{"id":3049,"date":"2015-03-11T16:15:41","date_gmt":"2015-03-11T14:15:41","guid":{"rendered":"http:\/\/new.comunismulinromania.ro\/?p=3049"},"modified":"2015-08-07T09:59:15","modified_gmt":"2015-08-07T06:59:15","slug":"instaurarea-regimului-comunist-1944-1947","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.comunismulinromania.ro\/index.php\/instaurarea-regimului-comunist-1944-1947\/","title":{"rendered":"Instaurarea regimului comunist (1944 \u2013 1947)"},"content":{"rendered":"<p style=\"text-align: justify;\">\u00cen timpul unei \u00eent\u00e2lniri din anul 1944, Stalin \u00eei declarase lui Iosip Broz Tito: \u201eAcest r\u0103zboi (al doilea r\u0103zboi mondial n.n.) nu este ca cele din trecut; cine ocup\u0103 un teritoriu \u00ee\u015fi impune \u015fi propriul s\u0103u sistem social\u201d.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Iar acest principiu avea s\u0103 fie aplicat cu maxim\u0103 eficien\u0163\u0103 \u015fi pentru \u0163ara noastr\u0103. Dup\u0103 ce Armata Ro\u015fie a ocupat Rom\u00e2nia \u00een toamna anului 1944, sovieticilor le-au fost suficiente c\u00e2teva luni pentru a impune regimul comunist.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">La 6 martie 1945 a fost anun\u0163at\u0103 componen\u0163a guvernului dr. Petru Groza, guvern impus de A.I. V\u00e2\u015finski, \u00een care Partidul Comunist de\u0163inea 7 posturi, P.N.L.T\u0103t\u0103rescu \u2013 7 posturi, P.S.D. \u2013 4 posturi, Frontul Plugarilor \u2013 3 posturi, P.N.\u0162.-Alexandrescu \u2013 3 posturi, Uniunea Patrio\u0163ilor \u2013 2 posturi, Consiliul General al Muncii \u2013 2 posturi, Uniunea Preo\u0163ilor Democra\u0163i \u2013 1 post, la care se ad\u0103ugau 4 militari. Cu toate c\u0103 Regele a refuzat s\u0103 aprobe lista propus\u0103 de Petru Groza \u015fi a cerut colaborare cu P.N.L. \u015fi P.N.\u0162., cu noul guvern va debuta cea mai neagr\u0103 perioad\u0103 din istoria Rom\u00e2niei, sovietizarea \u0163\u0103rii noastre.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">A doua zi dup\u0103 instaurarea guvernului Petru Groza, pe 7 martie a avut loc \u00eent\u00e2lnirea Anei Pauker cu Evgheni Suhalov, \u00een cadrul c\u0103reia i s-a \u00eenm\u00e2nat planul de comunizare al Rom\u00e2niei. Planul con\u0163inea directivele care urmau a fi urmate de c\u0103tre comuni\u015fti \u00een urm\u0103torii ani, pentru preluarea total\u0103 a controlului asupra Rom\u00e2niei: des\u0103v\u00e2r\u015firea reformei agrare prin confiscarea mo\u015fiilor \u015fi ruinarea mo\u015fierilor, dezvoltarea industriei, lichidarea b\u0103ncilor, desfiin\u0163area micii gospod\u0103rii \u0163\u0103r\u0103ne\u015fti, suprimarea rela\u0163iilor economice cu Statele Unite \u015fi Marea Britanie \u015fi canalizarea lor c\u0103tre U.R.S.S., suprimarea partidelor politice, abdicarea Regelui, desfiin\u0163area armatei \u015fi \u00eenlocuirea ei cu una nou\u0103 pe nucleul diviziilor \u201eTudor Vladimirescu\u201d \u015fi \u201eAvram Iancu\u201d, poli\u0163ie de tip N.K.V.D., interzicerea intr\u0103rii str\u0103inilor \u00een Rom\u00e2nia.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Ca bonus, pentru instaurarea guvernului dorit de sovietici, la 9 martie a avut loc retrocedarea Ardealului de Nord.Mijloacele de preluare a puterii de c\u0103tre comuni\u015fti au fost extrem de diverse.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Al\u0103turi de teroare \u015fi propagand\u0103, noii conduc\u0103tori ai Rom\u00e2niei s-au folosit de organiza\u0163iile de mas\u0103 (Frontul Plugarilor, Uniunea Patriotic\u0103 \u2013 transformat\u0103 \u00een februarie 1946 \u00een Partidul Na\u0163ional Popular \u2013, Ap\u0103rarea Patriotic\u0103, Uniunea Femeilor Democrate din Rom\u00e2nia etc.), sindicate, diverse asocia\u0163ii profesionale (Uniunea Preo\u0163ilor Democra\u0163i, Asocia\u0163i Avoca\u0163ilor Democra\u0163i etc.) pentru a penetra toate sectoarele vie\u0163ii, de la politic, la social, economic \u015fi cultural. P.S.D. a fost dezagregat prin infiltrarea comuni\u015ftilor \u00een structurile de conducere, iar din partidele tradi\u0163ionale s-au desprins frac\u0163iuni care au f\u0103cut jocul partidului comunist.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Legisla\u0163ia adoptat\u0103 de guvernul Petru Groza avea la baz\u0103, pe de o parte necesitatea comuni\u015ftilor de a-\u015fi \u00eent\u0103ri pozi\u0163iile, c\u00e2t \u015fi \u00eempingerea c\u0103tre periferia vie\u0163ii politice a tuturor celor care se opuneau ascensiunii lor. Astfel, pe 27 martie \u00eencep epur\u0103rile din armat\u0103, iar dou\u0103 zile mai t\u00e2rziu este dat publicit\u0103\u0163ii decretul-lege pentru \u201epurificarea administra\u0163iei publice\u201d. Reprezentan\u0163ii partidelor istorice sunt \u00eenlocui\u0163i din func\u0163ii cu simpatizan\u0163i ai guvernului: Nicolae Carandino cu N.D. Cocea la direc\u0163ia teatrelor, iar \u00een Consiliul Consultativ al Ministerului Propagandei au fost inclu\u015fi Elena P\u0103tr\u0103\u015fcanu, \u015eerban Voinea, Mihai Beniuc, Scarlat Calimachi, Pompiliu Macovei.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Pedepsirea celor considera\u0163i vinova\u0163i de dezastrul \u0163\u0103rii a reprezentat un alt punct nodal al politicii promovate de guvernul Groza. De fapt, prin ambiguitatea legii din 21 aprilie 1945 nu se f\u0103cea altceva dec\u00e2t s\u0103 se dea m\u00e2n\u0103 liber\u0103 comuni\u015ftilor \u00een a-\u015fi elimina oponen\u0163ii.\u00a0\u00a0Tribunalul Poporului, institu\u0163ie creat\u0103 special pentru instrumentarea proceselor politice, a cunoscut \u00een scurta sa existen\u0163\u0103 (aproximativ un an \u015fi jum\u0103tate) dou\u0103 faze. Prima dintre ele \u015fi cea mai mediatizat\u0103, s-a desf\u0103\u015furat de la \u00eenfiin\u0163area lui \u015fi p\u00e2n\u0103 la izbucnirea grevei regale, iar cea de-a doua, post &#8211; grev\u0103.\u00cen primul s\u0103u an de existen\u0163\u0103 (impropriu zis, pentru c\u0103 func\u0163ionat efectiv doar \u00eentre mai \u015fi august), Tribunalul Poporului a judecat 9 mari procese, marcate \u00een presa vremii \u015fi consacrate \u00een literatura de specialitate ca loturi: lotul Macici, lotul ziari\u015ftilor, lotul criminalilor de la R\u00e2bni\u0163a \u015fi Iampol etc.Politica economic\u0103 a noului guvern a mers pe dou\u0103 mari direc\u0163ii: reforma agrar\u0103 \u015fi crearea sovromurilor.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Pe 23 martie 1945, prin noua reform\u0103 agrar\u0103, au fost expropriate peste 1.468.000 ha teren, cu care au fost \u00eempropriet\u0103rite 900.000 familii. Limita maxim\u0103 a propriet\u0103\u0163ii individuale a fost fixat\u0103 la 50 ha, iar pentru fermele model la 100 ha. Prin aceast\u0103 lege marea proprietate a disp\u0103rut, p\u0103m\u00e2ntul arabil fiind f\u0103r\u00e2mi\u0163at \u00een loturi de sub 5 ha. Principalii beneficiari ai reformei, noii \u00eemproprit\u0103ri\u0163i nu vor avea \u00eens\u0103 timp s\u0103 se bucure de p\u0103m\u00e2nt, pentru c\u0103 \u00een 1949 va debuta colectivizarea agriculturii.Sovromurile au reprezentat o alt\u0103 form\u0103 de expoliere a Rom\u00e2niei de c\u0103tre U.R.S.S., at\u00e2ta vreme c\u00e2t la patrimoniul acestora sovieticii veneau cu bunuri rechizi\u0163ionate din Rom\u00e2nia. La acestea s-a ad\u0103ugat etatizarea B\u0103ncii Na\u0163ionale la 18 decembrie 1946.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Nerecunoa\u015fterea guvernului Petru Groza de c\u0103tre puterile occidentale l-a \u00eencurajat pe Regele Mihai s\u0103 cear\u0103 un guvern reprezentativ. Sprijinit de sovietici, guvernul de la 6 martie nu putea fi destituit, motiv pentru care Regele refuz\u0103 s\u0103 mai ia parte la via\u0163a public\u0103 \u015fi declan\u015feaz\u0103, ceea ce istoriografia va numi \u201egreva regal\u0103\u201d. Un moment de cotitur\u0103 a avut loc la 8 noiembrie 1945, c\u00e2nd manifestan\u0163ii P.N.L. \u015fi P.N.\u0162. veni\u0163i \u00een Pia\u0163a Palatului s\u0103-l aniverseze pe Rege, au intrat \u00een conflict cu simpatizan\u0163ii comuni\u015ftii, \u00een urma ciocnirilor dintre cele dou\u0103 tabere \u00eenregistr\u00e2ndu-se victime. Greva a \u00eencetat la \u00eenceputul lunii ianuarie a anului 1946, odat\u0103 cu \u201econcesia\u201d f\u0103cut\u0103 de comuni\u015fti, includerea \u00een guvern a lui Emil Ha\u0163ieganu \u015fi Mihail Romniceanu, reprezentan\u0163i ai partidelor politice din e\u015falonul doi.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Alegerile au reprezentat o prioritate pentru guvernul Petru Groza, at\u00e2t ca mod de legitimare, c\u00e2t \u015fi ca \u00eendeplinire a unei condi\u0163ii puse de c\u0103tre alia\u0163i \u00eenc\u0103 din 1945. \u00cenc\u0103 din luna ianuarie 1946, de\u015fi legea electoral\u0103 nu fusese redactat\u0103, principalele partide de pe scena politic\u0103 a Rom\u00e2niei \u00eencep s\u0103-\u015fi cristalizeze tacticile \u015fi obiectivele \u00een campania electoral\u0103. Partidul Comunist dorea prezentarea unit\u0103 \u00een alegerile parlamentare a tuturor for\u0163elor democratice componente ale guvernului democrat instaurat la 6 martie 1945, \u00een timp ce liderul P.S.D., Constantin Titel Petrescu, milita pentru o prezen\u0163\u0103 separat\u0103 pe listele electorale.La 17 mai 1946, prin intermediul presei, este f\u0103cut\u0103 public\u0103 Platforma-program propus\u0103 de Partidul Comunist \u00een vederea alegerilor. Textul este structurat \u00een 9 capitole la care se adaug\u0103 o parte introductiv\u0103 \u00een care sunt men\u0163ionate realiz\u0103rile guvernului Groza. Multe din promisiunile f\u0103cute de comuni\u015fti ascund adev\u0103rate capcane. \u201e\u00cent\u0103rirea aparatului de stat\u201d va sta la baza epur\u0103rilor, iar \u201eReforma jandarmeriei \u015fi poli\u0163iei\u201d va duce la deblocarea tuturor ofi\u0163erilor \u015fcoli\u0163i \u00een perioada interbelic\u0103 \u015fi socoti\u0163i nesiguri de c\u0103tre noul regim politic de la Bucure\u015fti. \u00cen plus, prin reducerea efectivelor jandarmeriei \u015fi modificarea componen\u0163ei acesteia se contura o p\u00e2rghie important\u0103 pentru asigurarea victoriei \u00een alegeri.Cinci zile dup\u0103 publicarea Platformei \u2013 program, pe baza adeziunii la aceasta, se va constitui Blocul Partidelor Democrate din: Partidul Comunist Rom\u00e2n, Partidul Na\u0163ional Liberal &#8211; Gheorghe T\u0103t\u0103rescu, Partidul Frontul Plugarilor, Partidul Social Democrat, Partidul Na\u0163ional Popular \u015fi Partidul Na\u0163ional \u0162\u0103r\u0103nesc \u2013 Anton Alexandrescu. Cele 6 forma\u0163iuni politice \u00ee\u015fi p\u0103streaz\u0103 ideologia \u015fi programul propriu, iar reprezentarea se va face \u201e\u00een condi\u0163ii de egal\u0103 \u00eendrept\u0103\u0163ire a primelor patru partide mai sus enumerate\u201d. Pentru realizarea \u201ecomandamentului unic\u201d pe perioada alegerilor se va constitui o Comisie Central\u0103 Electoral\u0103 (compus\u0103 din reprezentan\u0163ii celor 6 partide) cu scopul centraliz\u0103rii \u015fi coordon\u0103rii activit\u0103\u0163ii B.P.D. \u00een campania electoral\u0103.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">La nivel teritorial, pe acela\u015fi principii, vor fi create comisii electorale jude\u0163ene, subordonate comisiei centrale. Desemnarea candida\u0163ilor se va face tot cu acordul comisiei centrale.Acordul va fi semnat de liderii celor 6 partide. \u00cen dreptul P.S.D. apare semn\u0103tura lui\u00a0\u00a0T. Iord\u0103chescu, deoarece \u00eentre ianuarie 1946, c\u00e2nd C. Titel Petrescu se opunea candid\u0103rii pe liste comune, \u015fi mai 1946 \u2013 constituirea B.P.D., avusese loc Congresul P.S.D., \u00een urm\u0103 c\u0103ruia partidul se scindase, C. Titel Petrescu \u015fi adep\u0163ii luptei electorale separate constituindu-\u015fi propria grupare politic\u0103 (P.S.D.I.), care va fi perceput\u0103 de Partidul Comunist ca reprezentant al opozi\u0163iei.Publicarea Platformei \u2013 Program \u015fi constituirea B.P.D. marcheaz\u0103 debutul oficial al campaniei electorale, printr-o serie de mitinguri. Pe 19 mai, la Ia\u015fi, \u00ee\u015fi \u00eencepe P.S.D. campania, \u00een timp ce Partidul Comunist o va face, \u00een acela\u015fi loc, dar dou\u0103 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni mai t\u00e2rziu, pe 2 iunie. Organiza\u0163iile de mas\u0103, satelite ale partidului comunist, anun\u0163\u0103 \u015fi ele sprijinirea B.P.D. \u00een alegeri \u015fi aderarea la Platforma \u2013 Program.\u00a0Toat\u0103 lumea e preg\u0103tit\u0103 pentru alegeri, se fac \u015fedin\u0163e peste \u015fedin\u0163e, se ofer\u0103 solu\u0163ii propagandistice, dar legea electoral\u0103 nu fusese \u00eenc\u0103 promulgat\u0103. Reprezentan\u0163ii S.U.A. \u015fi ai Marii Britanii \u00een Rom\u00e2nia remit note prin care cer urgentarea alegerilor, \u00een timp ce guvernul Rom\u00e2niei poart\u0103 discu\u0163ii interminabile pe baza anteproiectului legii electorale, a c\u0103rui constitu\u0163ionalitate este contestat\u0103 de reprezentan\u0163ii celor dou\u0103 partide istorice din guvern: Emil Ha\u0163ieganu \u015fi Mihail Romniceanu. Se pun o serie de \u00eentreb\u0103ri de care depinde legalitatea alegerilor, dar guvernan\u0163ii n-au r\u0103spunsul preg\u0103tit. E constitu\u0163ional s\u0103 se desfiin\u0163eze Senatul? Ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 dac\u0103 cei trecu\u0163i pe liste sunt epura\u0163i \u00een ajunul alegerilor? Care este situa\u0163ia exact\u0103 a popula\u0163iei din Ardealul de Nord? Sunt ace\u015ftia cet\u0103\u0163eni rom\u00e2ni? (legea minorit\u0103\u0163ilor reglementeaz\u0103 drepturi politice la 6 luni de la dob\u00e2ndirea cet\u0103\u0163eniei).\u00cen plus Biroul Electoral are atribu\u0163ii prea largi, iar primarul, prefectul \u015fi \u00een general oamenii cu func\u0163ii implica\u0163i \u00een organizarea alegerilor au fost numi\u0163i de guvern \u015fi nu ale\u015fi, fapt ce ar putea duce la lipsa de impar\u0163ialitate a acestora, iar modul concret de votare era prea liber, \u00eencuraj\u00e2nd frauda electoral\u0103.Pentru a \u00eempiedica electoratul fidel al partidelor tradi\u0163ionale s\u0103 voteze, comuni\u015ftii au g\u0103sit numeroase subterfugii: netip\u0103rirea c\u0103r\u0163ilor de aleg\u0103tor pentru cei despre care \u015ftiau sigur c\u0103 nu-i vor vota, netrecerea pe listele de votan\u0163i ale simpatizan\u0163ilor opozi\u0163iei, constituirea de centre de votare la distan\u0163e mari de localit\u0103\u0163ile rurale. \u00cen plus campania electoral\u0103 a partidelor istorice a fost boicotat\u0103, numero\u015fi lideri locali fiind aresta\u0163i sub pretexte diverse: posesie de armament, distribuire de manifeste subversive etc.\u00cen urma investiga\u0163iilor f\u0103cute aproape \u00een \u00eentreaga \u0163ar\u0103, dup\u0103 sistemul , influen\u0163a partidelor politice \u00een alegeri p\u00e2n\u0103 la 1 octombrie era:<\/p>\n<table>\n<tbody>\n<tr>\n<td width=\"87\"><\/td>\n<td width=\"96\">\u0162\u0103rani%<\/td>\n<td width=\"104\">Muncitori%<\/td>\n<td width=\"112\">Mica burghezie %<\/td>\n<td width=\"120\">Intelectualitatea%<\/td>\n<td width=\"96\">Marea burghezie %<\/td>\n<\/tr>\n<tr>\n<td width=\"87\">B.P.D<\/td>\n<td width=\"96\">25<\/td>\n<td width=\"104\">90<\/td>\n<td width=\"112\">20<\/td>\n<td width=\"120\">15<\/td>\n<td width=\"96\">5<\/td>\n<\/tr>\n<tr>\n<td width=\"87\">P.N.\u0162.<\/td>\n<td width=\"96\">30<\/td>\n<td width=\"104\">4<\/td>\n<td width=\"112\">65<\/td>\n<td width=\"120\">65<\/td>\n<td width=\"96\">15<\/td>\n<\/tr>\n<tr>\n<td width=\"87\">P.N.L<\/td>\n<td width=\"96\">15<\/td>\n<td width=\"104\">1<\/td>\n<td width=\"112\">12<\/td>\n<td width=\"120\">18<\/td>\n<td width=\"96\">75<\/td>\n<\/tr>\n<tr>\n<td width=\"87\">Nehot\u0103r\u00e2\u0163i<\/td>\n<td width=\"96\">30<\/td>\n<td width=\"104\">5<\/td>\n<td width=\"112\">3<\/td>\n<td width=\"120\">2<\/td>\n<td width=\"96\">5<\/td>\n<\/tr>\n<\/tbody>\n<\/table>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00cen caz de necartelare se estima c\u0103 B.P.D ar ob\u0163ine 52% din sufragii, P.N.\u0162 \u2013 30%, P.N.L. \u2013 12%, alte forma\u0163iuni \u2013 4% (un procent de 2% sunt estimate ca nule), iar dac\u0103 se va realiza cartelul electoral, B.P.D. ar avea 54% din voturi \u00een timp ce opozi\u0163ia ar primi 40% din op\u0163iunile electoratului.Coali\u0163ia B.P.D., \u00een urma fraud\u0103rii alegerilor, a ob\u0163inut 71,80% din voturi. Chiar dac\u0103 Iuliui Maniu \u015fi C.I.C. Br\u0103tianu au cerut regelui s\u0103 denun\u0163e alegerile, la 1 decembrie 1946, Regele Mihai a citit mesajul tronului la deschiderea noului parlament unicameral.\u00a0Anul 1947 este cel al scoaterii \u00een afara scenei politice a partidelor istorice prin intermediul unui simulacru de proces intentat conducerii P.N.\u0162.Teroarea declan\u015fat\u0103 \u00eempotriva opozi\u0163iei a atins punctul de maxim \u00een preajma semn\u0103rii tratatului de pace, c\u00e2nd \u00een la nivelul \u00eentregii \u0163\u0103ri au loc arest\u0103ri, perchezi\u0163ii, confisc\u0103ri de documente. Aceast\u0103 campanie a produs o mare panic\u0103 \u00een r\u00e2ndul membrilor partidelor istorice, mul\u0163i dintre ei fugind de la domiciliu.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Fa\u0163\u0103 de tratamentul diferen\u0163iat aplicat membrilor fostelor partide politice, liderii acestora din urm\u0103 vor protesta adres\u00e2nd o serie de memorii, at\u00e2t regelui c\u00e2t \u015fi guvernului Groza. Chiar \u015fi guvernele celor dou\u0103 mari puteri occidentale (S.U.A. \u015fi Marea Britanie) au protestat fa\u0163\u0103 de arestarea popula\u0163iei \u00een lipsa unor culpe reale.Pe 17 iulie este anun\u0163at\u0103 arestarea liderilor \u0163\u0103r\u0103ni\u015fti, not\u0103 completat\u0103 de o fotografie \u015fi un articol de fond \u00een num\u0103rul din 18 iulie al ziarului \u201eSc\u00e2nteia\u201d. Dou\u0103 zile mai t\u00e2rziu este ridicat\u0103 imunitatea parlamentar\u0103 a celor 6 persoane de la T\u0103m\u0103d\u0103u, pentru ca a doua zi s\u0103 \u00eenceap\u0103 anchetele. Imediat dup\u0103 arestarea liderilor, la nivelul teritoriului sunt f\u0103cute arest\u0103ri masive \u00een r\u00e2ndul elitei locale.\u00cen timpul interogatoriilor Iului Maniu\u00a0\u00a0a avut o atitudine demn\u0103 pe care nu o vom \u00eent\u00e2lni la mul\u0163i dintre ceilal\u0163i acuza\u0163i care au \u00eencercat s\u0103 se disculpe prin aruncarea de acuza\u0163ii \u00een spatele b\u0103tr\u00e2nului pre\u015fedinte. Avoca\u0163ii propu\u015fi de Maniu au fost refuza\u0163i, fiind numit din oficiu Constantin Paraschivescu-B\u0103l\u0103ceanu, cel care-l ap\u0103rase \u015fi pe Antonescu \u015fi care va ap\u0103rea ca avocat al ap\u0103r\u0103rii \u015fi \u00een procesul lui P\u0103tr\u0103\u015fcanu.Ecoul interna\u0163ional al acestui proces a fost puternic, f\u0103c\u00e2ndu-se remarcat\u0103 mai ales campania de instigare a popula\u0163iei \u00eempotriva acelor acuza\u0163i dus\u0103 de pres\u0103, dar \u015fi nerespectarea drepturilor celor judeca\u0163i prin impunerea avoca\u0163ilor din oficiu, restric\u0163iile ap\u0103r\u0103torilor \u015fi nu \u00een ultimul r\u00e2nd faptul c\u0103 nu s-a putut demonstra acuza\u0163ia de tr\u0103dare (a persistat chiar ideea, mai ales \u00een cercurile de pres\u0103, c\u0103 procesul a fost condus de Iosif Chi\u015finevshi, \u015fi c\u0103 vor mai urma \u015fi alte procese de aceast\u0103 factur\u0103).<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">La nivelul \u0163\u0103rii, \u00een cadrul armatei, la nivelul ofi\u0163erimii a existat o anumit\u0103 pasivitate fa\u0163\u0103 de proces, \u00een timp ce la nivelul trupei se \u00eenregistreaz\u0103 o solidaritate f\u0103\u0163i\u015f\u0103 cu sentin\u0163a. \u00cen \u0163ar\u0103, mai ales \u00een Ardeal, popula\u0163ia a con\u015ftientizat rolul de victim\u0103 a sistemului a lui Maniu \u015fi c\u0103 procesul a fost o \u00eenscenare.Sentin\u0163a lui\u00a0\u00a0Iuliu Maniu a fost de\u00a0\u00a0temni\u0163\u0103 grea pe via\u0163\u0103, degradare civic\u0103 timp de 10 ani, confiscarea averii \u015fi pl\u0103tirea cheltuielilor de judecat\u0103. \u00censu\u015fi guvernul S.U.A. a cerut anularea acesteia. \u00cen luna decembrie este anun\u0163at\u0103 condamnarea celorlalte persoane din lotul fugarilor de la T\u0103m\u0103d\u0103u, dar impactul acestui proces este aproape inexistent \u00een compara\u0163ie cu cel al liderilor.Anul 1947 poate fi considerat \u00eenceputul sf\u00e2r\u015fitului pentru democra\u0163ia rom\u00e2neasc\u0103, at\u00e2t prin desfiin\u0163area partidelor politice, c\u00e2t \u015fi prin abdicarea Regelui.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Pe 30 decembrie 1947, Regele Mihai \u015fi Regina mam\u0103 Elena i-au primit \u00een audien\u0163\u0103 pe Petru Groza \u015fi Gheorghe Gheorghiu-Dej care i-au cerut imperativ lui Mihai I s\u0103 semneze actul de abdicare. \u00cen aceea\u015fi zi, la ora 19 a avut loc o \u015fedin\u0163\u0103 a Adun\u0103rii Deputa\u0163ilor unde a fost citite actul de abdicare \u015fi Proclama\u0163ia guvernului c\u0103tre \u0163ar\u0103 prin care a fost anun\u0163at\u0103 noua form\u0103 de stat din Rom\u00e2nia \u2013 Republic\u0103 Popular\u0103. Prin legea nr. 363, prin care s-a proclamat R.P.R., a fost abrogat\u0103 \u015fi Constitu\u0163ia din 1923 \u015fi a fost ales un Prezidiu provizoriu compus din C.I. Parhon, Mihail Sadoveanu, \u015etefan Voitec, Gh. C. Stere \u015fi Ion Niculi, care s\u0103 conduc\u0103 \u0163ara p\u00e2n\u0103 la adoptarea unei noi legisla\u0163ii.\u00a0Pe 31 decembrie Regele Mihai a plecat la Sinaia de unde, pe 4 ianuarie, a p\u0103r\u0103sit \u0163ara, \u00eencep\u00e2nd o lung\u0103 perioad\u0103 de exil.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Autor: Mihaela-Cristina VERZEA<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>\u00cen timpul unei \u00eent\u00e2lniri din anul 1944, Stalin \u00eei declarase lui Iosip Broz Tito: \u201eAcest r\u0103zboi (al doilea r\u0103zboi mondial n.n.) nu este ca cele din trecut; cine ocup\u0103 un teritoriu \u00ee\u015fi impune \u015fi propriul s\u0103u sistem social\u201d. Iar acest principiu avea s\u0103 fie aplicat cu maxim\u0103 eficien\u0163\u0103 \u015fi pentru \u0163ara noastr\u0103. Dup\u0103 ce Armata [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_exactmetrics_skip_tracking":false,"_exactmetrics_sitenote_active":false,"_exactmetrics_sitenote_note":"","_exactmetrics_sitenote_category":0,"footnotes":""},"categories":[20],"tags":[],"class_list":["post-3049","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"gutentor_comment":0,"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.comunismulinromania.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3049","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.comunismulinromania.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.comunismulinromania.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.comunismulinromania.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.comunismulinromania.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=3049"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.comunismulinromania.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3049\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.comunismulinromania.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=3049"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.comunismulinromania.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=3049"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.comunismulinromania.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=3049"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}