{"id":6771,"date":"2015-12-17T15:59:36","date_gmt":"2015-12-17T13:59:36","guid":{"rendered":"http:\/\/www.comunismulinromania.ro\/?page_id=6771"},"modified":"2015-12-17T15:59:36","modified_gmt":"2015-12-17T13:59:36","slug":"pictura-si-pictorii","status":"publish","type":"page","link":"https:\/\/www.comunismulinromania.ro\/index.php\/pictura-si-pictorii\/","title":{"rendered":"Pictura si Pictorii"},"content":{"rendered":"

Libertatea impus\u0103. <\/strong>O analiz\u0103 aplicat\u0103 pe lucr\u0103ri de plastic\u0103 realist-socialist\u0103 din colec\u021bia MNIR<\/strong><\/p>\n

de Silviu Parascan<\/strong><\/p>\n

Dup\u0103 instaurarea Partidului Comunist \u00een Rom\u00e2nia, politica \u00eendreptat\u0103 asupra sferei culturale de la noi \u00eencepe s\u0103 se impun\u0103 tot mai accentuat. Astfel, membri marcan\u0163i ai Academiei Rom\u00e2ne sau a altor uniuni tradi\u0163ionaliste de prestigiu, cum ar fi Societatea Scriitorilor Rom\u00e2ni sau cea a compozitorilor sunt treptat \u00eenlocui\u0163i de al\u0163ii care deja s\u0103 fi aderat la noua ideologie, iar efectul unor astfel de ac\u0163iuni \u00eendreptate \u00een defavoarea competen\u0163ei intelectuale \u015fi profesionale se vor resim\u0163i \u00een cadrul acestui proces intens de destructurare a vechiului angrenaj cultural precedent. Integritatea valorilor educa\u0163ionale anterioare, constituiau apanajului unui sistem cultural occidentofil, care acum devenise contrar \u00een esen\u0163\u0103 cu ceea ce regimul dictatorial impunea.<\/p>\n

\u00cen atare context, nici breasla plasticienilor nu avea s\u0103 fie scutit\u0103 de asemenea constr\u00e2ngeri de la partid, cu at\u00e2t mai mult cu c\u00e2t imaginea joac\u0103 \u015fi ea un rol hot\u0103r\u00e2tor \u00een promovarea ideologiei sovietice. \u00cen permanent\u0103 defensiv\u0103 fa\u0163\u0103 de avangardele \u00eenceputului de secol XX, fundamentul estetic a ceea ce se va numi \u201eRealism Socialist\u201d<\/em>, era orientat \u00eempotriva avangardelor \u00eenceputului de secol XX, pe care le considera apanajul mediului cultural cu prec\u0103dere interbelic \u015fi care pentru comuni\u015fti era de trist\u0103 amintire.<\/em><\/p>\n

Astfel c\u0103, \u00een jurul lui 1950 ia na\u015ftere \u201eUniunea Artistilor Plastici\u201d (UAP),<\/em>constituit\u0103 ca \u201eform\u0103 nou\u0103 \u0219i superioar\u0103 de organizare a vi\u021btii artistice\u201d<\/em>, figur\u00e2nd \u201eexpresia unit\u0103\u021bii metodei de crea\u021bie a arti\u0219tilor din \u00eentreaga \u021bar<\/em>\u0103\u201d<\/em>. Se urm\u0103rea a\u015fadar sincronizarea artei autohtone cu asimilarea eficient\u0103 a metodei realismului socialist, dar \u015fi a stabilirii no\u0163iunilor fundamentale ale esteticii marxist-leniniste.<\/p>\n

De\u015fi, \u00een multe din cazuri conjuncturale, \u00een aceast\u0103 apeten\u0163\u0103 a creatorilor de art\u0103 pentru subiectele pe care le vom expune, obedien\u0163a estetic\u0103 asigura stabilitatea \u015fi promovabilitatea expozi\u0163ional\u0103 pentru produsul arti\u015ftilor \u015fi implicit a acestora \u00een mediul din care f\u0103ceau parte, at\u00e2t \u00een plan na\u0163ional, c\u00e2t \u015fi peste hotare, \u00een \u0163\u0103rile blocului comunist. S\u0103 amintim aici \u015fi premiile, decora\u0163iile \u015fi privilegiile oferite prin intermediul \u201eSaloanelor\u201d<\/em> na\u0163ionale sau regionale ale UAP, dar \u015fi conferirea de favoruri din zona \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului artistic universitar (e suficient s\u0103 ne g\u00e2ndim numai la numele lui Sabin B\u0103la\u015fa, care a fost unul dintre cele mai circulate pe atunci, iar posibilitatea de a studia lec\u0163ia solid\u0103 de pictur\u0103 pe care \u015fcoala rus\u0103 o are \u015fi azi, l-a situat cu mult \u00een avantaj, tot el fiind \u015fi unul dintre pu\u0163inii la acea or\u0103 care lucra \u015fi \u00een culori acrilice!). Iar cum pentru un artist activ, cealalt\u0103 op\u0163iune r\u0103m\u00e2nea exilul, sau p\u0103r\u0103sirea cumva a Rom\u00e2niei cu anumite mijloace, de acest fapt s-au bucurat prea pu\u0163ini arti\u015fti; Mircea Ciobanu, Petre Velicu, Nicolae Maniu sau Maurice Novac au reu\u015fit s\u0103 plece definitiv din \u0163ar\u0103 \u00eenc\u0103 devreme \u015fi au putut crea \u00een spirit modernist sub cupola libert\u0103\u0163ii pe care Occidentul le-o oferea. Al\u0163ii au f\u0103cut-o spre sf\u00e2r\u015fitul vie\u0163ii, cum s-a \u00eent\u00e2mplat cu profesorul ie\u015fean Francisc Bartok, pentru care existen\u0163a \u00een Fran\u0163a au mai \u00eensemnat doar cinci ani. Un alt fapt de men\u0163ionat \u00eel pot constitui aici \u015fi anumite concesii pe care arti\u015ftii se g\u0103seau uneori nevoi\u0163i s\u0103 le fac\u0103: \u00een Ia\u015fi, de pild\u0103, \u00een 1977 Conservatorul \u00eempreun\u0103 cu Facultatea de Arte Plastice risca desfiin\u0163area, daca nu ar fi intervenit compozitorul Sp\u0103t\u0103relu \u015fi pictorul Dan Hatmanu, care sigur c\u0103 prin competen\u0163a meseriei au reu\u015fit s\u0103 \u00eembuneze decizia partidului \u015fi s\u0103 salveze soarta Institutului de Arte.<\/p>\n

La noi, Combinatul Fondului Plastic primea \u015fi onora aceste comenzi, prin intermediul arti\u015ftilor profesioni\u015fti, dar exist\u0103 cazuri \u00een care profesioni\u015ftii le accept\u0103, dar refuz\u0103 s\u0103 semneze lucr\u0103rile, a\u015fa cum se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een cazul lui Corneliu Bruda\u015fcu, dar \u015fi al\u0163ii; este u\u015for deductibil\u0103 aceast\u0103 op\u0163iune a arti\u015ftilor, de\u015fi exist\u0103 \u015fi cazuri de comand\u0103 realizat\u0103 cu autor colectiv.<\/p>\n

\u00cen colec\u0163ia de art\u0103 reprezentativ\u0103 pentru comunism a MNIR se afl\u0103 o mare parte din lucr\u0103rile de plastic\u0103 oficial\u0103, din care predominant\u0103 este pictura. \u00cens\u0103 putem afirma c\u0103 este vorba \u00een cea mai mare parte despre o pictur\u0103 subordonat\u0103, \u00een care tematicile aplatizante vehiculate \u00een vreme probeaz\u0103 constr\u00e2ngerea condi\u0163iei vitale artei, \u015fi anume libertatea \u00een<\/em> crea\u0163ie. Diversiatea ampl\u0103 de lucr\u0103ri de art\u0103 plastic\u0103 \u00een general despre care discut\u0103m o reprezint\u0103 omagii sau cadouri oferite cuplului Ceau\u015fescu sau liderului individual, cu varii ocazii aniversare, \u00een special omagierea zilei de na\u015ftere a lui Nicolae Ceau\u015fescu de la 26 ianuarie.<\/p>\n

Cramponarea \u00eenspre tematica impus\u0103 face ca abord\u0103rile arti\u015ftilor s\u0103 fie de cele mai multe ori facil\u0103, oarecum restr\u00eens\u0103 \u00een jurul unor tipicuri clare, de sorginte tradi\u0163ional-academist\u0103 \u015fi de a\u00ad\u00ad\u00adceea u\u015for adresabil\u0103 publicului de mas\u0103. Desprindem de aici mai multe direc\u0163ii, dintre care reprezent\u0103rile clare de portret individual sau dublu portret al cuplului preziden\u0163ial, \u00een poz\u0103 clasic\u0103, sumar\u0103, dar \u015fi \u00een cadre mai ample, c\u00e2nd ne referim la tema \u201evizitelor de lucru\u201d.<\/em> De asemenea, portretizarea colectiv\u0103 a celor doi protagoni\u015fti \u00een mijlocul poporului fericit, \u00een ipostaze festive, idealizante, merg\u00e2nd de multe ori p\u00e2n\u0103 \u00een zona unui suprarealism for\u0163at.<\/p>\n

Figura cuplului Ceau\u015fescu ajunge s\u0103 se asimileze ca gen pictural cu modelul de devo\u0163iune omagial\u0103 cel mai frecventat, \u00een consecin\u0163\u0103, ocup\u0103 cantitativ \u00een colec\u0163ia de la MNIR un loc majoritar. Trata\u0163i singular sau \u00een portret dublu, imaginile cuplului preziden\u0163ial se men\u0163in \u00een grani\u0163ele tradi\u0163ionalismului figurativ, f\u0103r\u0103 a se face uz de mijloace moderne de interpretare sau abstractizare, care ar \u00eengreuna unor comanditari slab educa\u0163i vizual lectura tablourilor. Arti\u015ftii consacra\u0163i, sau atunci pe drumul afirm\u0103rii r\u0103spund comenzii oficiale de gen cu o pictur\u0103 figurativ\u0103, direct\u0103 \u015fi descriptiv\u0103. Este cazul multora, ca Eugen Palade, Vasile Pop Negre\u015fteanul, Traian Br\u0103dean, Sabin B\u0103la\u015fa, Adina Paula Moscu, Ciprian Radovan, Dan Hatmanu \u015fi lista poate continua. Al\u0103turi de reprezentarea clasic\u0103, a portretului omagial, pe care comuni\u015ftii o apreciau pentru simplitatea descrierii, o tem\u0103 care se dezvolt\u0103 \u00een paralel o constituie dup\u0103 1967 aceea a \u201esavantei de renume mondial\u201d, <\/em>inventarul ideologic de imagini \u00eembog\u0103\u0163indu-se cu o nou\u0103 referin\u0163\u0103: acordarea diplomei de doctor \u00een chimie Elenei Ceau\u015fescu.<\/p>\n

Dar poate c\u0103 cea mai spectaculoas\u0103 r\u0103m\u00e2ne zona tehnic\u0103 a \u201ecompozi\u0163iei\u201d<\/em>, pentru care putem aduce \u00een discu\u0163ie imagini de o factur\u0103 extrem de ampl\u0103 \u00een esen\u0163a abord\u0103rii, de la scene clasice p\u00e2n\u0103 la imagin\u0103ri omagiale ale c\u0103ror exagerare poetic\u0103 atinge \u00een multe dintre cazuri sfera suprarealit\u0103\u0163ii, dac\u0103 nu chiar a bizareriei anacronice. Dup\u0103 1980, mai cu seam\u0103 dup\u0103 efectuarea vizitelor diplomatice \u00een China \u015fi Coreea de Nord din 1970, Ceau\u015fescu \u015fi-a asimilat tot mai mult cultul personalit\u0103\u0163ii, iar estetica ideologic\u0103 vine acum cu noi teme, a c\u0103ror grandomanie sfideaz\u0103 absurdul: \u201ecel mai iubit fiu al \u0163\u0103rii, geniul Carpa\u0163ilor, marele c\u00e2rmaci, iubitul conduc\u0103tor\u201d<\/em> etc. Este \u015fi cazul portretiz\u0103rilor (individuale sau de dublu portret) cuplului Ceau\u015fescu \u00een ipostaza de continuatori ai istoriei dacilor \u015fi a unei con\u015ftiin\u0163e \u201ena\u0163ionale milenare\u201d,<\/em> cu cei doi \u00eencadra\u0163i de galeria eroilor istorici, de la Decebal, \u015etefan cel Mare, Mihai Viteazu \u015fi p\u00e2n\u0103 la Avram Iancu. Sau mult vehiculata \u00een epoc\u0103 imagine a lui Ceau\u015fescu \u2013 sol al p\u0103cii, unde cazuri aparte le constituie abord\u0103rile propuse de c\u0103tre pictorii amatori, \u00een care de multe ori tratarea at\u00e2t a realiz\u0103rii dar mai cu seam\u0103 a ideii duce c\u0103tre hilar, uneori grotesc. Aici, vitalitatea scenelor dep\u0103\u015fe\u015fte uneori redarea static\u0103, rigid\u0103 celui reprezentat, merg\u00e2nd spre discursuri pompoase, ritualice, cu iz fantastic, la Sabin B\u0103la\u015fa. \u00cen revers \u00eens\u0103, ironia \u015fi dispre\u0163ul pe care aceste indica\u0163ii estetice prestabilite \u00eel pot provoca, se pot citi \u00een lucr\u0103ri executate frugal, cu dezinteres, a\u015fa cum spune o vorb\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 \u201epe genunchi\u201d, pentru care marca unui artist, except\u00e2nd semn\u0103tura, \u00ee\u015fi pierde complet urma de atu.<\/p>\n

Alt gen predilect \u00eel constituie peisajul, prilej pentru etalarea realiz\u0103rilor partidului, unde peisajul industrial ocup\u0103 un loc major, urmat apoi de peisajul urban, \u00een care moderniz\u0103rile sistemului sunt prezentate cu exuberan\u0163\u0103. Se remarc\u0103 aici Eugen Palade, Dan Hatmanu \u015fi al\u0163ii. \u00cen zona de peisaj industrial domin\u0103 \u00eentre al\u0163ii, Ion Bi\u0163an, care lucreaz\u0103 singur, sau \u00een unele cazuri colabor\u00e2nd cu Vladimir \u015eetran peisaje \u015fi compozi\u0163ii urbane de mari dimensiuni, \u00een care se fac sim\u0163ite cu \u00eendr\u0103zneal\u0103 elemente de tratare modernist\u0103.<\/p>\n

Un capitol aparte \u00eel constituie pictorii care nu f\u0103ceau parte din Uniunea Arti\u015ftilor Plastici \u015fi care a\u015fadar nu r\u0103spundeau cu o pictur\u0103 oficial\u0103, cum am ar\u0103tat mai sus, \u015fi pe care \u00eei vom trata \u00een cele ce urmeaz\u0103 ca pictori amatori sau artizani. Ace\u015ftia sunt \u015fi cei care r\u0103spund cel mai frecvent cerin\u0163elor tematice, sl\u0103vind astfel cultul personalit\u0103\u0163ii dictatorului, prin abord\u0103ri variate, care de multe ori st\u00e2rnesc senza\u0163ii vizuale din cele mai diverse, fie prin organizarea (uneori bizar\u0103) a elementelor compozi\u0163ionale, fie, \u00een multe cazuri, prin naivitatea neasumat\u0103. Diversitatea tehnicilor este totu\u015fi restr\u00e2ns\u0103, urm\u00e2nd cu fidelitate tehnicile tradi\u0163ionale ca pictura, grafica, tapiseria, dar apar \u00een colec\u0163ia MNIR \u015fi cazuri singulare de lucru pe suporturi neconven\u0163ionale, cum ar fi pielea sau furnirul. Un caz spectaculos \u00eel constituie un portret omagial al dictatorului lucrat din ciorapi de dam\u0103, materiale textile diverse \u015fi s\u00e2rm\u0103, cu exagerate interven\u0163ii florale din acela\u015fi material. Aceste lucr\u0103ri plastice erau destinate sus\u0163inerii de imagine a dictatorului, majoritatea fiind oferite cu prilejul anivers\u0103rilor anuale de la 26 ianuarie.<\/p>\n

Portretistica r\u0103m\u00e2ne un gen frecventat, dar f\u0103r\u0103 excel\u0103ri de mijloace tehnice sau de abordare, a\u015fa cum am v\u0103zut \u00een unele imagini precedente. Cu toate acestea, exist\u0103 numeroase cazuri \u00een colec\u0163ia discutat\u0103 de pictur\u0103 care se \u00eenscrie \u00eentruc\u00e2tva \u00een zona de art\u0103, naiv\u0103, uneori artizanal\u0103, dac\u0103 nu chiar f\u0103cut\u0103 uneori f\u0103r\u0103 sim\u0163ul studiului sau a unei serioase \u00een\u0163elegeri a realit\u0103\u0163ii anatomice.<\/p>\n

Tematicile asupra c\u0103rora am insistat nu \u00eensumau numarul total de abord\u0103ri, exist\u00e2nd destule varia\u0163ii cu punct de plecare de aici. Una dintre acestea ar fi \u201eVictoriile\u201d<\/em>, care \u00een colec\u0163ia de la MNIR se g\u0103sesc \u00een num\u0103r mic \u015fi \u00een variant\u0103 sculptural\u0103, una dintre ele semnat\u0103 Ion Irimescu. \u00cen plus, a nu se \u00een\u0163elege din acest excurs c\u0103 celelalte genuri ale picturii ca peisajul sau natura static\u0103 nu erau gustate \u015fi practicate \u00een epoc\u0103, \u00eentr-adev\u0103r cu ceva mai mult\u0103 libertate. Chiar dac\u0103 s-a \u00eencercat \u015fi aici impunerea unei direc\u0163ii ideologice (cu referire la peisajele agricole \u00eenf\u0103\u0163i\u015f\u00e2nd c\u00e2mpuri abundent roditoare, scene de produc\u0163ie agricol\u0103 cu utilaje sau casa natal\u0103 (din Scornice\u015fti), aceste genuri s-au practicat chiar cu o frecven\u0163\u0103 mai mare dec\u00e2t cele enumerate anterior, dat fiind gradul de lejeritate acordat.<\/p>\n

Dintre aceste cadouri ce alc\u0103tuiesc ansamblul de la MNIR, o parte provin de peste hotare, fiind realizate de arti\u015fti profesioni\u015fti sau nu, \u00eens\u0103 un fapt este acela c\u0103 tehnicile tradi\u0163ionale, \u00een special grafica din str\u0103in\u0103tate este cu pu\u0163in superioar\u0103 fa\u0163\u0103 de ceea ce se lucra \u00een \u0163ar\u0103, iar \u00een multe dintre cazuri, diferen\u0163a este dat\u0103 doar de materiale sau finisaj (rame, pasepartout-uri sau geamuri de plexiglas), ceea ce demonstreaz\u0103 c\u0103 profesioni\u015ftii picturii \u015fi ai graficii erau totu\u015fi la curent cu ceea ce se int\u00e2mpla \u00een afara grani\u0163elor \u015fi mai cu seam\u0103 \u00een fostele \u00a0\u0163\u0103ri comuniste. Particip\u0103rile posibile la colectivele mari organizate \u00een afar\u0103 creau astfel conexiuni \u00eentre arti\u015fti, f\u0103c\u00e2nd posibil\u0103 pentru Rom\u00e2nia comunicarea artei cu exteriorul, fapt reflectat \u00een abord\u0103rile cu tent\u0103 modernist\u0103 sau chiar poetic\u0103 a unora dintre profesioni\u015fti, \u00een lucr\u0103ri cu un discurs dorit profund narativ.<\/p>\n

Dup\u0103 mai mult de 25 de ani de la c\u0103derea comunismului, privitor la contextul artei contemporane de la noi, aceste lucr\u0103ri nu mai sunt nici dorite, nici discutate, uneori nici asumate de creatorii lor, ele f\u0103c\u00e2nd \u00eens\u0103 obiectul unui adev\u0103r ce face ca ruptura de un trecut nefast pentru mul\u0163i s\u0103 nu fie at\u00e2t de facil\u0103. \u00cen consecin\u0163\u0103, ele exprim\u0103 \u00eengr\u0103direa pe care un regim totalitar a impus-o cu mijloace din afara sferei de existen\u0163\u0103 a unui domeniu \u00een care nu era avizat s\u0103 intre: \u00een crea\u0163ia artistic\u0103 nu exist\u0103 \u015fi nu trebuie s\u0103 existe astfel de suprim\u0103ri ideologice sau bizare re\u0163etare estetice, \u00eentruc\u00e2t produc\u0163ia artistic\u0103 nu este una a\u015fa cum comunismul a \u00eenchipuit-o: ea nu este nici industrial\u0103, nici agricol\u0103, nici alimentar\u0103, este produc\u0163ia sufletului \u015fi a c\u0103ut\u0103rii, de aceea cu mult superioar\u0103.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Libertatea impus\u0103. O analiz\u0103 aplicat\u0103 pe lucr\u0103ri de plastic\u0103 realist-socialist\u0103 din colec\u021bia MNIR de Silviu Parascan Dup\u0103 instaurarea Partidului Comunist \u00een Rom\u00e2nia, politica \u00eendreptat\u0103 asupra sferei culturale de la noi \u00eencepe s\u0103 se impun\u0103 tot mai accentuat. Astfel, membri marcan\u0163i ai Academiei Rom\u00e2ne sau a altor uniuni tradi\u0163ionaliste de prestigiu, cum ar fi Societatea Scriitorilor […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"parent":0,"menu_order":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","template":"","meta":{"_exactmetrics_skip_tracking":false,"_exactmetrics_sitenote_active":false,"_exactmetrics_sitenote_note":"","_exactmetrics_sitenote_category":0,"footnotes":""},"class_list":["post-6771","page","type-page","status-publish","hentry"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.comunismulinromania.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/6771","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.comunismulinromania.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/pages"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.comunismulinromania.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/page"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.comunismulinromania.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.comunismulinromania.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=6771"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.comunismulinromania.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/6771\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.comunismulinromania.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=6771"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}