Anii ´70-´80. Tinereţea noastră în comunism. Un proiect expoziţional interactiv realizat de Muzeul Naţional de Istorie şi Consiliu Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii
1. Prezentare
Expoziţia face parte dintr-un proiect mai amplu iniţiat de CNSAS, în 2009, cu tema: Tinereţea mea în comunism – între libertate şi constrângere!
Demersul nostru este cel de a aduce la lumină experienţele celor care au trăit copilăria şi tinereţea în comunism, în condiţii de constrângere şi cenzură, în condiţiile unei dezvoltări educaţionale şi personale configurate ideologic.
Ca urmare, am fost preocupaţi să ilustrăm prin intermediul documentelor păstrate în arhivele Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS) modalităţile prin care Securitatea supraveghea, influenţa şi controla viaţa tinerilor în comunism, precum şi dimensiunile evadării adolescentine în lumile posibile ale imaginaţiei, ale experienţelor interzise.
Pornind de la platforma ideologică reflectată în sintezele şi analizele întocmite de Securitate pe problema „Tineretului studios” (educaţie, activităţi pentru tineri încurajate şi sprijinite de partid, concursuri naţionale, educaţia patriotică, taberele şcolare etc), continuând cu mijloacele, metodele şi tehnicile utilizate (informatorii, controlul corespondenţei, filajul, înregistrări audio-video, percheziţii, anchete) şi încheind cu efectele unor astfel de acţiuni (avertizări, punerea în dezbatere publică, sancţiuni etc.), publicul va putea reconstitui, analiza şi înţelege care au fost mecanismele formative ale unui sistem totalitar, precum şi cele ale convertirii şi manipulării conştiinţelor.
Pentru tinerii de astăzi, dar şi pentru cei care nu au o imagine destul de clară despre perioada anilor ´70-´80, expoziţia este un prilej de a proiecta, la timpul prezent, măcar o zi sau o secvenţa din această perioadă: cu interdicţii, cu teama că “vine Securitatea!”, cu excesiva vigilenţă de a nu vorbi sau a gândi mai mult decât trebuie, cu telefonul acoperit cu perna, presupunând că există un microfon instalat, cu caloriferele închise, fără lumină, cu un emsiuni radio şi TV dedicate “împlinirilor măreţe ale Epocii de Aur”, cu „Europa Libera” ascultata pe ascuns, cu alimentele la raţie şi rândul păstrat la coadă pentru carne şi ouă, dar, în acelasi timp, cu micile bucurii ale tânărului de ATUNCI.
2. Tinerii în dosarele întocmite de Securitate
2.1. „Angajamentul” ideologic – sinteze şi analize întocmite de Securitate în problema „Tineretului studios” – educaţia şi cultura de masă supravegheată de Securitate (o scurtă privire asupra învăţământului în perioada comunistă, activităţi pentru tineri încurajate şi sprijinite de partid, concursuri naţionale, educaţia patriotică, taberele şcolare- tipurile de activităţi practicate, publicaţii etc)
Ofiţerii de SECURITATE le explicau PIONIERILOR ŞI ELEVILOR de liceu care trebuie să fie CONDUITA lor atât la cursuri, cât şi în timpul liber.
2.2. Tineri urmăriţi de Securitate – motive, metodele şi tehnicile folosite de Securitate pentru supravegherea tinerilor.
1988 – fragment în care se consemnează influenţarea pozitivă a unui student filolog.
1989 – „afirmaţii denigratoare la adresa politicii RSR şi a conducerii superioare de partid şi de stat” făcute de un student în cercul său de colegi, printre care se afla şi sursa „Dan”.
1981 – discuţii familiale interceptate şi consemnate în scris de Securitate. După cum sugerează şi titlul, „obiectivul” este un elev de liceu.
Elev, anul I de liceu, urmărit pentru că şi-a exprimat dorinţa de a emigra în Spania, fără să ştie că interlocutorul este o sursă a Securităţii.
1976 – Notă despre avertizarea unui grup de studenţi pentru manifestări ostile la adresa politicii PCR.
1985 – solicitare de instalare dispozitive T.O. (interceptarea convorbirilor telefonice) la domiciliul unui elev, urmărit de Securitate.
2.3. Convertirea şi manipularea conştiinţelor – o scurtă istorie de învăţarea a Răului!
Fişa colaboratorului din rândul elevilor
O notă informativă scrisă de un elev de liceu.
Notă informativă a unui student.
Notă de dirijare a unui informator student
2.4. În căutarea libertăţii! – fuga din ţară, Radio Europa Liberă, cultura pop-rock, alte grupuri, Cenaclul Flacăra, cluburi, viaţa cotidiană a tinerilor etc
1. Tinerii care au participat la un spectacol al „Cenaclului Flacăra” au fost reţinuţi de Miliţie.
Scrisoarea unui tânăr interceptată de Securitate cu privire la emisiunile Radio Europa Liberă
Fanii muzicii „Heavy Metal” din Iaşi au înfiinţat gruparea „Aspida”, trezind îngrijorarea Securităţii.
Elev de liceu, surprins în tentativa de trecere ilegală a frontierei, ]n timp ce „apela” la o ambarcaţiune fără motor;
3. Expo – StudioFilm
Un spaţiu amenjat pentru vizitatori expoziţiei unde pot viziona filme documentare şi interviuri puse la dispoziţie de Consiliu Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, Centrul de Istorie Orallă.
În program, în fiecare zi de marţi pînă duminică, între orele 10 şi 16:
Supravegheat de Securitate în anii 70-80, realizat de CNSAS şi EACEA, în regia lui Nicolae Mărgineanu, 2009.
Demascarea – regia Nicolae Mărgineanu.
Arhitectura şi Puterea – regia Nicolae Mărgineanu.
Noi nu am avut tinerete – regia Mihai Constantinescu
Clonarea omului nou- regia Mihai Constantinescu
Anii tinereţii noastre – regia Mihai ConstantinescuI
Interviuri cu tinerii de ATUNCI, realizate de Centrul de Istorie Orală – CNSAS.
4. ACUM despre ATUNCI
Ce spun tinerii de ATUNCI după ce au văzut dosarele întocmite de Securitate. Fragmente din interviurile realizate de Centrul de Istorie Orală, CNSAS.
Despre viaţa cotidiană a tinerilor
/…/ Viaţa de atunci nu avea deplina libertate. Deci, te simţeai ca într-o colivie. Mulţi se complăceau în această situaţie fiindcă regimul era totalitar dar socialismul ca şi curent dădea de mâncare la toată lumea, aveai asigurat un serviciu… toată lumea avea deci un serviciu, o casă, în general primea aproape toată lumea. Deci, ca să zic aşa… lumea era împăcată cu această situaţie materială şi mai puţin spirituală. Adică, nu căutau mai mult. /…/
/…/ În perioada aia, ca distracţie mi se părea că nu ai posibilitate să ai… Deci te simţeai închis. Cum să te distrezi într-o închisoare? A! Vedeam filmele traduse de Irina Nistor. Ne întruneam câte 8-10 oameni într-o sufragerie şi ne uitam la film. Vedeam câte trei-patru filme odată. Tot ce vroiai puteai vedea. […] Video cam se aducea de afară. Aveau aproape… din 10 cunoştinţe una avea. Ca şi televizoare color. Cei cu pile luau pe înscriere, restul luau la mâna a doua, la… mai se găseau, nu poţi să zici. […] Ca distracţie, în facultate erau balurile de la Medicină şi de la Electronică dar mergeai o dată, de două ori şi nu prea…/…/ (ACIO – CNSAS, interviu cu Adriana Vertan, realizat Denisa Budeancă, fragment transcris de Denisa Budeancă)
/…/ Pe atunci se făcea şi aşa-numita practică. Practica în primii doi ani însemna… ne duceam în agricultură, cândva, toamna, câte o lună sau două săptămâni… Nu-mi mai aduc bine aminte şi culegeam morcovi, struguri, tot felul de minuni de genul acesta. Ei, ş-acolo, omul stând împreună cu ceilalţi într-o comunitate… Mi-aduc aminte… eu aveam o… un tricou… Mi-a plăcut… Foarte mişto… Mi-a plăcut foarte mult şi era un tricou ok cu o formaţie cunoscută din Occident. Ce formaţie? Parcă era Rolling Stones. Mişto, aşa scria Rolling Stones. Pe vremuri blugii şi chestiile astea erau la modă, ca să zic aşa şi căutate. /…/
/…/ Pe vremuri era şi o casă… este şi acuma dar atunci era mai activă… O casă de cultură a maghiarilor din Bucureşti, Casa Petofi Sandor, acolo lângă Parcul Cişmigiu. Acolo noi tinerii ne adunam, mai făceam câte un bal de boboci, mai făceam câte o discotecă. La un moment dat chiar eu eram care… fiind la electronică, am adus nişte scule, am împrumutat şi orgă de lumini şi io… io făceam discoteca. Discoteca ! Mă rog, era o chestie mult mai mică şi mai şubredă decât este acuma. /…/ (ACIO – CNSAS, interviu cu Sandor Kacso, realizat Denisa Budeancă, fragment transcris de Denisa Budeancă)
/…/ În al doilea rând, am fost încă din adolescenţă parte dintr-un grup literar care s-a format în jurul lui Alexandru Muşina şi unde noi am avut şansa enormă de a descoperi lucrul cel mai bun pe care-l are omul, adică libertatea şi lipsa libertăţii. Şi-atunci, dacă ai percepţia asta de la 16-17 ani, când ajungi student nu mai poţi să fii minţit cu orice. Sigur că eu, ajungând din anul întâi acolo, am spus ceva la un moment dat într-un mediu, eram bineînţeles de-o naivitate perfectă, erau colegii mei, cum să bănuiesc eu că vreunul dintre profesori este turnător, şi, deşi evident că, iar repet, că din familie ştiam, tata a fost la rândul lui urmărit de Securitate, o istorie întreagă care ar merita ea însăşi…pentru că este fabuloasă în dezvoltarea ei paranoidă. /…/ (ACIO – CNSAS, interviu cu Andrei Bodiu, realizat Daniela Iamandi, fragment transcris de Cipriana Moisa)
/…/ Ce resimţeam foarte greu era acea îndoctrinare ideologică la care eram supuşi. Faptul că trebuia să învăţăm anumite cursuri… era materialismul dialectic, materialism istoric, socialism ştiinţific… care nu prea se încadra în formaţia noastră de istorici. Sigur că există şi curentul marxist al istoriei dar nu era neapărat nevoie de acea îndoctrinare. Şi profesorii încercau cât de cât să fie mai apropiaţi şi… atunci am învăţat cel mai mult să citesc printre rânduri anumite pasaje. A! Am făcut şi ateism. În rest, mă rog… aşa cum era perioada aceea cu lipsurile alimentare care erau… cu lumina… dar asta mai mult în liceu şi cu… Ţin minte că a fost un an deosebit de greu când s-a întrerupt furnizarea de energie termică şi stăteam în… eram în clasa a XII-a şi stăteam în clasă cu paltoane şi cu mănuşi. /…/ (ACIO – CNSAS, interviu cu Liviu Bejinaru, realizat de Cristina Anisescu, fragment transcris de Cipriana Moisa)
