Vizitele de lucru au debutat ca o formă de legitimare a autorităţii lui N. Ceauşescu.
Cu ocazia primei vizite de lucru, care a avut loc la C.A.P. Gheorghe Doja din Câmpia Bărăganului pe 27 iunie 1965, N. Ceauşescu avertiza auditoriul asupra dificultăţilor ce urmau, şi în acelaşi timp crea aparenţa necesităţii instituirii uni practici constând în consultarea maselor de către conducerea de stat şi partid.Odată cu consolidarea puterii politice, aşa zisul dialog cu poporul s-a diminuat. Inutilitatea acestuia se va datora autosuficienţei conducătorului suprem.
Ca frecvenţă vizitele de lucru se înmulţesc spre sfârşitul anilor ’70, atunci când cuplul Ceauşescu pierde teren pe tărâmul politicii externe.Vizitele de lucru urmau un ritual al întâmpinării, respectat întotdeauna cu stricteţe. Primirea cu “pâine şi sare”, oferirea de flori de către pionieri, fete purtând costume populare sau oameni ai muncii făceau parte din algoritm. Gărzile militare şi gărzile compuse din membrii formaţiunilor patriotice erau de asemenea utilizate pentru a da onorul “conducătorilor iubiţi”. Mulţimea care asista la aceste vizite era şi ea un factor demn de luat în seamă.
Aceasta trebuia să arate corespunzător, astfel că ea era costumată fie în straie populare, în mediul rural, fie în haine de lucru, sau de ceremonie în mediul urban.Dacă la început vizitele erau colective, treptat delegaţia de partid şi de stat este înlocuită un singur personaj, respectiv liderul Partidului Comunist Român, iar după bicefalizarea puterii politice (1974) de cuplul Ceauşescu.Lozincile scandate au evoluat şi ele în aceeaşi direcţie: de la “Trăiască România Socialistă”, la “Ceauşescu şi Poporul”, “Ceauşescu, P.C.R.”, “Ceauşescu reales la al XIV-lea Congres”.
Un alt parametru care suferă modificări în timpul vizitelor de lucru este durata acestora. Dacă la început ele ţineau trei sau cinci zile, în anii ’80 rareori durau mai mult de o zi. Schimbări au survenit şi în privinţa mijloacelor de transport utilizate pentru a ajunge la obiectivele ce urmau a fi vizitate. Astfel, trenul, maşina vor fi înlocuite pentru operativitate cu elicopterul, devenit simbolul vizitelor lui Ceauşescu.Cu predilecţie erau vizitate întreprinderile industriale, alte ctitorii gigant, C.A.P.-urile, I.A.S.-urile. Instituţiile de învăţământ superior erau vizitate cu prilejul deschiderii anului universitar.
Vizitele de lucru au reprezentat un mijloc de manifestare a cultului personalităţii. S-a născut şi a fost întreţinut mitul conducătorului multi – competent
Cristina Petrescu, Vizitele de lucru un ritual al “Epocii de aur”, în Miturile Comunismului Românesc, coordonator Lucian Boia, Ed. Universităţii din Bucureşti, 1997.
