Educaţie, ştiinţă, cultură II

1951

Este fondat Institutul de Chimie Macromoleculară „Petru Poni” din Iaşi, la conducerea căruia este numit acad. prof. Dr. Radu Cernătescu.

La Bucureşti ia fiinţă Institutul de Metrologie.

În acest an, la 1 februarie este emis decretul prin care Arhivele Statului trec din subordinea Ministerului Învăţământului Public, în cea a Ministerului Afacerilor Interne.

La 25 martie este inaugurată Casa Oamenilor de Ştiinţă (C.O.Ş.)

În luna mai a acestui an, cu ajutor financiar din aprtea Congresului S.U.A. îşi începe activitatatea postul de radio „Europa Liberă”. Tot în această lună intră în funcţiune o parte a Combinatului Poligrafic „Casa Scânteii”.

Începe, în luna iunie construcţia sediului Centrului Cinematografic Buftea.

În perioada 10-17 septembrie a avut loc procesul preoţilor greco-catolici acuzaţi de spionaj, trădare şi complot în slujba Vaticanului şi a centrului de spionaj italian; nemaiputând rezista presiunilor fizice şi morale, 400 dintre cei 1800 de prelaţi au trecut la ortodoxie.

În octombrie apare la Bucureşti organul Uniunii Scriitorilor din România, revista Tânărul scriitor. Tot acum este înfiinţată la Studioul Cinematografic din Bucureşti, din iniţiativa lui Ioan Popescu-Gopo secţia filmului de animaţie.

La 7 noiembrie a avut loc la Bucureşti, pe scena Teatrului Muzical de Comedie, premiera operetei Ana Lugojana de Filaret Barbu, compozitor-Gherase Dendrino.

La 31 decembrie, printr-o Hotărâre a Consiliului de Miniştri era prevăzută crearea unui număr de 300 de biblioteci în mediul rural şi dotarea acestora cu minimum 1500 de volume fiecare.

1952

În luna mai a acestui an apare la Bucureşti revista de actualitate politică, socială, culturală şi ştiinţifică, Flacăra.

La 19 mai ia fiinţă Institutul de Geriatrie, condus în perioada 1958-1988 de acad. Ana Aslan şi care din 1974 va primi titulatura: Institutul Naţional de Gerontologie şi Geriatrie „Ana Aslan”.

1953

 Ia fiinţă, la Bucureşti, Institutul de Filozofie.

La 13 septembrie este emisă Hotărâre privind aprobarea noilor norme ortografice ale limbii române (renunţarea la apostrof, înlocuirea lui â cu î şi a lui sunt cu sînt. Aceste modificări urmăreau înlăturarea „exceselor” latiniste din limbă şi apropierea ei de substratul slav. Numele ţării a fost rescris din România în Romînia.La teatrul Municipal din Bucureşti Horia Lovinescu debutează cu „Lumina de la Ulmi”

1954

La începutul anului are loc la Bucureşti, inaugurarea clădirii Teatrului de Operă şi Balet, astăzi Opera Română.

Apare, la Bucureşti, săptămânalul Gazeta literară, iar la Iaşi, revista Iaşiul literar.

1955

Apare capodopera Faust a lui Goethe, în traducerea lui Lucian Blaga.

Cu prilejul aniversării a 80 de ani de la naşterea lui Constantin Brâncuşi, la Muzeul de Artă din Bucureşti este vernisată prima expoziţie cu lucrări ale sculptorului aflate în ţară.

La începutul acestui an apare la Bucureşti revista Anale de Istorie cu o editare trimestrială, până în 1956, apoi bimestrială. Articolele şi studiile erau destinate în special istoriei P.C.R. şi mişcării muncitoreşti.La Bucureşti are loc premiera filmului Desfăşurarea, după nuvela cu acelaşi nume a lui Marin Preda.

1956

Institutul de Speologie intră în subordinea Ministerului Învăţământului.Ia fiinţă, sub conducerea lui Mihai Ralea, Institutul de Psihologie din Bucureşti.

Este înfiinţat la Bucureşti Institutul de Fizică Atomică (I.F.A.), sub conducerea lui Horia Hulubei.Este fondat Muzeul „George Enescu”, (din 1980, „Muzeul Muzicii Româneşti”).Ia naştere Institutul de Arheologie din Bucureşti la a cărei conducere este numit Emil Condurachi. Institutul editează următoarele publicaţii: Dacia. Revue d’archeologie et d’histoire ancienne; Studii şi cercetări de istorie veche şi arheologie; Materiale şi cercetări arheologice.

La 13 iulie este emisă hotărârea C.C. al P.M.R. şi a Consiliului de Minştri privind îmbunătăţirea învăţământului de cultură generală; este generalizat învăţământul de 7 ani şi iau fiinţă noi şcoli şi institute pedagogice cu o durată de şcolarizare de 2 ani pentru pregătirea învăţătorilor. La 23 august are loc inaugurarea, la bucureşti a Bibliotecii centrale de Stat (Biblioteca Naţională de astăzi). 1

957

Iau fiinţă o serie de Institute de cercetare: Institutul de Calcul, la Cluj; Institutul de Cercetări pentru Cultura Porumbului )I.C.C.P.), la Fundulea; Institutul de Biologie din Bucureşti; Institutul de Cercetări Hortiviticole de la Băneasa.Apar totodată, o serie de lucrări ştiinţifice ale unor cercetători de renume, ca de exemplu: Elie Carafoli-Aerodinamica vitezelor mari; Şerban Solacolu-Chimia fizică a silicaţilor; Nicolae Oncescu-Geologia R.P.Române; Virgil Ianovici-Geologia elementelor radiactive; Eugen Bădărău-Fizica descărcărilor în gaze.

La împlinirea a 50 de ani de la „Răscoala din 1907” este organizată o expoziţie la care C. Piliuţă este prezent cu un ciclu de lucrări, iar V. Almăşanu, C. Crăciun şi Paul Gherasim expun tripticul Răscoala din 1907.

La Bucureşti se înfiinţează Muzeul Literaturii Române, fondat şi condus de Dimitrie Panaitescu-Perpessicius.Se începe editarea lucrărilor lui Marx şi Engels.La 26 iunie este publicată Hotărârea C.C. al P.M.R. şi a Consiliului de Minştri cu privire la reorganizarea învăţământului superior. Era prevăzută pe de o parte, stabilirea unei legături între unităţile de învăţământ superior şi solicitările din industrie, agricultură, transport, comerţ etc., precum şi o mai mare nevoie de absolvenţi proveniţi în special din rîndurile candidaţilor bursieri ai sfaturilor populare, în dauna candidaţilor din familiile de intelectuali, care erau nevoiţi să concureze la admitere pe 10% din locuri. Într-un cuvânt, se acorda prioritate candidaţilor cu „dosar sănătos”.

Ia fiinţă, la Bucureşti, Asociaţia oamenilor de artă din instituţiile teatrale şi muzicale. (A.T.M.)

1958

La Plenara C.C. al P.M.R. din 9-13 iunie, Leonte Răutu şi Mihai Beniuc propun dezabaterea temei „lupta împotriva ideologiei burgheze”, prilej cu care se aduc critici unor intelectuali, scriitori, artişti plastici, etc., care prin opera şi activitatea lor au dat dovadă de „apolitism”, „negativism”, „electism”, „servilism” şi „snobism”. Cu această ocazie este adoptată o Hotărâre prin care se cerea organelor de partid şi de stat „să lupte împotriva naţionalismului, a concepţiilor idealiste, a manifestărilor morale burgheze şi a oricăror manifestări ale ideologiei străine” şi să se acorde o importanţă sporită „studierii aprofundate a marxism-leninismului”. În sânul intelectualităţii avea să predomine o atmosferă de teamă şi nesiguranţă, datorate îngrădirii libertăţii de manifestare în cadrul culturii şi a preocupării permanente de a respecta măsurile trasate de partid în domeniul cultural. Salariaţii din acest sector de activitate participau obligatoriu la „seminariile” lunare, în cadrul cărora se discutau documentele la zi adoptate de conducerea P.M.R. În perioada 4-22 septembrie a acestui an a avut loc primul concurs şi festival internaţional de muzică „George Enescu”, la care au participat solişti de renume din ţată şi străinătate.

1959

În acest an, la 11 martie este publicată Hotărârea C.C. al P.M.R. şi a Consiliului de Miniştri prin care se aduceau îmbunătăţiri învăţământului seral şi fără frecvenţă de cultură generală şi superior, afirmându-se că „drumul cel mai sigur spre învăţământul superior, spre o calificare profesională înaltă trece prin şcoala muncii în uzină, în fabrică, în mină, în gospodăria agricolă de stat, în gospodăria agricolă colectivă”. La 28 noiembrie este emis Decretul de Stat prin care se aduceau modificări la Decretul-lege din 4 august 1948, privind regimul general al cultelor religioase. Era prevăzută funcţionarea monahismului doar în mânăstirile autorizate ale cultelor legal recunoscute. În monahism erau admişi bărbaţi cu vârsta de 55 de ani şi femei cu vârsta de 50 de ani, necăsătoriţi, fără obligaţii prevăzute de Codul Familiei şi condiţionaţi să renunţe la salariu sau pensie. Unii monahi, atunci când exercitarea cultului o reclama puteau ocupa funcţii bisericeşti şi puteau fi remuneraţi.

1960

La începutul acestui an, în perioada 24 martie-1 februarie a avut loc procesul pentru „crimă de uneltire contra ordinii sociale”, intentant unor intelectuali români de marcă (C.Noica, C.C. (Dinu) Pillat, V.Streinu, Al. Paleologu, Nicu Steinhardt, Sanda Simina Mironescu (Mezincescu), Gh. Florian, Arşavir Acterian, C. Ranetti, N.Radian, Aurelian Vlad. C. Răileanu, I. Mitucă, E. Vidraşcu, Marietta Sadova, Beatrice Strelisker, T. Enescu, Remus Niculescu, Iacob Noica, Sergiu Al-George, Al. O. Teodoreanu, Anca Ionescu), acuzaţi că au citit şi discutat cărţi şi manuscrise de filozofie ale unor români „de dincolo”, sau pentru relaţiile unora dintre ei cu ambasadele americană, britanică, franceză, etc., fiind condamnaţi la ani grei de puşcărie (C.Noica şi Dinu Pillat – 25 de ani de muncă silnică, AL. Paleologu -14 ani, Al.O. Teodoreanu, N.Steihardt – 7 ani).

Cu ocazia împlinirii vârstei de 80 de ani, Tudor Arghezi primeşte titlul de „Erou al muncii socialiste” şi ordinul „Steaua Republicii”clasa I.

1961

Apare la început de an, revista de literatură universală Secolul XX, editată de Uniunea Scriitorilor. Colaboratori: T.Vianu, M. Sadoveanu, Al. Dima, Yoe Dumitrescu-Buşulenga, Dan Hăulică, M. Beniuc, Z. Stancu, Edgar Papu etc. Mihail Sadoveanu primeşte distincţia de Laureat al Premiului Internaţional Lenin pentru întărirea păcii între popoare.

1962

Între 22-24 ianuarie au avut loc, la Bucureşti, Lucrările Conferinţei pe ţară a scriitorilor, în cadrul căreia au fost discutate obligaţiile ce revin scriitorilor şi literaturii privind „dezvoltarea conştiinţei socialiste” şi „înlăturare din conştiinţa oamenilor a influenţei ideologiei şi educaţiei burgheze”.

1963

La iniţiativa profesorului Nicolae Simache este înfiinţat la Ploieşti  Muzeul ceasului, al cărui patrimoniu cuprindea un număr de 4000 de obiecte de mare valoare. Ia fiinţă Institutul de studii sud-est europene din Bucureşti, sub conducerea lui Mihai Berza. Institutul continua activitatea istituţiei cu acelaşi nume, fondată de N.Iorga în 1914, şi a Institutului de Studii şi Cercetări Balcanice, creată de V. Papacostea în 1939. Noul institut editează Revue des études sud-est européennes. La Sibiu se înfiinţează, în parcul naţional Dumbrava Sibiului, Muzeul civilizaţiei populare. Pe parcursul acestui an, în plină „epocă Dej” au fost închise toate instituţiile înfiinţate între anii 1946-1948, create în scopul sprijinirii procesului de sovietizare: Institutul „Maxim Gorki”, Muzeul Româno-Rus, Institutul Româno-Sovietic. Încetează apariţia publicaţiilor: Analele Româno-Sovietice şi revista Timpuri Noi, fiind totodată schimbate unele nume ruseşti date unor străzi, instituţii, cinematografe.

De asemenea, în contextul aceleaşi politici de distanţare de Moscova şi de reluare a relaţiilor cu Occidentul, autorităţile române renunţă la activitatea de bruiere a emisiulior în limba română a posturilor de radio occidentale. Totodată se remarcă o apropiere culturală de Occident, prin intermediul filmelor, pieselor de taetru, expoziţii, cărţi,etc. Apare, la Bucureşti, revista de cultură cinematografică Cinema. Ia fiinţă Corul de cameră „Madrigal” fondat şi condus de Constantin Marin.

Apare, la Bucureşti, săptămânalul de politică externă Lumea, publicaţie care avea să înlocuiască revista Timpuri Noi, tipărită la Moscova.

1964

Apare la Bucureşti culegerea de texte K.Marx, Însemnări despre români, lucrare editată de acd. A. Oţetea şi S. Schwann după manuscrisele păstrate în arhiva Marx-Engels a Institutului Internaţional de Istorie Socială din Amsterdam. În cuprinsul lucrării, Marx denunţă ingerinţele Rusiei împotriva independenţei României, menţionând nedreptatea la adresa ţării noastre prin anexarea Basarabiei, în 1812.

Apare Volumul I al Istoriei limbii române – Limba Latină – sub conducerea lui Al. Graur, precum şi cel de-al II lea volum al lucrării Morfologia numelui în prororomână [româna comună], sub conducerea lui Ion Coteanu.Sunt înfiinţate, la Bucureşti, Centru de statistică matematică şi Centrul de calcul economic şi de cibernetică economică.

Pe scena Naţionalului din Bucureşti are loc premiera piesei Moartea unui artist, de Horia Lovinescu, regizată de Horea Popescu.

La data de 10 septembrie a avut loc, la Bucureşti, prima audiţie a poemului simfonic Vox Maris, de George Enescu. La pupitrul dirijoral al Orchestrei Simfonice a Radiodifuziunii Române s-a aflat Iosif Conta.

1965

La data de 19 mai, la două luni de la decesul lui Gh. Gheorghiu-Dej, N. Ceauşescu se întâlneşte cu oameni de cultură şi artă, în scopul atragerii intelectualităţii de partea sa în lupta de consolidare a puterii. El s-a arătat tolerant în privinţa diversităţii de stil în domeniul creaţiei literar-artistice, afirmând că va renunţa la presiunile politice care au dominat viaţa cultural-artistică sub Leonte Răutu. Ia fiinţă Universitatea din Craiova. La 23 decembrie este emisă Legea privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Consiliului Naţional al Cercetării Ştiinţifice (C.N.C.Ş), organ aflat sub conducerea de partid, care va coordona cercetarea ştiinţifică. Prin această lege, rolul Academiei Române va fi eliminat.

Autor: MNIR