\u0103 va renun\u0163a la presiunile politice care au dominat via\u0163a cultural-artistic\u0103 sub Leonte R\u0103utu.\u00a0Ia fiin\u0163\u0103 Universitatea din Craiova.\u00a0La 23 decembrie este emis\u0103 Legea privind \u00eenfiin\u0163area, organizarea \u015fi func\u0163ionarea Consiliului Na\u0163ional al Cercet\u0103rii \u015etiin\u0163ifice (C.N.C.\u015e), organ aflat sub conducerea de partid, care va coordona cercetarea \u015ftiin\u0163ific\u0103. Prin aceast\u0103 lege, rolul Academiei Rom\u00e2ne va fi eliminat.<\/p>\n
Autor: MNIR<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
1951 Este fondat Institutul de Chimie Macromolecular\u0103 \u201ePetru Poni\u201d din Ia\u015fi, la conducerea c\u0103ruia este numit acad. prof. Dr. Radu Cern\u0103tescu. La Bucure\u015fti\u00a0ia fiin\u0163\u0103 Institutul de Metrologie. \u00cen acest an, la 1 februarie este emis decretul prin care Arhivele Statului trec din subordinea Ministerului \u00cenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului Public, \u00een cea a Ministerului Afacerilor Interne. La 25 martie […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_exactmetrics_skip_tracking":false,"_exactmetrics_sitenote_active":false,"_exactmetrics_sitenote_note":"","_exactmetrics_sitenote_category":0,"footnotes":""},"categories":[20],"tags":[],"class_list":["post-3076","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"gutentor_comment":0,"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.comunismulinromania.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3076","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.comunismulinromania.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.comunismulinromania.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.comunismulinromania.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.comunismulinromania.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=3076"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.comunismulinromania.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3076\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.comunismulinromania.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=3076"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.comunismulinromania.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=3076"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.comunismulinromania.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=3076"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}