{"id":3072,"date":"2015-03-11T16:22:11","date_gmt":"2015-03-11T14:22:11","guid":{"rendered":"http:\/\/new.comunismulinromania.ro\/?p=3072"},"modified":"2015-08-07T09:53:08","modified_gmt":"2015-08-07T06:53:08","slug":"nomenclatura-membrii-ii-d-l","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.comunismulinromania.ro\/index.php\/nomenclatura-membrii-ii-d-l\/","title":{"rendered":"Nomenclatura – membrii II (D – L)"},"content":{"rendered":"

D\u0103sc\u0103lescu, Constantin.<\/strong>\u00a01923-2003. N\u0103scut la Breaza, jud. Prahova. Studii: \u015ecoala Superioar\u0103 de Partid \u201c\u015etefan Gheorghiu\u201d, Academia de Studii Economice Bucure\u015fti. Membru de partid din 1945. Membru al Consiliului de Stat din 1972. A ocupat urm\u0103toarele func\u0163ii de conducere: prim adjunct al \u015fefului Sec\u0163iei Organizatorice a C.C. al P.C.R. (1975-1976); pre\u015fedinte al U.N.C.A.P.(1976-1978);pre\u015fedinte al Consiliului Organiz\u0103rii Economico-Sociale (1978-1982); \u015fef al Sec\u0163iei Cadre a C.C. al P.C.R. (1979-1982); pre\u015fedinte al biroului Comisiei pentru problemele organizatorice de partid, de stat, ale organiza\u0163iilor de mas\u0103 \u015fi ob\u015fte\u015fti a C.C. al P.C.R.(din martie 1980); Prim-ministru al guvernului (mai 1982-dec. 1989), prim-vicepre\u015fedinte al Consiliului Na\u0163ional al Oamenilor Muncii (p\u00e2n\u0103 \u00een dec. 1982); pre\u015fedinte al Biroului Permanent \u015fi prim-vicepre\u015fedinte al Consiliului Suprem al Dezvolt\u0103rii Economice \u015fi Sociale (din 1982). La data de 20 decembrie 1989, \u00eempreun\u0103 cu Emil Bobu a fost trimis de Elena Ceau\u015fescu s\u0103 dialogheze cu revolu\u0163ionarii de la Timi\u015foara. La 22 decembrie 1989, \u00eenainte de a demisiona din func\u0163ie a semnat decretul de eliberare a tuturor prizonierilor politici \u015fi a celor aresta\u0163i \u00een urma demonstra\u0163iilor anticomuniste.<\/p>\n

Dinc\u0103, Ion.<\/strong>\u00a01928-2007. S-a n\u0103scut \u00een comuna Cobia, jud. D\u00e2mbovi\u0163a. Studii: \u015ecoala Superioar\u0103 de Ofi\u0163eri, Facultatea de Arme \u00centrunite, Academia Militar\u0103 Bucure\u015fti. Profesia de baz\u0103: strungar. Membru de partid din 1947. Func\u0163ii mai importante: secretar al Consiliului Politic Suprem al Armatei (iunie 1960 – iunie 1965); consilier militar al \u015fefului statului (1968); prim-secretar al Comitetului Municipal de Partid, pre\u015fedinte al Comitetului Executiv al Consiliului popular al municipiului Bucure\u015fti \u015fi primar general al Capitalei (1976-1979); pre\u015fedinte al Biroului executiv al Comisiei pentru arhitectur\u0103 \u015fi sistematizare a municipiului Bucure\u015fti (din 3 martie 1978); viceprim-ministru al Guvernului \u015fi ministru al Construc\u0163iilor Industriale (1979-1980); primvice-pre\u015fedinte al Guvernului (1980-1989).<\/p>\n

Doncea, Constantin.<\/strong>\u00a01904 \u2013 1973. N\u0103scut la Cocu, jud. Arge\u015f. De meserie turn\u0103tor, a lucrat la atelierele Grivi\u0163a, fiind unul din liderii grevei din 1933. Arestat, a fost condamnat la \u00eenchisoare pe via\u0163\u0103, pedeaps\u0103 redus\u0103 ulterior la 15 ani. Evadeaz\u0103, cu sprijinul Cominternului (1935), fuge \u00een Rusia, de unde este trimis pe frontul din Spania. \u00cen timpul celui de-al doilea r\u0103zboi mondial este folosit de NKVD \u00een diferite ac\u0163iuni de spionaj. Ocup\u0103 o pozi\u0163ie de prim plan dup\u0103 instaurarea comunismului \u00een Rom\u00e2nia, fiind membru al CC al PMR, viceprimar la Capitalei (1947 \u2013 1948), comandant al Comandamentului Ap\u0103r\u0103rii Antiaeriene a Teritoriului (1950 \u2013 1952), ministru al Colect\u0103rilor (1956 \u2013 1957). Eliminat din structurile de conducere \u00een anul 1958, fiind acuzat de \u201eactivitate antipartinic\u0103, frac\u0163ionism, revizionism \u015fi concep\u0163ii anarhice\u201d. Reabilitat \u00een urma Plenarei din 1968.<\/p>\n

Dr\u0103ghici, Alexandru.<\/strong>\u00a01913-1993. N\u0103scut \u00een comuna Tis\u0103u, jud. Buz\u0103u. Profesia de baz\u0103 l\u0103c\u0103tu\u015f mecanic. \u00cen 1934 devine membru P.C.R. Colaborator apropiat al lui Gh. Gheorghiu Dej. \u00cen politica de stat a ocupat urm\u0103toarele func\u0163ii: \u015fef al Direc\u0163iei Generale Politice din M.A.I.(1950-1952); ministru adjunct al Afacerilor Interne (ian.1951-mai 1952), apoi ministru al Afacerilor Interne (mai-sept. 1952); ministrul Securit\u0103\u0163ii Statului (sept. 1952-sept. 1953); \u015fef al Departamentului Securit\u0103\u0163ii Statului (1953-1957); ministrul Afacerilor Interne (1957-1965). \u00cen tot acest timp a \u00eencurajat tortura \u015fi tratamentul inuman la care erau supu\u015fi de\u0163inu\u0163ii politici, a \u00eencurajat condamn\u0103rile la moarte (vezi procesul lui Lucre\u0163iu P\u0103tr\u0103\u015fcanu, precum \u015fi \u00eenscenarea proceselor de la canalul Dun\u0103re-Marea Neagr\u0103). \u00cen urma Plenarei C.C. al P.C.R. din aprilie 1968, care a vizat reabilitarea\u00a0 unor fo\u015fti demnitari comuni\u015fti, victime ale epur\u0103rilor, A. Dr\u0103ghici a fost g\u0103sit principalul vinovat \u015fi \u00eenl\u0103turat din toate func\u0163iile de partid \u015fi de stat. \u00cen 1991 s-a stabilit la Budapesta. Un an mai t\u00e2rziu autorit\u0103\u0163ilor rom\u00e2ne, care demaraser\u0103 cercet\u0103ri penale \u00eempotriva lui A. Dr\u0103ghici le-a fost respins\u0103 cererea de extr\u0103dare de c\u0103tre autorit\u0103\u0163ile maghiare. \u00cen 1993 a fost judecat \u015fi condamnat \u00een lips\u0103 pentru asasinarea, din ordinul s\u0103u, a lui Ibrahim Sefit, zis Turcu. La sf\u0103r\u015fitul aceluia\u015fi an, Alexandru Dr\u0103ghici a decedat la Budapesta.<\/p>\n

Fazekas, Janos.<\/strong>\u00a01926-2004. N\u0103scut la Lupeni, jud. Hunedoara. Profesia de baz\u0103: \u00eenv\u0103\u0163\u0103tor. Membru de partid din 1945 \u015fi membru C.C. al P.M.R.\/P.C.R. \u00eentre 1954-1984. A fost ministrul Industriei Alimentare (1961-1965), viceprim-ministru al guvernului (1965-1982) \u015fi ministrul Comer\u0163ului Interior (1974-1980).<\/p>\n

Georgescu, Teohari.<\/strong>\u00a01908 \u2013 1976. N\u0103scut la Bucure\u015fti. De meserie tipograf; intr\u0103 \u00een mi\u015fcarea comunist\u0103 \u015fi este arestat \u00een 1933, pentru r\u0103sp\u00e2ndirea de manifeste. \u00cen 1940 este instruit sub coordonarea lui Gheorghi Dimitrov ca activist al Interna\u0163ionalei a III-a. Dup\u0103 eliberarea din lag\u0103rul de la Caransebe\u015f (1944) este \u00eens\u0103rcinat cu infiltrarea Siguran\u0163ei, Jandarmeriei \u015fi Serviciului Special de Informa\u0163ii. Ministru de interne (1945 \u2013 1952), viceprim-ministru (1950 \u2013 1952), deputat. Debarcat de Dej \u00een 1952, \u00eempreun\u0103 cu Ana Pauker \u015fi Vasile Luca.<\/p>\n

Gheorghiu-Dej, Gheorghe.<\/strong>\u00a01901-1965. N\u0103scut la B\u00e2rlad. De meserie electrician. Membru de partid din 1930, membru C.C. al P.C.dR.\/P.C.R. din 1935\/1945. \u00cen 1933 este arestat ca urmare a implic\u0103rii sale \u00een organizarea grevei de la \u201eAtelierele Grivi\u0163a\u201d \u015fi condamnat la 12 ani munc\u0103 silnic\u0103. \u00cen timpul regimului Antonescu a fost transferat la Tg. Jiu, unde s-a aflat \u00een aceea\u015fi celul\u0103 cu Nicolae Ceau\u015fescu. \u00cenainte de a ajunge fruntea statului a fost: ministrul Comunica\u0163iilor(1944-1945), pre\u015fedinte al Consiliului Superior al Economiei Na\u0163ionale (1945-1952), din nou ministrul Comunica\u0163iilor \u015fi Lucr\u0103rilor Publice (1945-1946), secretar general al C.C. al P.C.R.\/P.M.R.(octombrie 1945-aprilie 1954), ministrul Industriei \u015fi Comer\u0163ului (1946-1948), membru al delega\u0163iei oficiale a Rom\u00e2niei la Conferin\u0163a de Pace de la Paris (1947), pre\u015fedinte al Consiliului de Mini\u015ftri (1952-1955), prim-secretar al C.C. al P.M.R.(oct. 1955-1965). A fost pre\u015fedintele Consiliului de Stat (25 martie 1961-19 martie1965). \u00cen 1952 \u00een urma elimin\u0103rii membrilor \u201efac\u0163iunii moscovite\u201d a reu\u015fit s\u0103 de\u0163in\u0103 controlul asupra partidului. \u00cen rela\u0163ia cu U.R.S.S. a adoptat a\u015fa-zisa \u201epolitic\u0103 a pa\u015filor m\u0103run\u0163i\u201dcare viza ob\u0163inerea unei independen\u0163e \u00een cadrul lag\u0103rului comunist. Ac\u0163iunile sale \u00een aceast\u0103 privin\u0163\u0103 au constat \u00een convingerea guvernului sovietic de a-\u015fi retrage trupele de pe teritoriul Rom\u00e2niei (1958), opozi\u0163ia ferm\u0103 a Rom\u00e2niei \u00een cadrul CAER fa\u0163\u0103 de Planul Valev (1962), precum \u015fi medierea conflictului sino-sovietic, culmin\u00e2nd cu \u201eDeclara\u0163ia de Independen\u0163\u0103 din aprilie\u201d 1964.<\/p>\n

Groza, Petru.<\/strong>\u00a01884 \u2013 1958. N\u0103scut la B\u0103cia, jude\u0163ul Hunedoara. Mo\u015fier, avocat, om politic. Studii de drept la Budapesta, Leipzig \u015fi Berlin. Membru al Partidului Na\u0163ional Rom\u00e2n \u015fi al Consiliului Dirigent al Transilvaniei (1918). Trece \u00een Partidul Poporului, fiind ministru \u00een guvernele Averescu (1921, 1926 \u2013 1927). Ocup\u0103 un loc de deputat \u00een Sinodul Bosericii Ortodoxe Rom\u00e2ne (1920 \u2013 1927). \u00cen 1933 pune bazele Frontului Plugarilor, colabor\u00e2nd cu comuni\u015ftii. \u00cen 1945 este impus de sovietici ca premier, \u00een cadrul primului guvern comunist din istoria Rom\u00e2niei. R\u0103m\u00e2ne \u00een func\u0163ie p\u00e2n\u0103 \u00een 1952, c\u00e2nd devine pre\u015fedinte al Marii Adun\u0103ri Na\u0163ionale.<\/p>\n

Ioni\u0163\u0103, Ion.<\/strong>\u00a01924-1987. N\u0103scut \u00een com. M\u0103t\u0103saru, jud. D\u00e2mbovi\u0163a. Membru de partid din 1945. Profesia de baz\u0103: l\u0103c\u0103tu\u015f mecanic. Studii: \u015ecoala seral\u0103 de partid de pe l\u00e2ng\u0103 Direc\u0163ia Central\u0103 a Ministerului For\u0163elor Armate; Academia Militar\u0103 Superioar\u0103 \u201eK.E. Voro\u015filov\u201d din U.R.S.S. Func\u0163ii mai importante: Comandant al For\u0163elor Aeriene Militare ale R.P.R. (febr.-nov.1956); ministrul For\u0163elor Armate (1966-1972); ministrul Ap\u0103r\u0103rii Na\u0163ionale (1972-1976); viceprim-ministru al Guvernului (1976-1982).<\/p>\n

Iord\u0103chescu, Teodor.<\/strong>\u00a01884 \u2013 1958. N\u0103scut la Gala\u0163i. Ziarist, scrie la Rom\u00e2nia Muncitoare, Lupta, Socialismul; sindicalist la Constan\u0163a. Arestat dup grevele din 1918 \u015fi 1920. Membru al Partidului Social Democrat. Ministru al Lucr\u0103rilor publice (1947 \u2013 1949). Membru PMR din 1948. Deputat (1946 \u2013 1958). Ministrul Construc\u0163iilor (1949).<\/p>\n

Livezeanu, Octav.<\/strong>\u00a01902 \u2013 1975. N\u0103scut la R. V\u00e2lcea. Ziarist. Fiu al avocatului A. Livezeanu, a urmat cursurile Facult\u0103\u0163ii de \u015etiin\u0163e a Universit\u0103\u0163ii din Bucure\u015fti. Membru a Partidului \u0162\u0103r\u0103nesc \u015fi colaborator apropiat al dr. Nicolae Lupu. \u00cen 1934 devine membru PN\u0162, pentru ca \u00een 1938 s\u0103 se \u00eenscrie \u00een Partidul Socialist \u0162\u0103r\u0103nesc, condus de Mihai Ralea. Ca ziarist a lucrat la Adev\u0103rul, Diminea\u0163a, Cuv\u00e2ntul liber, Dreptatea etc. Dup\u0103 1944 s-a apropiat de comuni\u015fti, intr\u00e2nd \u00een Frontul Plugarilor, conduc\u00e2nd \u015fi oficiosul acestui partid. Ministru al Artelor \u015fi Informa\u0163iilor, ambasador \u00een Bulgaria, director la Banca de Investi\u0163ii, deputat \u00een MAN.<\/p>\n

Luca, Vasile.<\/strong>\u00a01898-1963. Pe numele adev\u0103rat Luka Laszlo. S-a n\u0103scut \u00een comuna C\u0103t\u0103lina, jud. Covasna. Profesia de baz\u0103: l\u0103c\u0103tu\u015f. Membru de partid din anul 1938. Arestat \u00een mai multe r\u00e2nduri \u00een perioada 1924-1938, apoi \u00een 1940 \u00een timp ce \u00eencerca s\u0103 treac\u0103 grani\u0163a cu U.R.S.S. A fost eliberat de sovietici din Penitenciarul Cern\u0103u\u0163i, dup\u0103 ce ace\u015ftia au ocupat provincia. A primit cet\u0103\u0163enia sovietic\u0103. A fost deputat \u00een Sovietul suprem al Ucrainei (1940-1944). Revine \u00een Rom\u00e2nia \u00een septembrie 1944. Func\u0163ii de\u0163inute: ministrul Finan\u0163elor (1947-1952); vicepre\u015fedinte al Consiliului de Mini\u015ftri (1949-1952). La Plenara C.C. alP.M.R. di 1952 a fost acuzat de \u201cdeviere de dreapta\u201d, arestat, judecat \u015fi condamnat ini\u0163ial la moarte, apoi i-a fost comutat\u0103 pedeapsa \u00een munc\u0103 silnic\u0103 pe via\u0163\u0103 (1954). A fost reabilitat juridic la Plenara C.C. al P.C.R. din 1968.<\/p>\n

\u00a0autor: MNIR<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

D\u0103sc\u0103lescu, Constantin.\u00a01923-2003. N\u0103scut la Breaza, jud. Prahova. Studii: \u015ecoala Superioar\u0103 de Partid \u201c\u015etefan Gheorghiu\u201d, Academia de Studii Economice Bucure\u015fti. Membru de partid din 1945. Membru al Consiliului de Stat din 1972. A ocupat urm\u0103toarele func\u0163ii de conducere: prim adjunct al \u015fefului Sec\u0163iei Organizatorice a C.C. al P.C.R. (1975-1976); pre\u015fedinte al U.N.C.A.P.(1976-1978);pre\u015fedinte al Consiliului Organiz\u0103rii Economico-Sociale […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_exactmetrics_skip_tracking":false,"_exactmetrics_sitenote_active":false,"_exactmetrics_sitenote_note":"","_exactmetrics_sitenote_category":0,"footnotes":""},"categories":[20],"tags":[],"class_list":["post-3072","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"gutentor_comment":0,"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.comunismulinromania.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3072","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.comunismulinromania.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.comunismulinromania.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.comunismulinromania.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.comunismulinromania.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=3072"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.comunismulinromania.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3072\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.comunismulinromania.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=3072"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.comunismulinromania.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=3072"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.comunismulinromania.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=3072"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}