Acest \u201edic\u0163ionar\u201d a fost f\u0103cut pe baza \u201eamintirilor\u201d celor care au contribuit la realizarea expozi\u0163iei. Nu este exhaustiv \u015fi poate c\u0103 nu ofer\u0103 cele mai \u201ecorecte\u201d defini\u0163ii. Poate fi completat \u015fi corectat. A\u015fadar\u2026 v\u0103 a\u015ftept\u0103m!<\/p>\n
\u201eAdida\u015fi\u201d de porc: partea inferioar\u0103 a piciorului de porc (copita), unul dintre pu\u0163inele produse din \u201ecarne\u201d care se g\u0103sea \u00een galantarele alimentarelor.
\nAlifie chinezeasc\u0103: alifia mentolat\u0103, cu miros \u00een\u0163ep\u0103tor, de provenien\u0163\u0103 chinezeasc\u0103, care se vindea \u00eentr-o cutiu\u0163\u0103 rotund\u0103, de culoare ro\u015fie, folosit\u0103 \u00een special pentru desfundatul nasului.
\nAlimentara: unit\u0103\u0163ile de desfacere a produselor alimentare. Din cauza penuriei, ap\u0103ruse un banc: Care este cel mai s\u0103rac arab din Rom\u00e2nia? Ali Men Tara.
\nAlmanah: multe dintre publica\u0163iile citidiene, lunare sau s\u0103pt\u0103m\u00e2nale, scoteau la sf\u00e2r\u015fit de an c\u00e2te un almanah. A\u015fa erau: Almanahul Sc\u00e2teia, Almanahul Cinema, Almanahul Urzica, Femeia, Lumea Copiilor, Cutez\u0103torii, Flac\u0103ra, \u015etiin\u0163\u0103 \u015fi Tehnic\u0103. Erau a\u015fteptate cu ner\u0103bdare pentru c\u0103, pe l\u00e2ng\u0103 partea dedicat\u0103 partidului \u015fi conduc\u0103torului, oferea informa\u0163ii interesante din domenii diverse \u2013 muzic\u0103, film, art\u0103, teatru, \u015ftiin\u0163\u0103, literatur\u0103, istorie sau geografie.
\nAparat foto: un obiect extrem de pre\u0163ios, fiind destul de greu de ob\u0163inut. \u00cen Rom\u00e2nia se g\u0103seau \u00een special aparate foto de provenin\u0163\u0103 sovietic\u0103 (Laika, Smena etc.).
\nAp\u0103 cald\u0103: ra\u0163ionalizarea consumului de energie a determinat restric\u0163ionarea distribu\u0163iei de ap\u0103 cald\u0103 \u015fi c\u0103ldur\u0103. A\u015fa \u00eenc\u00e2t, apa cald\u0103 era \u201edisponibil\u0103\u201d doar pentru c\u00e2teva ore pe zi \u015fi cu \u201eprogramare\u201d.
\nAprozar: denumirea popular\u0103 sub care erau cunoscute unit\u0103\u0163ile de desfacere a legumelor \u015fi fructelor. \u00cen majoritatea timpului rafturile erau goale (oferta redus\u0103 \/ cererea mare), cu excep\u0163ia celor pe care tronau compoturile de prune.
\nAutobuz: clasice, cu \u201eburduf\u201d sau cu butelie de gaz deasupra, erau mijloace de transport esen\u0163iale, \u00een special pentru cei care f\u0103ceau naveta de la sat la ora\u015f, dar \u015fi pentru muncitorii care trebuiau s\u0103 ajung\u0103 la fabrici \u015fi uzine. Num\u0103rul insuficient f\u0103cea ca, \u00een fiecare zi, la orele de v\u00e2rf s\u0103 fie supraaglomerate, num\u0103rul foarte mare al c\u0103l\u0103torilor f\u0103c\u00e2nd ca u\u015file s\u0103 nu se poat\u0103 \u00eenchide. Pentru naveti\u015fti erau cunoscute sub denumirea de RATA.
\nAvort. Fusese interzis \u00een 1966, din grija guvernan\u0163ilor pentru \u201esporul demografic\u201d. Avortul putea fi f\u0103cut numai \u00een cazuri speciale \u015fi dup\u0103 ce se ob\u0163ineau aprob\u0103ri. Avortul ilegal era pedepsit cu ani grei de \u00eenchisoare. Deseori se recurgea la chiuretaje, f\u0103cute \u00een spa\u0163ii improprii \u015fi cu mijloace empirice, fapt ce a dus la numeroase tragedii.
\nBanane (portocale): fructele exotice constituiau o adev\u0103rat\u0103 delicates\u0103 \u015fi majoritatea rom\u00e2nilor aveau parte de ele numai la Cr\u0103ciun sau la Revelion. Disp\u0103reau imediat din magazine, indiferent de forma \u00een care se aflau (coapte sau nu); bananele verzi erau \u00eenf\u0103\u015furate \u00een ziare \u015fi puse pe \u015fifonier, la copt, moment a\u015fteptat cu sufletul la gur\u0103 mai ales de c\u0103tre copii.
\nBancuri: calea cea mai la \u00eendem\u00e2n\u0103 de refulare a rom\u00e2nilor. Circulau foarte bancuri politice (inclusiv cele care \u00eel aveau ca subiect pe Ceau\u015fescu), care erau spuse \u00eentre prieteni, la serviciu sau acas\u0103. Eroul principal: Bul\u0103.
\nBibelouri: obiectele din por\u0163elan sau sticl\u0103, produse \u00een serie se g\u0103seau \u00een fiecare cas\u0103, a\u015fezate \u00een bibliotec\u0103, pe alte piese de mobilier sau pe televizor. Balerina, Pescarul chinez sau pe\u015ftii colora\u0163i sunt adev\u0103rate \u201ebranduri\u201d \u00een acest domeniu.
\nBicicleta: \u00een condi\u0163iile \u00een care mersul cu ma\u015fina era un lux, bicicleta devenise un bun foarte pre\u0163ios \u015fi foarte r\u00e2vnit. Existau at\u00e2t bicicletele produse la fabrica de la Tohani (\u00een anii 80 se producea Pegasul cu \u201ecoarne\u201d \u00eenalte \u015fi cu \u015fa lung\u0103), c\u00e2t \u015fi cele din URSS (faimoasa \u201eUcrain\u0103\u201d).
\n\u201eBi\u015fni\u0163ari\u201d: lipsurile de tot felul au dus, inevitabil, la apari\u0163ia speculan\u0163ilor. Cunoscu\u0163i sub numele de \u201ebi\u015fni\u0163ari\u201d, la ace\u015ftia puteai g\u0103si produsele care lipseau de pe pia\u0163\u0103 – de la c\u0103r\u0163i la cafea \u015fi de la bilete de cinema la \u0163ig\u0103ri.
\nBomboane: \u00een magazinele alimentare \u015fi cofet\u0103rii se g\u0103seau diferite sortimente de bomboane. Copiii se delectau cu CIP (bomboanele colorate c\u00e2t g\u0103m\u0103lia acului), cu mentosane (bomboane mentolate), cu bomboanele rotunde cu fructe sau cacao sau cu caramelele cu lapte (care se sf\u0103r\u00e2mau \u00een gur\u0103 \u015fi, de multe ori se m\u00e2ncau cu tot cu ambalaj, care nu se putea desprinde). Nimeni nu verifica data expir\u0103rii (pentru c\u0103 se vindeau \u201ev\u0103rsate\u201d), astfel c\u0103 puteai foarte u\u015for s\u0103-\u0163i spargi din\u0163ii \u00een ele.
\nBrifcor: b\u0103utura carbogazoas\u0103, cu gust de \u201eportocale\u201d sau \u201el\u0103m\u00e2ie\u201d. Era cam singura b\u0103utur\u0103 r\u0103coritoare de pe pia\u0163\u0103, \u00een fapt sifon \u015fi \u00eendulcitor, pus \u00eentr-o sticl\u0103 de 0,25 l, cu capac de plastic.
\nBPT: colec\u0163ia de carte Biblioteca pentru To\u0163i, gra\u0163ie c\u0103reia au ap\u0103rut pe pia\u0163\u0103 operele cele mai importante ale literaturii rom\u00e2ne\u015fti \u015fi universale.
\nBT: \u0163ig\u0103rile bulg\u0103re\u015fti, un fel de \u201erud\u0103 s\u0103rac\u0103\u201d a Kent-ului; aveau \u00eens\u0103 o putere de \u201econvingere\u201d (c\u00e2nd era oferit ca \u201eaten\u0163ie\u201d) destul de mare.
\nButelie: recipientul metalic care con\u0163inea pre\u0163iosul gaz metan era un obiect pentru care se st\u0103tea la coad\u0103 ore \u00een \u015fir.
\n\u201eCareu\u201d la \u015fcoal\u0103: ac\u0163iunea era organizat\u0103 regulat, pentru a se aduce la cuno\u015ftin\u0163a elevilor informa\u0163ii privind activitatea \u015fcolii dar \u015fi pentru a fii l\u0103uda\u0163i elevii cu merite deosebite \u015fi, mai ales, pentru mustrarea elevilor \u201eproblem\u0103\u201d.
\nCarpa\u0163i f\u0103r\u0103 filtru: cele mai consumate \u0163ig\u0103ri autohtone; alte m\u0103rci rom\u00e2ne\u015fti erau M\u0103r\u0103\u015fe\u015fti, Snagov, Amiral, Top, Dacia, Bucegi etc.
\nCarpeta de pe perete: \u00een foarte multe locuin\u0163e (mai ales \u00een zona rural\u0103) pe peretele din sufragerie se afla carpeta cu scene inspirate din mitologie sau din pove\u015fti. F\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, cea mai folosit\u0103, era cea cu \u201eR\u0103pirea din serai\u201d.
\nCartel\u0103: bucata de carton ajunsese s\u0103 fie echivalent\u0103 cu subzisten\u0163a pentru cei mai mul\u0163i dintre rom\u00e2ni. Produsele de strict\u0103 necesitate (alimente, combustibil), chiar \u015fi \u00een cantit\u0103\u0163ile insuficiente \u00een care erau repartizate, nu puteau fi ob\u0163inute f\u0103r\u0103 prezentarea cartelei.
\nCartofi: \u00een Rom\u00e2nia socialist\u0103 p\u00e2n\u0103 \u015fi cartofii deveniser\u0103 un produs foarte greu de procurat. Un banc celebru din anii 80: Un japonez \u00eei arat\u0103 pumnul str\u00e2ns so\u0163iei. \u2013 Ghici, ce am aici? So\u0163ia r\u0103spunde: – Un calculator? \u2013 Nu. Dou\u0103 calculatoare. Un rom\u00e2n arat\u0103 pumnul str\u00e2ns so\u0163iei. \u2013 Ghici, ce am aici? So\u0163ia: Un cartof? \u2013 Nu. Doi cartofi.
\nKent: \u0163ig\u0103rile americane erau moned\u0103 forte \u00een anii 80. Oricine dorea s\u0103 sensibilizeze pe oricine, putea folosi cu succes pachetul de Kent.
\nCascadorii r\u00e2sului: una dintre cele mai urm\u0103rite emisiuni TV; era difuzat\u0103 duminic\u0103 dup\u0103-amiaz\u0103 \u015fi, \u00een cele c\u00e2teva minute ale ei, puteau fi v\u0103zu\u0163i clasici ai comediei (favori\u0163ii publicului erau Stan \u015fi Bran).
\nCheia: s\u0103pun \u201emade in Romania\u201d.
\nCicoare: plant\u0103 aromat\u0103, folosit\u0103 pentru ob\u0163inerea surogatului de cafea denumit \u201eNechezol\u201d.
\nCine \u015ftie c\u00e2\u015ftig\u0103?: concurs de cultur\u0103 general\u0103, organizat cu deferite ocazii \u015fi la care participau elevii.
\nClasorul cu timbre: unul dintre hobby-urile cele mai r\u0103sp\u00e2ndite era colec\u0163ionarea timbrelor. Clasoarele erau umplute cu \u201eserii\u201d \u015fi \u201ecoli\u0163e\u201d, din diferite domenii, rom\u00e2ne\u015fti sau str\u0103ine (de la URSS \u015fi China, p\u00e2n\u0103 la Cuba, Rwanda \u015fi Guineea Bisau).
\n\u201eCoad\u0103\u201d: \u00een anii 80, a sta la coad\u0103 venise o component\u0103 esen\u0163ial\u0103 a vie\u0163ii de zi cu zi. Se st\u0103tea la coad\u0103 pentru orice \u015fi oric\u00e2t. Cozile se puteau forma de la primele ore ale dimine\u0163ii; membrii unei familii puteau sta la coad\u0103 cu schimbul. O glum\u0103 care circula \u015fi care surprinde absurditatea \u015fi tragismul situa\u0163iei: unei persoane i s-a f\u0103cut r\u0103u \u015fi s-a sprijinit de un zid. Imediat, \u00een urma lui, s-a format o coad\u0103…
\nConserve de pe\u015fte: printre singurele alimente care se g\u0103seau pe pia\u0163\u0103 \u015fi puteau fi cump\u0103rate f\u0103r\u0103 cartel\u0103. Exista \u015fi un slogan: \u201eNici o mas\u0103 f\u0103r\u0103 pe\u015fte!\u201d
\nCotele apelor Dun\u0103rii: emisiune radiofonic\u0103 informativ\u0103, privind evolu\u0163ia cotelor apelor Dun\u0103rii. Era difuzat\u0103 \u00een fiecare zi, cu c\u00e2teva minute \u00eenainte de ora 12.00, \u00een limbile rom\u00e2n\u0103, rus\u0103 \u015fi francez\u0103.
\nCravata de pionier: bucata triunghiular\u0103 din p\u00e2nz\u0103 ro\u015fie cu margini tricolore, erau un accesoriu vestimentar obligatoriu pentru elevi. Fiecare elev primea cravata, \u00een urma unui ceremonial care se desf\u0103\u015fura \u00eentr-un loc \u00eenc\u0103rcat de \u201esemnifica\u0163ii\u201d (muzeu, monument, institu\u0163ie).
\n\u201eCreve\u0163i\u201d: importa\u0163i din \u0163\u0103rile \u201esurori\u201d din Asia (Vietnam, Coreea de Nord), a\u015fa-numi\u0163ii \u201ecreve\u0163i\u201d expandabili figura printre produsele care se g\u0103seau din bel\u015fug prin magazinele alimentare.
\nCu so\u0163\/f\u0103r\u0103 so\u0163: ra\u0163ionalizarea combustibililor a impus dup\u0103 sine \u015fi regula conform c\u0103reia ma\u015finile puteau circula alternativ: \u00eentr-o duminic\u0103 \u2013 cele cu so\u0163, \u00een urm\u0103toarea \u2013 cele f\u0103r\u0103 so\u0163.
\n23 august: ziua na\u0163ional\u0103 era moment de aducere a \u201eprinosului de recuno\u015ftin\u0163\u0103\u201d fa\u0163\u0103 de partid \u015fi conduc\u0103tor. Defil\u0103ri \u015fi momente coregrafice aveau loc \u00een toat\u0103 \u0163ara, cele mai grandioase desf\u0103\u015fur\u00e2ndu-se, evident, la Bucure\u015fti. Elevi, studen\u0163i, muncitori erau obliga\u0163i s\u0103 participe, s\u0103 stea ore \u00een \u015fir \u00een picioare, \u00een soare, cu pancarte \u015fi alte accesorii (cartoane colorate) \u00een m\u00e2ini, pe care trebuiau s\u0103 le mi\u015fte \u00een ritmul \u015fi sensul indicat de \u201ecoregrafi\u201d, pentru a creau imagini \u015fi sloganuri.
\nDero: marca autohton\u0103 de detergent care devenise denumirea generic\u0103 a detergentului.
\nDesene animate: unul din pu\u0163inele momente de delectare oferit de televiziune copiilor, duminica, pre\u0163 de c\u00e2teva minute, puteau fi urm\u0103ri\u0163i Tom \u015fi Jerry, Cioc\u0103nitoarea Woody sau Cip \u015fi Dale, al\u0103turi de \u201eautohnonele\u201d Miaunel \u015fi B\u0103l\u0103nel, Mihaela sau de Lolka \u015fi Bolka ori Iepurele \u015fi Lupul (Nu zaie\u0163, nu pagadii!), \u201eimportate\u201d din Polonia \u015fi URSS. Emisiunea era prezentat\u0103 de Viorica Bucur.
\nDr\u0103g\u0103\u015fani: \u00een perioada respectiv\u0103 numele ora\u015fului din Oltenia era asociat cu… teni\u015fii din p\u00e2nz\u0103, cu marginile de cauciuc, care \u201epocneau\u201d \u00een picioare dup\u0103 c\u00e2teva purt\u0103ri.
\nEugenia: biscui\u0163ii cu crem\u0103 de cacao la mijloc, foarte aprecia\u0163i de copii \u015fi adul\u0163i, deopotriv\u0103. Desigur, noroco\u015fi erau cei care \u00eei g\u0103seau \u201eproaspe\u0163i\u201d \u00een magazin; ceilal\u0163i se mul\u0163umeau s\u0103 desfac\u0103 biscui\u0163ii \u015fi s\u0103 m\u0103n\u00e2nce doar crema.
\nEspadrile: \u00eenc\u0103l\u0163\u0103rile chineze\u015fti, din p\u00e2nz\u0103 sub\u0163ire, cu talp\u0103 de cauciuc. Foarte ieftini \u015fi de proast\u0103 calitate.
\nEuropa Liber\u0103: postul de radio, cu sediul la Londra, a c\u0103rui ascultare constituia infrac\u0163iune sanc\u0163ionat\u0103 cu \u00eenchisoarea. Cu toate acestea, foarte mul\u0163i rom\u00e2ni ascultau Europa Liber\u0103. Un alt post de radio, de aceea\u015fi factur\u0103 era Vocea Americii.
\nF\u00e2\u015f: al\u0103turi de supraelastic erau materialele cel mai des folosite la produsele de \u00eembr\u0103c\u0103minte. Din nicio cas\u0103 nu lipseau geaca \u015fi pufoaica de f\u00e2\u015f.
\nFilmele indiene \u015fi chineze\u015fti: pe l\u00e2ng\u0103 filmele inspirate din realitatea socialist\u0103, la televizor \u015fi la cinema puteau fi urm\u0103rite filmele chineze\u015fti \u015fi indiene (cele din urm\u0103 cu mare succes de cas\u0103). Sora 13, O floare \u015fi doi gr\u0103dinari sau Lan\u0163ul amintirilor sunt exemple elocvente.
\nFra\u0163ii Petreu\u015f: numele unor cunoscu\u0163i c\u00e2nt\u0103re\u0163i de muzic\u0103 popular\u0103 din Maramure\u015f dar \u015fi numele care au fost date puilor vine\u0163ii, numai piele \u015fi os, care puteau fi cump\u0103ra\u0163i din magazinele alimentare.
\nFrigider: fie c\u0103 se numea Zil, Arctic sau Fram, frigiderul ajunsese mai mult o pies\u0103 de mobilier \u00een casele rom\u00e2nilor: odat\u0103 cu nu prea aveau ce s\u0103 \u0163in\u0103 \u00een el, iar c\u00e2nd aveau, se \u00eentrerupea curentul.
\nGalo\u015fi: \u00eenc\u0103l\u0163\u0103rile din cauciuc, care se purtau iarna peste \u015fo\u015fonii din p\u00e2sl\u0103 groas\u0103, pentru a-i proteja de umezeal\u0103.
\nGenera\u0163ia \u201ecu cheia de g\u00e2t\u201d: p\u0103rin\u0163ii fiind la serviciu, \u00een schimburi, copii trebuiau s\u0103 se descurce singuri. A\u015fa \u00eenc\u00e2t, \u00eenainte sau dup\u0103 \u015fcoal\u0103, \u00een jurul blocurilor, puteau fi v\u0103zute grupuri de copii de toate v\u00e2rstele, purt\u00e2nd cu to\u0163ii acela\u015fi \u201eaccesoriu\u201d: cheia legat\u0103 cu a\u0163\u0103 la g\u00e2t.
\nGhiozdan cu \u201esemnalizare\u201d: elevii, mai ales cei din clasele primare, purtau aceste ghiozdane voluminoase (uneori prea voluminoase) pe care erau aplicate semne de circula\u0163ie reflectorizante.
\nGuma de mestecat: poate c\u0103 nimic nu-i \u00eenc\u00e2nta mai mult pe copii dec\u00e2t guma de mestecat \u015fi \u00een special cea cu surprize (provenit\u0103 din afar\u0103). Cea de produc\u0163ie rom\u00e2neasc\u0103 (lamel\u0103 sau \u201e\u0163igaret\u0103\u201d) era impropriu numit\u0103 \u201egum\u0103\u201d pentru c\u0103 se sf\u0103r\u00e2ma \u00een gur\u0103 \u015fi nu puteai nicicum s\u0103 faci baloane. Cea str\u0103in\u0103 (Turbo, TinTin) pe l\u00e2ng\u0103 gustul \u015fi propriet\u0103\u0163ile \u201eelastice\u201d, oferea \u015fi mult r\u00e2vnitele surprize.
\nH\u00e2rtia igienic\u0103: pare greu de crezut dar \u00een anii 80 h\u00e2rtia igienic\u0103 putea fi catalogat\u0103 drept produs de lux. Atunci c\u00e2nd aveau ocazia, rom\u00e2nii cump\u0103rau cu zecile de suluri; de aceea, uneori, puteau fi v\u0103zu\u0163i pe strad\u0103 oameni purt\u00e2nd pe um\u0103r, c\u00e2te un \u015fir de suluri h\u00e2rtie igienic\u0103.
\nIaurt la borcan: iaurtul se g\u0103sea \u00een ni\u015fte borcane cu g\u00e2tul larg, sigilate cu o folie argintie. De multe ori, se \u00eent\u00e2mpla s\u0103 g\u0103se\u015fti prin produs \u015fi buc\u0103\u0163i de sticl\u0103, r\u0103mase de la borcanele ce fuseser\u0103 reciclate.
\nIerbar\/insectar: elevii de gimnaziu trebuiau s\u0103 realizeze, pentru orele de biologie \u015fi zoologie, ierbare \u015fi insectare. Primul era un fel de catalog \u00een care se presau plante, iar cel\u0103lalt era o cutie cu fund de polistiren, pe care se prindeau, cu bolduri, diferite insecte.
\n\u00cenghe\u0163at\u0103: vara rom\u00e2nii aveau posibilitatea s\u0103 se delecteze cu \u00eenghe\u0163at\u0103: la pahar, la cornet, pe b\u0103\u0163. \u00cens\u0103 specific rom\u00e2neasc\u0103 era cea \u201ela pachet\u201d \u2013 ar\u0103ta mai degrab\u0103 ca un pachet de unt \u015fi trebuia m\u00e2ncat\u0103 repede, altfel risc\u00e2ndu-se o un adev\u0103rat accident \u201eestetic\u201d \u00een urma topirii.
\nJuc\u0103riile chineze\u015fti: nu toate produsele chineze\u015fti erau de calitate \u00eendoielnic\u0103. Printre cele bune se num\u0103rau \u015fi juc\u0103riile, motiv pentru care se g\u0103seau foarte greu \u015fi atunci c\u00e2nd ap\u0103reau \u00een magazine se vindeau imediat.
\nLampa de gaz: fiecare familie, de la \u201e\u0163ar\u0103\u201d sau de la ora\u015f, avea \u00een cas\u0103 m\u0103car o lamp\u0103 de gaz. \u00centreruperea curentului electric f\u0103ca ca obiectul s\u0103 fie absolut indispensabil. Nu exist\u0103 copil care s\u0103 fi f\u0103cut \u015fcoala \u00een perioada anilor 80 \u015fi care s\u0103 nu-\u015fi fi f\u0103cut temele la lumina l\u0103mpii de gaz.
\nLapte \u201econdensat\u201d: acest produs specific anilor 80 era un fel de surogat de lapte sau mai degrab\u0103 de lapte praf \u2013 lichid, foarte dulce. Se vindea \u00een cutii de tabl\u0103 \u015fi trebuia combinat cu ap\u0103 pentru a putea fi b\u0103ut.
\nLumea copiilor: emisiune TV pentru copii, care \u00een anul 1982 a \u00eenlocuit emisiunea \u015eoimii patriei. Se difuza duminica diminea\u0163a \u015fi \u00een cadrul ei s-au difuzat c\u00e2teva filme r\u0103mase \u00een con\u015ftiin\u0163a copiilor (\u015fi nu numai): Racheta Alb\u0103, Arabela, Pistruiatul sau Toate p\u00e2nzele sus! se num\u0103r\u0103 printre ele.
\nLoz \u00een plic: pe strad\u0103, \u00een magazine, restaurante sau birturi se g\u0103seau lozuri. Promisiunile de c\u00e2\u015ftig erau mari, posibilitatea de a c\u00e2\u015ftiga ceva era foarte mic\u0103. Probabil de aceea a ap\u0103rut \u015fi expresia: Loz \u00een plic, dai trei lei \u015fi iei nimic.
\nMagazin istoric: singura publica\u0163ie periodic\u0103 de istorie. A ap\u0103rut lunar, \u00eencep\u00e2nd cu anul 1967 \u015fi continua s\u0103 fie foarte citit\u0103 \u015fi \u00een anii 80.
\nMagnetofon: destul de greu de procurat, magnetofonul era un foarte apreciat, \u00een special de c\u0103tre tinerii care aveau ocazia s\u0103 asculte cele mai noi benzi cu muzic\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 sau str\u0103in\u0103.
\nMedita\u0163ie: \u015fi atunci, ca \u015fi acum, medita\u0163iile erau la mare pre\u0163. Numai c\u0103, atunci, nu se d\u0103deau medita\u0163ii ca s\u0103 treci clasa, ci ca s\u0103 intri (prin examen) la un liceu bun sau la facultate. Dac\u0103 s-ar putea face o statistic\u0103, probabil s-ar constata c\u0103 peste 90% dintre studen\u0163ii anilor 80 f\u0103cuser\u0103 medita\u0163ii.
\nMilieuri (macrameuri): ca \u015fi bibelourile, aceste obiecte textile de decor, lucrate manual, erau omniprezente \u00een locuin\u0163e; le g\u0103seai pe mobile \u015fi, desigur, pe televizor.
\nMo\u015f Geril\u0103: \u00eenlocuitorul \u201esocialist\u201d al lui Mo\u015f Cr\u0103ciun. \u201eVenea\u201d tot pe 25 decembrie \u015fi copiii \u00eel a\u015fteptau cu aceea\u015fi ner\u0103bdare ca \u015fi pe Mo\u015ful \u201eclasic\u201d.
\nNaveti\u015fti: cei care f\u0103ceau drumul dus \u2013 \u00eentors \u00eentre locuin\u0163\u0103 \u015fi locul de munc\u0103 (aflate \u00een localit\u0103\u0163i diferite). \u201eNaveta\u201d se f\u0103cea cu ma\u015fina (foarte rar), cu bicicleta, cu RATA sau cu alte mijloace de transport (camion acoperit sau dub\u0103).
\nNivea: crema de m\u00e2ini, care se bucur\u0103 de renume \u015fi ast\u0103zi, se producea \u015fi \u00een Rom\u00e2nia \u015fi se vindea \u00een cutii metalice sau din plastic, rotunde, albe cu capac albastru.
\nNu te sup\u0103ra frate: unul din cele mai \u00eendr\u0103gite jocuri pentru copii; la fel erau \u015fi Dacii \u015fi romanii, Bunul gospodar (Monopoly rom\u00e2nesc), \u015eah chinezesc, Marocco sau Scrable.
\nNylon: m\u0103tase? Bumbac? Nu! Nylonul era la putere \u00een anii 80. De la ciorapi, p\u00e2n\u0103 la tricouri, materialul plastic \u00ee\u015fi g\u0103sea locul, \u00eentr-o propor\u0163ie consistent\u0103, \u00een toate articolele vestimentare. Vara, mai ales, era \u201eo pl\u0103cere\u201d s\u0103 le \u00eembraci!
\nOranjada: plicule\u0163ele cu pulbere cu gust dulce acri\u015for, care se amesteca cu ap\u0103 pentru a se ob\u0163ine un suc de \u201eportocale\u201d. Problema era c\u0103, dup\u0103 ceva timp, umezeala \u00eent\u0103rea praful \u015fi-l transforma \u00eentr-un fel de pastil\u0103.
\nOr\u0103\u015felul copiilor: aproape fiecare ora\u015f avea un astfel de loc, un fel de Disneyland autohton, cu \u201elan\u0163uri\u201d, \u201ecomedii\u201d \u015fi \u201ema\u015finu\u0163e bu\u015fitoare\u201d.
\nPantofi Guban: un fel de Manolo Blahnik al perioade comuniste, pantofii de dam\u0103 Guban erau la fel de c\u0103uta\u0163i \u015fi, desigur, greu de ob\u0163inut, ca orice produs de calitate.
\nParfum bulg\u0103resc: cum parfumurile de calitate, din Occident, erau scumpe \u015fi rare, doamnele se mul\u0163umeau \u015fi cu parfumurile bulg\u0103re\u015fti, cu \u201earom\u0103\u201d dulceag\u0103 iar domnii cu after-shave-ul cu miros strident.
\nP\u0103pu\u015file Muppets: serialul cu faimoasele p\u0103pu\u015fi americane care a f\u0103cut \u201efurori\u201d \u015fi la noi, printre copii \u015fi adul\u0163i.
\nPepsi: pe c\u00e2t de la \u00eendem\u00e2n\u0103 ast\u0103zi, pe at\u00e2t de greu de procurat era b\u0103utura carbogazoas\u0103 \u201eamerican\u0103\u201d \u00een anii 80. \u015ei nimeni nu \u00ee\u015fi f\u0103cea probleme \u00een leg\u0103tur\u0103 cu \u201eefectele secundare\u201d at\u00e2t de invocate ast\u0103zi.
\nPif \u015fi Rahan: revistele cu benzi desenate fran\u0163uze\u015fti puteau fi cump\u0103rate p\u00e2n\u0103 la \u00eenceputul anilor 80, de la chio\u015fcurile de ziare. Ulterior nu s-au mai putut comanda dec\u00e2t prin abonament.
\n\u201ePl\u0103cile\u201d de vinil: discurile de la Electrecord, cu muzic\u0103 u\u015foar\u0103, popular\u0103, simfonic\u0103, rock, folk sau cu pove\u015fti erau u\u015for de procurat. \u201eLa pachet\u201d cu un disc de calitate, aveai \u015fansa de a primi \u015fi unul cu c\u00e2ntece patriotice. Mai greu de g\u0103sit erau discurile cu muzic\u0103 str\u0103in\u0103.
\nPremii: luna iunie aducea, ca \u015fi acum, pentru elevi, serbarea de sf\u00e2r\u015fit de an \u015fi ceremonia de acordare a premiilor. Pentru pionieri avea o \u201e\u00eenalt\u0103\u201d semnifica\u0163ie, pentru c\u0103, pe l\u00e2ng\u0103 premiul propriu-zis (I, II, III sau men\u0163iune), primea una sau mai multe insigne \u015fi trese (albastre sau galbene).
\nPTAP: Preg\u0103tirea Teoretic\u0103 pentru Ap\u0103rarea Patriei era un fel de exerci\u0163iu \u201epremilitar\u201d pe care \u00eel f\u0103ceau elevii \u015fi studen\u0163ii. PTAP-i\u015ftii aveau o uniform\u0103 albastr\u0103 \u015fi f\u0103ceau preg\u0103tire teoretic\u0103 \u015fi practic\u0103 (inclusiv trageri, cu alice, \u00een poligon).
\nPractica agricol\u0103. De la \u015fcoala general\u0103 p\u00e2n\u0103 la facultate, elevii \u015fi studen\u0163ii erau \u201esco\u015fi\u201d la diferite munci agricole. Fie c\u0103 era vorba de scos cartofii, cules porumbul sau sortat ro\u015fiile sau alte legume (depindea \u015fi de specificul agricol al fiec\u0103rei zone). Munca nu era pl\u0103tit\u0103, dar era obligatorie.
\nPufule\u0163i : constituiau \u201ecipsurile\u201d (pe baz\u0103 de m\u0103lai) Epocii de Aur; erau s\u0103ra\u0163i din bel\u015fug, dar tocmai praful de sare, amestecat un firimiturile de m\u0103lai, care r\u0103m\u00e2nea pe fundul pungii, constituiau \u201edelicatesa\u201d. Varianta dulce (\u015fi colorat\u0103) o constituiau pufarinele.
\nRemaiat ciorapi: penuria le determina pe doamne s\u0103 dea p\u00e2n\u0103 \u015fi ciorapii la reparat. Astfel au ap\u0103rut atelierele de remaiat ciorapii care f\u0103cea ca perechea rupt\u0103 de Adesgo s\u0103 arate ca nou\u0103.
\nReparti\u0163ia: terminarea facult\u0103\u0163ii nu era \u00eentotdeauna a\u015fteptat\u0103 cu bucurie pentru c\u0103 urma\u2026 reparti\u0163ia. Astfel, \u00een func\u0163ie de medie dar \u015fi de\u2026 pile, puteai s\u0103 prime\u015fti un loc de munc\u0103 la ora\u015f sau aproape de cas\u0103, sau s\u0103 fii aruncat pe cine \u015ftie ce coclauri.
\nRe\u015foul: frigul din apartamente a f\u0103cut ca re\u015foul s\u0103 fie un obiect aproape indispensabil din locuin\u0163e. Cump\u0103rat din magazin sau improvizat, reu\u015fea, c\u00e2t de c\u00e2t, s\u0103 suplineasc\u0103 lipsa c\u0103ldurii.
\nRevistele pentru copii (Cutez\u0103torii \u015fi Lumini\u0163a): chiar dac\u0103 aspectele ideologice dominau (mai ales spre sf\u00e2r\u015fitul perioadei), copiii mai g\u0103seau c\u00e2te ceva cu care s\u0103 se delecteze \u00een revistele destinate lor (jocuri, benzi desenate).
\nRetroproiector pentru diapozitive: mai ales pentru copii, existen\u0163a unui asemenea dispozitiv era un motiv de bucurie. Cu ajutorul acestuia, pove\u015ftile citite acas\u0103 sau la \u015fcoal\u0103 (de la \u201eCapra cu trei iezi\u201d la \u201eP\u0103cal\u0103\u201d), prindeau, practic, via\u0163\u0103.
\nRRR – reciclare, refolosire, recondi\u0163ionare : elevii erau obliga\u0163i s\u0103 str\u00e2ng\u0103 \u015fi s\u0103 se prezinte la \u015fcoal\u0103 cu sticle \u015fi borcane goale, maculatur\u0103, plante medicinale \u015fi alte materiale reciclabile. Pentru \u00eendeplinirea \u201cnormei\u201d se implicau copiii \u015fi p\u0103rin\u0163ii, deopotriv\u0103. La un moment dat \u00een \u015fcoli s-a \u00eenceput cre\u015fterea viermilor de m\u0103tase \u015fi fiecare elev trebuia s\u0103 se prezinte cu punga cu frunze de dud, astfel to\u0163i copacii erau pur \u015fi simplu despuia\u0163i de frunze.
\nSalam cu soia: ca s\u0103 cumperi un salam \u201eadev\u0103rat\u201d (ce s\u0103 mai vorbim de salamul de Sibiu), trebuia s\u0103 ai mare noroc sau mult\u0103\u2026 r\u0103bdare. A\u015fa c\u0103, rom\u00e2nii se mul\u0163umeau \u015fi cu salamul cu soia. Exista \u015fi un c\u00e2ntecel: \u201cAh! salam, salam de var\u0103 \/ Te-a\u015f m\u00e2nca cu tot cu sfoar\u0103 \/ Ah! salam, salam cu soia \/ Te-a\u015f m\u00e2nca de luni \u015fi p\u00e2n\u0103 joia!\u201d.
\nS\u0103pun de cas\u0103: mai ales \u00een zona rural\u0103, femeile f\u0103ceau s\u0103pun de produc\u0163ie proprie. Amestecul de gr\u0103sime, sod\u0103 caustic\u0103 \u015fi plante aromatice avea multe calit\u0103\u0163i (cea mai important\u0103 \u2013 era eficient pentru sp\u0103latul rufelor).
\nSchimbul trei: lucrul \u00een schimburi era la ordinea zilei \u00een comunism. Cel mai \u201edetestat\u201d era schimbul trei, care \u00eencepea la ora 10 seara \u015fi se termina la ora 6 diminea\u0163a.
\nSemin\u0163e pr\u0103jite: a\u015fa-numitele \u201ebomboane agricole\u201d (semin\u0163e de floarea-soarelui), v\u00e2ndute la \u201ecornet\u201d de c\u0103tre \u0163ig\u0103nci, erau consumate cu o adev\u0103rat\u0103 frenezie. Exista \u015fi varianta mai \u201enobil\u0103\u201d \u2013 \u201es\u0103m\u00e2n\u0163a de dovleac\u201d care \u201eface bine la stomac\u201d.
\nSeriale: la televizor nu se prea difuzau filme occidentale, \u00eens\u0103 cele difuzate au r\u0103mas \u00eentip\u0103rite \u00een memoria colectiv\u0103. A\u015fa au fost Om bogat, om s\u0103rac, Dallas, Omul din Atlantis sau Bulevardul Paulista.
\nSifon: era cea mai popular\u0103 bautur\u0103 carbogazoas\u0103 de pe pia\u0163\u0103. Aproape c\u0103 nu era rom\u00e2n (mai ales de la ora\u015f) care s\u0103 nu aib\u0103 \u00een cas\u0103 m\u0103car un recipient de sticl\u0103 \u00eembracat\u0103 \u00een plas\u0103.
\nSpirt medicinal: de\u015fi \u00een mod normal se folose\u015fte \u00een scopuri terapeutice (ca dezinfectant), spirtul era, de fapt, cea mai folosit\u0103 \u201emarc\u0103\u201d de after-shave.
\nStilou cu peni\u0163\u0103 \u201ede aur\u201d: stilou chinezesc, care avea o peni\u0163\u0103 sub\u0163ire din metal galben, motiv pentru care spuneam c\u0103 este din \u201eaur\u201d. Fire\u015fte, fiecare copil \u00ee\u015fi dorea un astfel de instrument de scris.
\nSuferta\u015f: recipientul din metal, \u201esupraetajat\u201d, \u00een care muncitorii \u00ee\u015fi aduceau hrana la serviciu \u2013 fiecare \u201eetaj\u201d cu felul s\u0103u de m\u00e2ncare.
\nSupraelastic: materialul \u201euniversal\u201d folosit la articolele de \u00eembr\u0103c\u0103minte: tricouri, bluze, uniforme. Nu exista aproape nimic din ceea ce se putea cump\u0103ra din magazin, f\u0103r\u0103 un procent \u201econsistent\u201d de supraelastic. Vara, pe c\u0103ldur\u0103, era o adev\u0103rat\u0103 pl\u0103cere s\u0103 por\u0163i un tricou f\u0103cut din acest material!
\n\u015eo\u015foni: \u00eenc\u0103l\u0163\u0103ri din p\u00e2nz\u0103 groas\u0103, matlasat\u0103, cu carouri negre cu galben. \u0162ineau foarte bine de cald \u015fi se purtau \u00een \u015fo\u015fonii de gum\u0103.
\n\u201eTac\u00e2muri\u201d de pui: g\u00e2turi, gheare sau spatele erau p\u0103r\u0163ile din pui pe care rom\u00e2nii le g\u0103seau prin galantare \u015fi cu care trebuiau s\u0103 se mul\u0163umeasc\u0103. De multe ori nu le g\u0103seau nici pe acestea.
\nTeatru radiofonic: era una dintre emisiunile cele mai ascultate difuzate la radio (similar, Teatrul TV pentru \u201emicul ecran\u201d). \u00cen noianul de emisiuni ce prosl\u0103veau conducerea de partid \u015fi de stat, constituiau o adev\u0103rat\u0103 delectare (chiar dac\u0103, uneori, se difuzau \u015fi piese dedicate partidului sau \u201econduc\u0103torului iubit\u201d).
\nTeleenciclopedia: emisiunea s\u0103pt\u0103m\u00e2nal\u0103 care prezenta documentare din domenii diverse \u2013 istorie, literatur\u0103, art\u0103, natur\u0103, era o adev\u0103rat\u0103 delectare, prin calitate dar \u015fi prin con\u0163inutul \u201eapolitic\u201d. C\u00e2teva \u201evoci\u201d memorabile au contribuit la succesul emisiunii: Florian Pitti\u015f, Lucia Mure\u015fan, Sanda \u0162\u0103ranu, Silviu St\u0103nculescu…
\nTelejurnal: emisiunea informativ\u0103 zilnic\u0103, de la ora 20.00, care deschidea programul de dou\u0103 ore al Televiziunii rom\u00e2ne. Ajunsese \u00een ultimii ani s\u0103 nu fie altceva dec\u00e2t o lung\u0103 \u015fi plicticoas\u0103 sl\u0103virea a lui Ceau\u015fescu.
\nTelevizorul: un aparat TV color era un adev\u0103rat Lux \u00een perioada comunist\u0103 (rare \u015fi foarte scumpe) astfel c\u0103 majoritatea rom\u00e2nilor avea televizoare alb-negru. Cele cu l\u0103mpi supuneau \u201etelespectatorii\u201d la adev\u0103rate exerci\u0163ii de r\u0103bdare (se \u201e\u00eenc\u0103lzeau\u201d foarte greu \u015fi se defectau foarte repede \u2013 nu cred s\u0103 fii existat TV cu l\u0103mpi la care s\u0103 nu se fi aplicat principiul repara\u0163iei \u201epe baz\u0103 de pumni\u201d).
\nTraforaj: la ora de lucru manual, una din activit\u0103\u0163ile preferate, \u00een special de c\u0103tre b\u0103ie\u0163i, era traforajul (prelucrarea unei pl\u0103ci de lemn cu un mini-fier\u0103str\u0103u). Unii reu\u015feau s\u0103 fac\u0103 lucruri frumoase (veioze, suporturi), c\u0103rora le d\u0103deau \u201e\u015ftaif\u201d prin pirogravur\u0103 (decorare cu un metal \u00eencins).
\nTrei culori cunosc pe lume: imnul de stat al republicii Socialiste Rom\u00e2nia. Era c\u00e2ntat… mereu!
\nTV de la bulgari: lipsa emisiunilor TV proprii era suplinit\u0103 cu ajutorul vecinilor bulgari care erau \u201er\u0103sf\u0103\u0163a\u0163i\u201d cu un program mult mai variat. \u00cen special \u00een timpul campionatelor mondiale sau europene de fotbal, rom\u00e2nii c\u0103utat cu febrilitate s\u0103-\u015fi instaleze anten\u0103 \u201ede bulgari\u201d sau se \u00eembulzeau \u00een fa\u0163a TV-ului unui norocos care reu\u015fise s\u0103-i \u201eprind\u0103\u201d.
\nUnda vesel\u0103: emisiune umoristic\u0103 difuzat\u0103 duminica.
\nUniforma: din clasa I-a, p\u00e2n\u0103 la terminarea liceului, uniforma era obligatorie pentru elevi. Culorile de p\u0103strau pe toat\u0103 perioada \u015fcolii (bleu, albastru), doar modelele difereau de la un ciclu \u015fcolar la altul.
\nUrzica: revist\u0103 umoristic\u0103, una dintre pu\u0163inele publica\u0163ii care nu au fost afectate prea mult de ideologie. Acesta era, pe l\u00e2ng\u0103 con\u0163inutul foarte amuzant, un motiv pentru care era foarte popular\u0103.
\nVideo: un lux \u015fi un deziderat al anilor 80. La video puteau fi v\u0103zute filme care nu rulau nici la TV, nici la cinema \u015fi de aceea \u201eseratele\u201d video erau a\u015fteptate cu mare ner\u0103bdare. Filmele erau dublate, vocea inconfundabil\u0103 a majorit\u0103\u0163ii dublajelor apar\u0163in\u00e2nd Irinei Margareta Nistor.
\nZah\u0103r candel: buc\u0103\u0163ile de cristale de zah\u0103r erau favoritele copiile care \u201erodeau\u201d la ele zile \u00een \u015fir.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Acest \u201edic\u0163ionar\u201d a fost f\u0103cut pe baza \u201eamintirilor\u201d celor care au contribuit la realizarea expozi\u0163iei. Nu este exhaustiv \u015fi poate c\u0103 nu ofer\u0103 cele mai \u201ecorecte\u201d defini\u0163ii. Poate fi completat \u015fi corectat. A\u015fadar\u2026 v\u0103 a\u015ftept\u0103m! \u201eAdida\u015fi\u201d de porc: partea inferioar\u0103 a piciorului de porc (copita), unul dintre pu\u0163inele produse din \u201ecarne\u201d care se g\u0103sea \u00een […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_exactmetrics_skip_tracking":false,"_exactmetrics_sitenote_active":false,"_exactmetrics_sitenote_note":"","_exactmetrics_sitenote_category":0,"footnotes":""},"categories":[51],"tags":[],"class_list":["post-2225","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-proiect-expozitional"],"gutentor_comment":0,"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.comunismulinromania.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2225","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.comunismulinromania.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.comunismulinromania.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.comunismulinromania.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.comunismulinromania.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=2225"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/www.comunismulinromania.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2225\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":14973,"href":"https:\/\/www.comunismulinromania.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2225\/revisions\/14973"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.comunismulinromania.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=2225"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.comunismulinromania.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=2225"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.comunismulinromania.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=2225"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}