Ca orice lider al unui regim de factur\u0103 totalitar\u0103, Gheorghe Gheorghiu-Dej a beneficiat de creionarea unei biografii oficiale, care i-a legitimat pozi\u0163ia de prim\u0103 autoritate \u00een via\u0163a de partid \u015fi de stat. Probabil aceasta poate fi considerat\u0103 ca \u00eent\u00e2ia form\u0103 de manifestare a cultului personalit\u0103\u0163ii. \u00cen interiorul unor astfel de sisteme dictatoriale, ca procedur\u0103 de c\u00e2\u015ftigare a credibilit\u0103\u0163ii, se remarc\u0103 promovarea \u00een structurile de conducere\u00a0 a unor personaje, care prin originea lor socio-profesional\u0103, se identificau cu marea majoritate a popula\u0163iei.<\/p>\n
Primul lider al regimului de democra\u0163ie popular\u0103 trebuia deci s\u0103 provin\u0103 dintr-o familie de condi\u0163ie modest\u0103, dac\u0103 nu chiar foarte s\u0103rac\u0103, s\u0103 de\u0163in\u0103 o educa\u0163ie superficial\u0103 cauzat\u0103 nu de lipsa unui interes pentru \u015fcoal\u0103 ci din motive pecuniare, s\u0103 fi \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fit ideologia forma\u0163iunii politice de la o v\u00e2rst\u0103 t\u00e2n\u0103r\u0103, s\u0103 militeze pentru realizarea scopurilor acesteia, \u015fi chiar s\u0103 se eviden\u0163ieze printr-o ac\u0163iune mai deosebit\u0103. O parte din aceste atribute i s-au potrivit lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, iar \u00een cazul \u00een care senza\u0163ionalul lipsea, unele realit\u0103\u0163i au fost supralicitate.<\/p>\n
\u00cen anul 1948, deci chiar \u00een primul an de la instaurarea comuni\u015ftilor la conducerea Rom\u00e2niei, la editura Partidului Muncitoresc Rom\u00e2n al c\u0103rui secretar general era Gheorghe Gheorghiu-Dej a ap\u0103rut o bro\u015fur\u0103 intitulat\u0103 \u201c Gheorghe Gheorghiu-Dej \u2013 Scurt\u0103 biografie\u201d.Ne a\u015fteptam ca \u00een primul capitol s\u0103 citim despre na\u015fterea \u015fi copil\u0103ria liderului comunist. Totu\u015fi, bro\u015fura debuteaz\u0103 cu evocarea momentului Grivi\u0163a-1933, asupra c\u0103ruia se va reveni, moment considerat esen\u0163ial \u00een activitatea de ilegalist a lui Dej. Adev\u0103rul va fi mistificat \u00een acest caz, tocmai pentru a i se putea conferi secretarului general prima pozi\u0163ie \u00een ierarhia de partid \u015fi de stat (\u00een realitate, Constantin Doncea \u015fi Dumitru Petrescu \u2013 Grivi\u0163a, fuseser\u0103 cu mult mai implica\u0163i \u00een acele evenimente). Iat\u0103 \u00eens\u0103 cum ar\u0103tau faptele \u00een noua \u015fi absolut necesara reinterpretare: \u201cAceast\u0103 grev\u0103 trebuia s\u0103 se \u00eentind\u0103 de la un cap\u0103t la altul al \u0163\u0103rii \u2013 de la Ia\u015fi la Pa\u015fcani p\u00e2n\u0103 la Arad \u015fi Cluj, de la Constan\u0163a p\u00e2n\u0103 la Bucure\u015fti \u2013 peste tot unde Gheorghiu-Dej, motorul ac\u0163iunii, c\u0103l\u0103torise, h\u0103ituit de spionii Siguran\u0163ei, peste tot unde el g\u0103sise oameni destoinici, lega\u0163i pe via\u0163\u0103 \u015fi pe moarte, devota\u0163i clasei muncitoare. Cu to\u0163ii a\u015fteptam de la d\u00e2nsul \u2013 ca el care \u0163inea \u00een m\u00e2ini firele conducerii \u2013 s\u0103 dea semnalul de pornire\u201d.<\/p>\n
<\/p>\n
Urm\u0103toarele r\u00e2nduri r\u0103spundeau la \u00eentreb\u0103rile: cine era \u015fi de unde r\u0103s\u0103rise Gheorghiu Dej. Afl\u0103m astfel c\u0103 s-a n\u0103scut la 8 noiembrie 1901 la B\u00e2rlad, \u00eentr-o mahala, ca fiu al muncitorului T\u0103nase Gheorghiu. Chiar de la \u00eenceput ni se sugereaz\u0103 mediul pauper din care provenea \u201ccel mai iubit tovar\u0103\u015f\u201d. Copil\u0103ria sa se \u00eencheie la v\u00e2rsta de 11 ani, atunci c\u00e2nd \u201ceste dat s\u0103 \u00eenve\u0163e me\u015fte\u015fugul la un me\u015fter cismar\u201d, domeniu care \u00eens\u0103 nu \u00eel captiveaz\u0103. La scurt timp se angajeaz\u0103 la o fabric\u0103 de cherestea din D\u0103rm\u0103ne\u015fti, apoi la post\u0103v\u0103ria de la Buhu\u015fi, la un maistru dogar din Piatra Neam\u0163 \u015fi \u00een sf\u00e2r\u015fit la unul din Moine\u015fti. \u00cens\u0103 \u201cmunca grea a dog\u0103riei sl\u0103be\u015fte puterile b\u0103iatului, care abia \u00eemplinise 14 ani\u201d, \u015fi bolnav fiind, a abandonat-o un timp (fapt adev\u0103rat; moartea sa va fi cauzat\u0103 de un cancer pulmonar, probleme sale pulmonare debut\u00e2nd de la o v\u00e2rst\u0103 fraged\u0103). Pasiunea sa pentru \u201cramura electricit\u0103\u0163ii\u201d se va declan\u015fa atunci c\u00e2nd a asistat la montarea unui cablu electric aerian la Societatea \u201cSteaua Rom\u00e2n\u0103\u201d.<\/p>\n
Este momentul \u00een care viitorul lider al Partidului comunist \u00ee\u015fi alege meseria de baz\u0103, \u015fi anume aceea de electrician, practicat\u0103 ini\u0163ial la Atelierele Centrale de la \u201cSteaua Rom\u00e2n\u0103\u201d, apoi la C\u00e2mpina, la Atelierele Gafi\u0163a de Jos \u015fi \u00een cele din urm\u0103 la Gala\u0163i, de unde, gra\u0163ie priceperii sale, inten\u0163iona s\u0103 mearg\u0103 la o specializare \u00een Belgia. \u201cLipsa mijloacelor b\u0103ne\u015fti\u201d \u00eel limiteaz\u0103 la a urma un curs prin coresponden\u0163\u0103. Textul oficial specific\u0103 \u00eens\u0103 c\u0103 electricitatea a r\u0103mas o preocupare constant\u0103. \u015ei tot din cauze materiale, t\u00e2n\u0103rul Gheorghiu nu a avut acces la o educa\u0163ie aleas\u0103, pe m\u0103sura capacit\u0103\u0163ilor sale. \u201c\u00cei pl\u0103cuse cartea, dorise din ad\u00e2ncul inimii s\u0103 urmeze mai departe \u015fcoala, s\u0103-\u015fi des\u0103v\u00e2r\u015feasc\u0103 \u00eenv\u0103\u0163\u0103tura, dar a fot nevoit s\u0103 munceasc\u0103 \u015fi s\u0103 renun\u0163e la ceea ce-i era mai drag. De la 11 ani a colindat din loc \u00een loc c\u0103ut\u00e2nd de lucru sau muncind \u00een diferite ora\u015fe, numai ca s\u0103 se poat\u0103 \u00eentre\u0163ine. \u00cen schimb citea mult\u201d. Sunt enumerate c\u0103r\u0163ile sale preferate: romanul \u201cGerminal\u201d, al lui E. Zola \u015fi \u201cMama\u201d al lui M. Gorki. Lectura a r\u0103mas o pasiune, \u00een biblioteca sa reg\u0103sindu-se \u201coperele complete ale lui Marx, Engels, Lenin, Stalin, lucr\u0103ri de Hegel, Darwin, Fourier, A. Cuvillier, lucr\u0103ri de sociologie, economie politic\u0103, electro-mecanic\u0103, iar din literatur\u0103 capodopere universale, romane \u015fi studii de cea mai arz\u0103toare actualitate\u201d.<\/p>\n
Biografia oficial\u0103 continu\u0103 cu rememorarea primelor contacte ale liderului comunist cu mi\u015fcarea muncitoreasc\u0103 din Rom\u00e2nia. Este astfel amintit\u0103 implicarea t\u00e2n\u0103rului Gheorghiu \u00een greva general\u0103 din octombrie 1920. Dup\u0103 \u201crepresiunea grevei\u201d, va pleca la Gala\u0163i unde se va angaja la \u201cSocietatea de Tramvaie\u201d. \u00cen anul 1923 a intrat \u00een armat\u0103, \u00een regimentul 3 Pionieri-Foc\u015fani. Pe durata efectu\u0103rii stagiului militar a f\u0103cut 40 de zile de \u00eenchisoare, episodul pun\u00e2ndu-se pe seama \u201ccaracterului s\u0103u de lupt\u0103tor\u201d \u015fi a faptului c\u0103 nu suporta s\u0103 fie \u201cumilit, \u00eenjurat \u015fi b\u0103tut\u201d. Dup\u0103 eliberare, se va \u00eentoarce la Gala\u0163i, unde, evident, se va remarca prin alte ac\u0163iuni menite a \u00eembun\u0103t\u0103\u0163i condi\u0163iile de via\u0163\u0103 ale muncitorilor (reducerea orelor de munc\u0103, cre\u015fterea salariilor), \u00een urma c\u0103rora va fi concediat. Ulterior, se angajeaz\u0103 ca electrician la Atelierele C.F.R.<\/p>\n
\u00cen continuare este prezentat\u0103 activitatea lui Gheorghiu-Dej \u00een perioada de \u201cad\u00e2nc\u0103 ilegalitate\u201d. Implicarea sa \u00een mi\u015fcarea sindical\u0103 de la atelierele C.F.R. va coincide cu momentul \u00een care ia primul contact cu partidul comunist, prin citirea unui manifest lansat de aceast\u0103 forma\u0163iune de extrem\u0103 st\u00e2ng\u0103 despre \u201cmasacrul de la Lupeni\u201d. Lu\u00e2nd cuv\u00e2ntul la o \u015fedin\u0163\u0103 de sindicat, \u015fi vorbind \u00een spiritul textului comunist, acesta va fi reperat de c\u0103tre Mitic\u0103 Teodosiu \u015fi ales membru \u00een Comitetul Local P.C.R.<\/p>\n
\u201cAgita\u0163iile\u201d instrumentate de \u201ccelula de partid a ceferi\u015ftilor din Gala\u0163i, \u00een frunte cu tovar\u0103\u015ful Gheorghiu\u201d atrag aten\u0163ia autorit\u0103\u0163ilor, acesta fiind trimis, disciplinar, la Dej. Aici, Gheorghe Gheorghiu \u00ee\u015fi va ad\u0103uga \u015fi numele de Dej.Marea criz\u0103 economic\u0103 a afectat condi\u0163iile de via\u0163\u0103 ale \u00eentregii societ\u0103\u0163i rom\u00e2ne\u015fti, \u00eenregistr\u00e2ndu-se sc\u0103deri masive ale pre\u0163urilor \u015fi produc\u0163iei, falimente industriale \u015fi bancare, concedieri masive de personal. Dej este prezentat \u00een acest context ca \u201cini\u0163iatorul concentr\u0103rii for\u0163elor ceferiste\u201d, primind ca sarcin\u0103 organizarea unei conferin\u0163e na\u0163ionale a ceferi\u015ftilor, la care s\u0103 participe \u00eens\u0103 doar \u201celementele cele mai combative din s\u00e2nul masei ceferiste\u201d. Conferin\u0163a a avut loc pe 20 martie 1932, iar \u00een mai 1932 Dej este concediat pe motivul desf\u0103\u015fur\u0103rii unor activit\u0103\u0163i subversive, de agitare a muncitorilor. \u201cP\u00e2n\u0103 \u00een 14 februarie 1933 e \u015fomer \u015fi se ocup\u0103 numai cu organizarea \u015fi coordonarea ac\u0163iunii ceferiste din toat\u0103 \u0163ara\u201d. Va fi arestat pe 14 februarie, textul oficial men\u0163ion\u00e2ndu-i \u015fi pe \u201ctovar\u0103\u015fii s\u0103i de lupt\u0103\u201d: Vasilichi, Chivu, Petrescu, Doncea.<\/p>\n
Se acrediteaz\u0103 astfel ideea c\u0103 principalul coordonator al mi\u015fc\u0103rilor greviste ale ceferi\u015ftilor din 2-16 februarie 1933 a fost Dej. Autorit\u0103\u0163ile \u00eel vor condamna la 12 ani de deten\u0163ie. \u00centr-o reeditare a bro\u015furii din anul 1951, acest moment va fi mult dezvoltat, reu\u015findu-se prezentarea unei imagini cu totul rupt\u0103 de realitate, \u00eens\u0103 extrem de favorizant\u0103 pentru liderul comunist.<\/p>\n
Revenind \u00eens\u0103 la prima formul\u0103 a biografiei oficiale, mistificat\u0103 \u00eens\u0103, \u00eentr-o mai mic\u0103 m\u0103sur\u0103, este eviden\u0163iat traseul spa\u0163iilor concentra\u0163ionare \u00een care s-a aflat Dej \u00een anii deten\u0163iei: Aiud, Jilava, V\u0103c\u0103re\u015fti, Craiova, Ocnele Mari, Doftana. Se insist\u0103 asupra condi\u0163iilor mizere din \u00eenchisori, dar \u015fi asupra calit\u0103\u0163ilor de lider ale \u201ctovar\u0103\u015fului Dej\u201d: \u201cacolo \u00eempreun\u0103 cu Luca, \u00eempreun\u0103 cu Chivu Stoica izbute\u015fte s\u0103 transforme Doftana, din loca\u015f al teroarei, \u00eentr-o fort\u0103rea\u0163\u0103 de nezdruncinat, \u00eentr-o universitate a Partidului. De acolo, de la \u015fcoala lui Gheorghiu-Dej, au ie\u015fit nenum\u0103ratele contingente de comuni\u015fti at\u00e2t de c\u0103li\u0163i, \u00eenc\u00e2t nimic nu-i intimideaz\u0103, nici o piedic\u0103 nu le poate sta \u00een cale\u201d.O alt\u0103 calitate atribuit\u0103 lui Dej este aceea de membru al Comitetului Central al P.C.R. Activitatea sa conspirativ\u0103 va continua pe \u00eentreg parcursul isp\u0103\u015firii pedepsei, culmin\u00e2nd cu crearea, la 1 mai 1944, a Frontului Unic Muncitoresc. \u00cen conformitate cu istoriografia oficial\u0103, colaboratorii s\u0103i din aceast\u0103 perioad\u0103 au fost: Teohari Georgescu, Chivu Stoica, Miron Constantinescu, Alexandru Dr\u0103ghici \u015fi Emil Bodn\u0103ra\u015f.<\/p>\n
Urmeaz\u0103 descrierea momentului evad\u0103rii \u015fi al particip\u0103rii lui Dej la actul de la 23 August 1944, acredit\u00e2ndu-se ideea conform c\u0103reia acesta a avut un rol decisiv \u00een succesul ac\u0163iunii: \u201c\u00cen conformitate cu directivele politice ale lui Gheorghiu-Dej, se preg\u0103te\u015fte actul eliberator de la 23 August \u00een virtutea c\u0103ruia Rom\u00e2nia, tr\u0103dat\u0103 de clicile reac\u0163ionare se desprinde din str\u00e2nsoarea alian\u0163ei cu hitlerismul, iese din r\u0103zboiul criminal \u015fi \u00eentoarce armele \u00eempotriva cotropitorului\u201d. Evadarea din lag\u0103r este argumentat\u0103 prin prisma dorin\u0163ei lui Dej de a participa activ la debarcarea lui Ion Antonescu: \u201cPentru a putea participa intens \u015fi activ la realizarea actului eliberator, evadeaz\u0103 din lag\u0103r \u00een noaptea de 13 August, dup\u0103 ce stabilise cu deam\u0103nuntul \u015fi planul de evadare a celorlalte cadre de baz\u0103 ale Partidului, aflate \u00een lag\u0103r. Evadarea tovar\u0103\u015fului Gheorghiu-Dej fusese organizat\u0103, din \u00eens\u0103rcinarea Comitetului Central al Partidului Comunist Rom\u00e2n de c\u0103tre tovar\u0103\u015fii Ion Gh. Maurer \u015fi Mihail Ro\u015fianu. Astfel, \u00een noaptea de 13 august, dup\u0103 12 ani de os\u00e2nd\u0103 \u015fi temni\u0163\u0103, Gheorghiu-Dej revine liber, \u00een fruntea luptei pentru libertatea poporului. \u00cencepe o alt\u0103 perioad\u0103 \u00een via\u0163a lui; \u00een locul lupt\u0103torului \u015fi conduc\u0103torului din umbr\u0103, avea s\u0103 apar\u0103, uria\u015f\u0103, figura organizatorului, a constructorului, a omului de Stat\u201d.<\/p>\n
Este debutul carierei politice a lui Gheorghiu-Dej, care din postura secretarului general al P.C.R. va ocupa, succesiv, func\u0163ii importante pe linie de stat. La 5 noiembrie 1944 devine ministrul Comunica\u0163iilor \u015fi Lucr\u0103rilor Publice, apoi \u201cvine \u00een fruntea Ministerului Economiei Na\u0163ionale\u201d.<\/p>\n
Textul oficial conchide: \u201cTovar\u0103\u015ful Gh. Gheorghiu-Dej este garan\u0163ia fa\u0163\u0103 de clasa muncitoare \u015fi \u00eentreg poporul c\u0103 propunerile Partidului Comunist Rom\u00e2n pentru \u00eembun\u0103t\u0103\u0163irea situa\u0163iei economice \u015fi financiare a \u0163\u0103rii se vor traduce \u00een via\u0163\u0103 pentru a se crea condi\u0163iile unui trai bun \u015fi decent\u201d.<\/p>\n
Portretul care se contureaz\u0103 este cel al unui veritabil lider comunist a c\u0103rui autoritate nu poate fi contestat\u0103. Sesiz\u0103m o foarte sumar\u0103 prezentare a aspectelor legate de via\u0163a personal\u0103 a liderului comunist, poate \u015fi pentru c\u0103 din acest punct de vedere Dej nu avea mari \u00eempliniri.C\u0103s\u0103torit cu Maria Alexe, fiica unui sifonar din ora\u015ful Gala\u0163i, Dej va avea dou\u0103 fete: Vasilica (Lica, pentru care avea o mare sl\u0103biciune) \u015fi Constantina (Tan\u0163i). Mutat disciplinar la Dej, acesta este p\u0103r\u0103sit de so\u0163ia sa, care se rec\u0103s\u0103tore\u015fte doi ani mai t\u00e2rziu, \u00een 1933. De\u015fi se pare c\u0103 \u00een via\u0163a sa a mai existat o tentativ\u0103 de c\u0103s\u0103torie, aceasta \u00eens\u0103 nu s-a finalizat (\u00een 1938 Dej a cerut acordul Partidului comunist pentru a se c\u0103s\u0103tori cu Elena S\u00e2rbu, activant\u0103 comunist\u0103).\u00cen privin\u0163a aspectelor legate de implicarea lui Gheorghe Gheorghiu-Dej \u00een mi\u015fc\u0103rile sindicale din perioada interbelic\u0103, a leg\u0103turilor cu Partidul comunist, acestea con\u0163in unele exager\u0103ri, tocmai pentru o mai solid\u0103 legitimare a \u201ctovar\u0103\u015fului\u201d.<\/p>\n
Ulterior anului 1948, Dej a devenit principalul lider al regimului de democra\u0163ie popular\u0103. Va de\u0163ine \u015fi func\u0163iile de pre\u015fedinte al Consiliului de Mini\u015ftri, \u00een perioada 2 iunie 1952 \u2013 3 octombrie 1955, \u015fi pe cea de pre\u015fedinte al Consiliului de Stat (21 martie 1961 \u2013 19 martie 1965).<\/p>\n
A decedat pe 19 martie 1965 din cauza unui cancer pulmonar.<\/p>\n
Autor: Mihaela – Cristina VERZEA<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Ca orice lider al unui regim de factur\u0103 totalitar\u0103, Gheorghe Gheorghiu-Dej a beneficiat de creionarea unei biografii oficiale, care i-a legitimat pozi\u0163ia de prim\u0103 autoritate \u00een via\u0163a de partid \u015fi de stat. Probabil aceasta poate fi considerat\u0103 ca \u00eent\u00e2ia form\u0103 de manifestare a cultului personalit\u0103\u0163ii. \u00cen interiorul unor astfel de sisteme dictatoriale, ca procedur\u0103 de […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_exactmetrics_skip_tracking":false,"_exactmetrics_sitenote_active":false,"_exactmetrics_sitenote_note":"","_exactmetrics_sitenote_category":0,"footnotes":""},"categories":[20],"tags":[],"class_list":["post-239","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"gutentor_comment":0,"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.comunismulinromania.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/239","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.comunismulinromania.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.comunismulinromania.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.comunismulinromania.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.comunismulinromania.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=239"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.comunismulinromania.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/239\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.comunismulinromania.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=239"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.comunismulinromania.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=239"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.comunismulinromania.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=239"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}