{"id":3070,"date":"2015-03-11T16:21:46","date_gmt":"2015-03-11T14:21:46","guid":{"rendered":"http:\/\/new.comunismulinromania.ro\/?p=3070"},"modified":"2015-08-07T09:53:37","modified_gmt":"2015-08-07T06:53:37","slug":"nomenclatura-membrii-iii-m-p","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.comunismulinromania.ro\/index.php\/nomenclatura-membrii-iii-m-p\/","title":{"rendered":"Nomenclatura &#8211; membrii III (M &#8211; P)"},"content":{"rendered":"<p style=\"text-align: justify;\" align=\"justify\"><strong>Maurer, Ion Gheorghe<\/strong>. 1902 \u2013 2000. N\u0103scut la Bucure\u015fti. Avocat, implicat ca ap\u0103r\u0103tor al comuni\u015ftilor \u00een procesele interbelice. S-a apropiat de Gheorghiu Dej pe c\u00e2nd erau am\u00e2ndoi \u00eenchi\u015fi la T\u00e2rgu Jiu, \u015fi a organizat evadarea acestuia (august 1944). A f\u0103cut parte din delaga\u0163ia Rom\u00e2niei care a semnat tratatul de Pace de la Paris (1947). Ministrul Industriei (1948), ministru de Externe (1957 \u2013 1958), pre\u015fedinte al MAN (1958 \u2013 1961). Prim-ministru \u00een perioada 1961 \u2013 1974, fiind premierul cu mandatul cel mai lung din secolul XX.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\" align=\"justify\"><strong>M\u0103nescu, Corneliu<\/strong>. 1916 \u2013 2000. N\u0103scut la Ploie\u015fti. Membru al PCR din 1936. Membru CC al PCR (1965 \u2013 1980). Ambasador (Ungaria, Fran\u0163a), ministru al Afacerilor Externe (1961 \u2013 1972); pre\u015fedinte al Adun\u0103rii Generale a Organiza\u0163iei Na\u0163iunilor Unite (1967 \u2013 1968). Unul din semnatarii \u201escrisorii celor \u015fase\u201d, adresat\u0103 lui Nicolae Ceau\u015fescu, \u00een 1989.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\" align=\"justify\"><strong>M\u0103nescu, Manea<\/strong>. N\u0103scut \u00een 1916 la Br\u0103ila. Ecomonist de profesie, a intrat \u00een PCR \u00een anul 1944.\u00a0\u00a0Printre func\u0163iile cele mai \u00eenalte pe care le-a de\u0163inut se num\u0103r\u0103 cele de: ministru de Finan\u0163e (1955 \u2013 1957), pre\u015fedinte al Consiliului Economic (1967 \u2013 1969), prim \u2013 ministru (1974 \u2013 1979), membru al Comitetului Politic Executiv\u00a0\u00a0al CC al PCR, membru al Prezidiului Permanent al CC al PCR etc.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\" align=\"justify\"><strong>Moghioro\u015f (Magyarosi), Alexandru.<\/strong>\u00a01911-1969. N\u0103scut la Salonta Mare, jud. Bihor. Membru al P.C.R. din anul 1929. Dup\u0103 anul 1948 devine membru \u00een Biroul Politic al CC al PCR, secretar al CC al PCR (1948-1954, 1965-1969), pre\u015fedinte al Comitetului de Stat pentru Colectarea Produselor Agricole (1950-1951), prim-vicepre\u015fedinte \u015fi vicepre\u015fedinte al Consiliului de Mini\u015ftri (1954-1965).<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\" align=\"justify\"><strong>Niculescu-Mizil, Paul<\/strong>. S-a n\u0103scut \u00een 1923 la Bucure\u015fti. Profesia de baz\u0103: professor. A devenit membru de partid \u00een 1945 \u015fi membru C.C. al P.C.R. \u00een 1955. Func\u0163ii de\u0163inute: \u015fef al Sec\u0163iei Propagand\u0103 \u015fi Agita\u0163ie a C.C. al P.M.R.; secretar al C.C. al P.C.R.;ministrul Educa\u0163iei \u015fi \u00cenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului;vicepre\u015fedinte al Biroului Executiv al consiliului de Mini\u015ftri, viceprim-ministru al Guvernului; ministrul finan\u0163elor; reprezentant permanent al R.S.R. la C.A.E.R.; profesor universitar la catedra \u201cBazele marxism-leninismului\u201d a Universit\u0103\u0163ii \u201cC.I. Parhon\u201d din Bucure\u015fti.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\" align=\"justify\"><strong>Pan\u0103, Gheorghe<\/strong>. S-a n\u0103scut la Gherghi\u0163a, jud. Prahova, \u00een anul 1927. Profesia de baz\u0103: strungar. A intrat \u00een partid \u00een 1947. A fost \u015feful Sec\u0163iei propagand\u0103 \u015fi agita\u0163ie \u015fi membru al Comitetului or\u0103\u015fenesc de partid Bucure\u015fti (1959-1964); adjunct al \u015fefului Sec\u0163iei propagand\u0103 \u015fi agita\u0163ie al C.C. al P.M.R.\/P.C.R. (1964-1966); pre\u015fedinte al Consiliului Organiz\u0103rii Economico-Sociale( (din 1973); pre\u015fedintele Consiliului Central al Uniunii Generale a Sindicatelor din Rom\u00e2nia (1975-1979); ministrul Muncii (1977-1979); primarul general al capitalei \u015fi prim-secretar al Comitetului de partid al municipiului Bucure\u015fti (martie 1980); ministrul Industriei Alimentare \u015fi Achizi\u0163ion\u0103rii Produselor Agricole (1985-1986).<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\" align=\"justify\"><strong>Parhon, Constantin I<\/strong>. 1874 \u2013 1969. N\u0103scut la C\u00e2mpulung, jud. Arge\u015f. Medic endocrinolog, gerontolog. Fondator al \u015ecolii rom\u00e2ne\u015fti de endocrinologie. Membru titular al Academiei (1939). Dup\u0103 r\u0103zboi s-a raliat comuni\u015ftilor, fiind pre\u015fedinte al ARLUS \u015fi primul pre\u015fedinte al prezidiului MAN (1948 \u2013 1952).<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\" align=\"justify\"><strong>Patiline\u0163, Vasile.<\/strong>\u00a01923-1986. N\u0103scut la Lupeni, jud. Hunedoara. Studii: A.S.E., Academia de \u015etiin\u0163e Social-Politice \u201e\u015etefan Gheorghiu\u201d, \u015ecoala Superioar\u0103 de Partid de pe l\u00e2ng\u0103 C.C. al P.C.U.S. Membru de partid din 1945. Cele mai importante func\u0163ii de\u0163inute: ministrul Economiei Forestiere \u015fi Materialelor de Construc\u0163ie (1972-1977); ministrul Minelor, Petrolului \u015fi Geologiei (1977-1979); ambasador extraordinar \u015fi plenipoten\u0163iar al R.S.R. \u00een Turcia (1980-1986).<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\" align=\"justify\"><strong>Pauker, Ana<\/strong>. 1893-1960. Pe numele adev\u0103rat Hana Rabinsohn, s-a n\u0103scut \u00een comuna Cod\u0103ie\u015fti jud. Vaslui. Profesia de baz\u0103: \u00eenv\u0103\u0163\u0103toare. \u00cen 1920, sub influen\u0163a so\u0163ului ei, Marcel Pauker s-a al\u0103turat mi\u015fc\u0103rii comuniste. A fost secretar al Comisiei Centrale a femeilor din P.C.dR (iunie 1921), membr\u0103 a Consiliului General al P.C.dR. \u00een calitatea sa de Pre\u015fedint\u0103 a Comisiei de femei (din 1922).\u00a0\u00a0\u00cen 1923 cei doi au fost aresta\u0163i pentru activit\u0103\u0163i politice ilegale, iar la scurt timp dup\u0103 eliberare pleac\u0103 \u00een exil \u00een Elve\u0163ia, apoi \u00een Fran\u0163a, aici devenind instructor special organizatoric al Comitetului Executiv al Cominternului. \u00cen perioada 1932-1934 a lucrat la cartierul general al Cominternului din Moscova. \u00cen 1934 revine \u00een Rom\u00e2nia ca prim-secretar al C.C. al P.C.dR. A fost arestat\u0103 \u00een 1935 \u015fi condamnat\u0103 un an mai t\u00e2rziu la 10 ani \u00eenchisoare pentru \u201einfrac\u0163iune contra lini\u015ftii publice\u201d. \u00cen 1941 a fost eliberat\u0103 \u015fi l\u0103sat s\u0103 plece \u00een U.R.S.S. \u00een schimbul lui Ion Codreanu, membru de frunte al Consiliului Na\u0163ional Rom\u00e2n din Bucovina, arestat de sovietici. Grupul de rom\u00e2ni exila\u0163i, \u00een fruntea c\u0103ruia s-a aflat Ana Pauker a devenit ulterior cunoscut sub numele de \u201efac\u0163iunea moscovit\u0103\u201d. \u00cen perioada 1948-1952 a ocupat\u00a0\u00a0diferite\u00a0\u00a0func\u0163ii de partid \u015fi de stat, \u00eentre care: \u015eef al Direc\u0163iei propagand\u0103 \u015fi Agita\u0163ie al C.C. al P.M.R., ministru secretar de stat la Departamentul Afacerilor Str\u0103ine, ministrul Afacerilor Externe, vicepre\u015fedinte al Consiliului de Mini\u015ftri. \u00cen calitatea sa de ministru al Afacerilor Externe Ana Pauker a semnat actul prin care Rom\u00e2nia a cedat U.R.S.S. Insula \u015eerpilor. \u00cen urma valului de epur\u0103ri\u00a0\u00a0din 1952 a fost acuzat\u0103 de &#8222;deviere de dreapta&#8221; \u015fi de activit\u0103\u0163i &#8222;antipartinice&#8221;\u00a0\u00a0acuzat\u0103, anchetat\u0103 \u015fi \u00een cele din urm\u0103 exclus\u0103 din Partidul Muncitoresc Rom\u00e2n (P.M.R.). A fost reabilitat\u0103 \u00een 1968. A decedat la Bucure\u015fti \u00een data de 3 iunie 1960.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\" align=\"justify\"><strong>P\u0103tr\u0103\u015fcanu, Lucre\u0163iu<\/strong>. 1900 \u2013 1954. N\u0103scut la Bac\u0103u. Avocat, sociolog, economist. Tat\u0103l s\u0103u era cunoscutul scriitor D.D. P\u0103tr\u0103\u015fcanu. Membru al PCdR din anul 1921; a fost avocatul comuni\u015ftilor implica\u0163i \u00een procesele din perioada interbelic\u0103. Ales deputat dup\u0103 ce a candidat din partea Blocului Muncitoresc \u2013 \u0162\u0103r\u0103nesc (1931). Membru al Comitetului Central, reprezentant al PCR la Comintern \u00een 1933 \u015fi 1934. A fost \u00eenchis de dou\u0103 ori \u00een perioada 1940 \u2013 1943. A reprezentat PCR \u00een guvernul S\u0103n\u0103tescu dup\u0103 evenimentele de la 23 august 1944 (la care a avut o contribu\u0163ie important\u0103). Conduc\u0103tor al delega\u0163iei care a semnat Acordul de Armisti\u0163iu, la Moscova, pe 12 septembrie 1944. Membru al Comitetului Central \u015fi al Biroului Politic al PCR. Ministru al Justi\u0163iei \u00een guvernul Petru Groza, calitate \u00een care a semnat decretul de condamnare la moarte a mare\u015falului Antonescu. Arestat \u00een 1948, \u00een urma ordinului lui Dej, a fost \u0163inut \u00een \u00eenchisoare \u015fi torturat (f\u0103r\u0103 a fi judecat) vreme de \u015fase ani. A fost condamnat la moarte \u00een urma unui simulacru de proces \u015fi executat (1954). Reabilitat de Ceau\u015fescu \u00een urma Plenarei din 1968.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\" align=\"justify\"><strong>P\u00e2rvulescu, Constantin.<\/strong>\u00a01895 \u2013 1992. N\u0103scut la Ol\u0103ne\u015fti. Membru al partidului comunist din 1921; \u00een anii 30 s-a refugiat \u00een Uniunea Sovietic\u0103. \u00cen 1944 \u2013 1945 a asigurat conducerea PCR, \u00eempreun\u0103 cu Bodn\u0103ra\u015f \u015fi Ranghe\u0163, dup\u0103 arestarea lui Fori\u015f. Dup\u0103 ce a contribuit din plin la \u00eenl\u0103turarea grupului Pauker, a fost la r\u00e2ndul lui eliminat de la conducere, \u00een 1961. Reabilitat de Ceau\u015fescu, avea s\u0103 i-a atitudine \u00eempotriva cultului personalit\u0103\u0163ii acestuia, la Congresul al XII-lea al PCR, din 1979. Tras pe linie moart\u0103, a fost unul din autorii \u201escrisorii celor \u015fase\u201d, din 1989.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\" align=\"justify\"><strong>Popescu, Dumitru.<\/strong>\u00a0N. 1928. Cunoscut \u015fi sub numele de \u201ePopescu &#8211; Dumnezeu\u201d. \u00cen 1951 a absolvit cursurile Institutului de \u015etiin\u0163e Economice \u015fi Planificare din Bucure\u015fti, iar \u00een 1956 un curs de specializare \u00een jurnalism la \u015ecoala Superioar\u0103 de \u015etiin\u0163e Sociale \u201eA.A.Jdanov\u201d. Profesia de baz\u0103 ziarist \u015fi economist. A devenit membru de partid \u00een 1955. A fost director general la AGERPRES (1960-1962), membru \u015fi vicepre\u015fedinte al Biroului Executiv al Comitetului de Stat pentru Cultur\u0103 \u015fi Art\u0103 (1962-1965), pre\u015fedinte al Consiliului Na\u0163ional al Radioteleviziunii Rom\u00e2ne (mar.-sept.1971 \u015fi nov. 1976-aug.1978), pre\u015fedinte al Consiliului Culturii \u015fi Educa\u0163iei Socialiste (1971-1976), pre\u015fedinte al Comitetului de Stat pentru Cultur\u0103 \u015fi Art\u0103 (din 1971). Autor de romane, eseuri, versuri, reportaje de c\u0103l\u0103torie. A avut un rol major \u00een construirea cultului personalit\u0103\u0163ii lui Nicolae Ceau\u015fescu. Se presupune c\u0103 supranumele \u201eDumnezeu\u201d provine de la o afirma\u0163ie a sa f\u0103cut\u0103 \u00een timpul unei \u015fedin\u0163e de partid cu jurnali\u015ftii din presa central\u0103, spun\u00e2ndu-le acestora la un moment dat: \u201eEu sunt tat\u0103l\u00a0vostru, eu sunt mama voastr\u0103, eu sunt Dumnezeul vostru\u201d.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\" align=\"justify\">Autor: MNIR<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Maurer, Ion Gheorghe. 1902 \u2013 2000. N\u0103scut la Bucure\u015fti. Avocat, implicat ca ap\u0103r\u0103tor al comuni\u015ftilor \u00een procesele interbelice. S-a apropiat de Gheorghiu Dej pe c\u00e2nd erau am\u00e2ndoi \u00eenchi\u015fi la T\u00e2rgu Jiu, \u015fi a organizat evadarea acestuia (august 1944). A f\u0103cut parte din delaga\u0163ia Rom\u00e2niei care a semnat tratatul de Pace de la Paris (1947). Ministrul [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_exactmetrics_skip_tracking":false,"_exactmetrics_sitenote_active":false,"_exactmetrics_sitenote_note":"","_exactmetrics_sitenote_category":0,"footnotes":""},"categories":[20],"tags":[],"class_list":["post-3070","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"gutentor_comment":0,"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.comunismulinromania.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3070","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.comunismulinromania.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.comunismulinromania.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.comunismulinromania.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.comunismulinromania.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=3070"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.comunismulinromania.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3070\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.comunismulinromania.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=3070"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.comunismulinromania.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=3070"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.comunismulinromania.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=3070"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}