Tools
Search
Register Login

Comunismul in Romania

Fotografiile din cadrul proiectului Comunismul în România şi postate pe site-ul  http://www.comunismulinromania.ro/  sunt proprietatea Muzeului Naţional de Istorie a României, făcând parte din colecţiile sale. De asemenea, fotografiile reprezentând evenimentele din anii 1990-1991 au fost cumpărate de Muzeul Naţional de Istorie al României. Politica de folosire a imaginilor de pe site-ul www.comunismulinromania.com ramâne neschimbată, fotografiile putând fi folosite în continuare în medii private sau online, singura condiţie fiind aceea de a preciza proprietarul acestora şi anume Muzeul Naţional de Istorie al României sau site-ul http://www.comunismulinromania.ro/.

-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

The photographs of the Project Communism in Romania, posted on the website http://www.comunismulinromania.ro/, are The National History Museum of Romania property. Also photographs of the events of 1990-1991 are The National History Museum of Romania property. The copyright of the images from the site www.comunismulinromania.com remains unchanged meaning that all those photos can still be used online, privately or publically, the only condition being to specify the owner, which is The National History Museum of Romania.

 

 

 

 

Sâmbătă, 19 Apr 2014

Filmele anilor `70 - `80

 

 

 

Operele de literatură şi artă au menirea de a înfăţişa cât mai fidel, în limbajul lor propriu, realizările, preocupările, aspiraţiile, gândirea şi simţirea maselor largi populare; ele trebuie să se inspire permanent din izvorul viu al realităţilor sociale şi naţionale ale ţării noastre. (programul Partidului Comunist Român)

Filmele româneşti ale anilor `70 trebuiau să se înscrie pe direcţia angajării cinematografului românesc pe drumul actualităţii. „Adică filme angajate simplu, firesc, optimiste în măsura în care optimismul nu înseamnă asigurări convenţionale, cecuri fără acoperire semnate viitorului, ci <<obligaţii>> la zi onorate cu luciditate şi înţelegerea scopului”. (Alice Mănoiu, Actualitatea, în „Almanah Cinema”, 1975). Şi multe dintre filmele epocii respectă acest tipar, mai ales că încă din martie 1971, Nicolae Ceauşescu, într-o întâlnire cu creatorii din cinematografie, cere sporirea volumului producţiei de film la 25-30 filme anul, precizarea direcţiilor tematice şi a finalităţilor educative. (acesta nu va fi, din păcate, singurul contact între cineaşti şi „conducătorul iubit”)

Şi cu toate acestea au existat şi filme care au spart bariera ideologică. Este cazul chiar primei premiere a deceniului – 5 ianuarie 1970, Reconstituirea (peliculă filmată în 1968). „Este primul film, ca operă de artă, care în ton ironic, cinic, ne introduce în infernul românesc, moral şi spiritual, în labirintul băşcăliei, varianta specific românească şi degradantă a spiritului balcanic”. Se pare că şi cenzura a înţeles acest lucru. Cam târziu dacă ţinem cont de faptul că filmul a reuşit să fie proiectat, şi destul de devreme dacă ne gândim că doar trei zile a rulat la un cinematograf din Bucureşti. În 2010 criticii de film din România l-au ales ca fiind cel mai bun film românesc din toate timpurile, în „competiţie” fiind prezente 1000 de pelicule.

Şi au existat şi filme care au fost selectate pentru a participa la festivaluri internaţionale: 1973 - Nunta de piatră (Regia Dan Piţa şi Mircea Veroiu), participant la festivalul de la Cannes.

De cealaltă parte, filmele occidentale erau judecate unilateral, ca exemplu negativ, căutându-se mereu a se găsi resorturile sociale şi morale. Critica de film comentează banalele filme poliţiste ca fiind pelicule cu un substrat social, punând accentul pe latura politică a acţiunii, chiar dacă nu era cazul. Astfel, Filiera, era privit ca un film despre droguri şi flagelul social pe care-l reprezintă acestea, în timp ce Naşul era descris ca un film despre violenţă pe plan social. Interpretările date unor secvenţe de film, par acum, după 40 de ani, de-a dreptul stupide. Pastilele de ruhenol (prezente într-un film al epocii) sunt privite, nu ca mijloc de sinucidere al unei tinere cu probleme, ci drept „consecinţă directă a unor probleme politice”.

Dacă filmele occidentale erau mai puţin prezente la cinematograf, fiind alese să ruleze doar cele care treceau de furcile caudine ale cenzurii, filmele sovietice şi cele ale ţărilor „democrate” erau omniprezente. Au făcut carieră în epocă: filmele cu Piedone - Atenţia la pana de vultur, Piedone în Egipt, Piedone Africanul, cele cu karate – Sora 13, dar şi Omul păianjen, Războiul stelelor, Imperiul contraatacă.

Nici revista de specialitate, „Cinema” şi almanahul acesteia nu puteau face excepţie de la aceste reguli, deşi în paginile lor mai puteai găsi informaţii şi fotografii cu/ despre cinematografia occidentală. Almanahurile din 1970-1973 scapă politizării, prezenţa partidului fiind firavă şi pierdută printre interesante articole despre cinematografia occidentală şi artiştii ei. Însă, din 1973, „tovarăşul” şi cugetările lui despre cinematografie şi rolul ei apar încă pe prima pagină, iar filmul occidental nu dispare dar este tratat mult mai puţin.

„Almanahul Cinema” din 1976 realizat sub sigla filmul la 80 de ani, „dedică” cinci pagini decadei 1964-1974 (mai mult de jumătate din spaţiu fiind poze). Şi deşi aceasta este perioada în care au fost făcute filme precum: Naşul, Taxi Driver, Zbor deasupra unui cuib de cuci, Apocalipsa acum, Chinatown, Portocala mecanică, Războiul stelelor, Vânătorul de cerbi, Patton etc., autoarea articolului, intitulat, mai mult decât sugestiv, Filmul politic o şcoală a istoriei, decide că niciunul dintre acestea nu merită menţionat (neîncadrându-se tematic subiectului ales). Dar, de departe, cel mai interesant articol din almanah, intitulat O artă nouă pentru un public nou ne explică cum că seria cu James Bond „exprimă fără prea multe echivocuri ideea superiorităţii eroului alb, anglo-saxon, care-şi arogă fără nicio ezitare dreptul de a face ordine în orice parte a globului şi care este investit, în subsidiar, şi cu misiunea de a salva omenirea. Adversarii săi sunt, îndeobşte, asiatici, iar femeile, numeroase şi agreabile, create de providenţă pentru a asigura odihna luptătorului, nu depăşesc niciodată starea de obiect”. Şi asta pentru că filmele cu James Bond exprimă „ideologia imperialismului triumfalist”. Dar, susţine autorul articolului, până şi americanii s-au plictisit de ele, iar publicul cult preferă acele filme care fac trimiteri subtile la cinematografia interbelică. (Nu ar fi „politic corect”, dacă nu am spune că în revistă există şi fotografii articole şi trimiteri la cinematografia americană şi europeană „neangajată”).

Anii `80 sunt impregnaţi de politic, nici cinematografia neputând face excepţie. Dacă până acum în almanahul dedicat filmelor vedeai o poză cu „tovarăşul”, un citat şi o pagină de text, acum ideologicul e impregnat în toate articolele. Se discută despre cinematografia angajată, despre filmele cu filon de inspiraţie istorică (Tudor, Dacii, Columna, Mihai Viteazul, Setea, Cantemir, Noi, cei din linia întâi etc.), dar şi despre cele inspirate de evoluţia României după 1944, pentru că partidul cere ca arta „să fie pătrunsă de spiritul revoluţionar, de umanism, să contribuie la educarea şi formarea conştiinţei socialiste revoluţionare a maselor populare”.

Au existat însă şi filme „subversive” De ce trag clopotele Mitică?, filmat în 1979, care a fost interzis de cenzură, Faleze de nisip al lui Dan Pizza, care a rulat doar trei zile, iar Glissando, care a apărut pe piaţă, dar într-o variantă cenzurată.

Iar televiziunea, deşi are o ofertă din ce în ce mai slabă, şi cantitativ, şi calitativ, mai strecoară Păpuşile Muppets, Cascadorii râsului (Stan şi Bran), Desene animate (cele vestice doar sâmbăta, preţ de câteva minute). Copii stau cu sufletul la gură pentru a nu pierde „Filmoteca de ghiozdan”, unde pot vedea serialele: Racheta albă, Maria Mirabela, dar şi desene: Mihaela, Mieunel şi Bălănel, Lolek şi Bolek, Nu zaieţ! Nu pagadi!.

Miercurea, sâmbăta şi duminica erau difuzate filme. Atât seriale româneşti: Roşcovanul, Pistruiatul, Toate pânzele sus ş.a., filme româneşti: Dacii, Mihai Viteazul, Nemuritorii, cât şi producţii occidentale: Marco Polo, Tarzan, Cavalerii Apocalipsei, Coliba unchiului Tom, Om bogat, om sărac, Dallas, Omul din Atlantis, Bulevardul Paulista etc. Spre sfârşitul decadei filmele occidentale sunt înlocuite cu cele chinezeşti, vietnameze s.a., difuzarea unui film bund transformându-se într-un adevărat eveniment. În celelalte zile ale săptămânii la televizor se transmitea muzică: patriotică, populară, romanţe, sau muzică uşoară.

Filmele anului 1970

  • Apa ca un bivol negru. Regia: Stere Gulea
  • BD în acţiune. Regia: Mircea Drăgan
  • BD în alertă. Regia: Mircea Drăgan
  • Cântecele mării. Regia: Francisc Munteanu
  • Reconstituirea. Regia: Lucian Pintilie
  • Scurtcircuit. Regia: Mircea Daneliuc

Filmele anului 1971

  • Atunci i-am condamnat pe toţi la moarte. Regia: Sergiu Nicolaescu
  • BD la munte şi la mare. Regia: Mircea Drăgan
  • Decolarea. Regia: Timotei Ursu
  • Facerea lumii. Regia: Gheorghe Vitanidis
  • Mihai Viteazul. Regia: Sergiu Nicolaescu
  • Pădurea pierdută. Regia: Andrei Blaier
  • Serata. Regia: Malvina Urşianu
  • Vilegiatura. Regia: Andrei Blaier

Filmele anului 1972

  • Astă seară dansăm în familie. Regia: Geo Saizescu
  • Drum în penumbră. Regia: Lucian Bratu
  • Ciprian Porumbescu. Regia: Gheorghe Vitanidis
  • Cireşarii. Regia: Andrei Blaier (serial TV)
  • Conspiraţia. Regia: Manole Marcus
  • Cu mâinile curate. Regia: Sergiu Nicolaescu
  • Explozia. Regia: Mircea Drăgan
  • Felix şi Otilia. Regia: Iulian Mihu
  • Lupul mărilor. Regia: Sergiu Nicolaescu, Wolfgang Staudt. (coproducţie)
  • Puterea şi adevărul. Regia: Marcus Manole „filmul politic, în accepţiunea evoluată, deplină, a noţiunii”
  • Răzbunarea. Regia: Sergiu Nicolaescu (coproducţie)
  • Sfânta Tereza şi diavolii. Regia: Francisc Munteanu

Filmele anului 1973

  • Despre o anume fericire. Regia: Mihai Constantinescu
  • Dimitrie Cantemir. Regia: Gheorghe Vitanidis
  • Explozia. Regia: Mircea Drăgan
  • Insolaţie (Dus-întors). Regia: Mircea Daneliuc
  • Nunta de piatră. Regia: Dan Piţa şi Mircea Veroiu
  • Pistruiatul. Regia: Francisc Munteanu
  • Proprietarii. Regia: Şerban Creangă
  • Ultimul cartuş. Regia: Sergiu Nicolaescu
  • Veronica. Regia: Elisabeta Bostan
  • Viforniţa. Regia: Mircea Moldovan

Filmele anului 1974

  • Agentul straniu. Regia: Savel Şiopul
  • Bălcescu. Regia: Horea Popescu. (film TV)
  • Capcana. Regia: Manole Marcus
  • De bună voie şi nesilit de nimeni. Regia: Maria Callas-Dinescu
  • Duhul aurului. Regia: Mircea Veroiu şi Dan Piţa
  • Fraţii Jederi. Regia: Mircea Drăgan
  • Întoarcerea lui Magellan. Regia: Cristiana Nicolae
  • Muntele ascuns. Regia: Andrei Cătălin Băleanu
  • Nemuritorii. Regia: Sergiu Nicolaescu
  • Păcală. Regia: Geo Saizescu
  • Porţile albastre ale oraşului. Regia: Mircea Mureşan
  • Proprietarii. Regia: Şerban Creangă
  • Stejar, extremă urgenţă. Regia: Dinu Cocea
  • Tatăl risipitor. Regia: Adrian Petringenaru
  • Trecătoarele iubiri. Regia: Malvina Urşianu

  • Trei scrisori secrete. Regia: Virgil Calotescu
  • Un august în flăcări. Regia: Alexandru Tatos, Dan Piţa (film TV)
  • Un comisar acuză. Regia: Sergiu Nicolaescu
  • Un zâmbet pentru mai târziu. Regia: Alexandru Boiangiu
  • Veronica se întoarce. Regia: Elisabeta Bostan

Filmele anului 1975

  • Actorul şi sălbaticii. Regia: Marcus Manole
  • Alexandra şi infernul. Regia: Iulian Mihu
  • Comedie fantastică. Regia: Ion Popescu Gopo
  • Cursa. Regia: Mircea Damieliuc
  • Filip cel bun. Regia: Dan Piţa
  • Hyperion. Regia: Mircea Veroiu
  • Ilustrate cu flori de câmp. Regia: Andrei Blaier
  • Insula comorilor. Regia: Sergiu Nicolaescu, Gilles Grangier. (coproducţie)
  • Muntele ascuns. Regia: Cătălin Băleanu
  • Muşchetarul român. Regia: Gheorghe Vitanidis
  • Nu filmăm să ne amuzăm. Regia: Iulian Mihu
  • Oraşul văzut de sus. Regia: Lucia Bratu
  • Patima. Regia: Gheorghe Cornea
  • Piraţii. Regia: Sergiu Nicolaescu, Gilles Grangier. (coproducţie)
  • Prin cenuşa imperiului. Regia: Andrei Blaier
  • Singurătatea florilor. Regia: Mihai Constantinescu
  • Ştefan cel Mare – Vaslui 1475. Regia: Mircea Drăgan
  • Tată de duminică. Regia: Mihai Constantinescu
  • Toamna bobocilor. Regia: Mircea Moldovan
  • Zidul „Trecutul din perspectivă contemporană”
  • Zile fierbinţi. Regia: Sergiu Nicolaescu

Filmele anului 1976

  • Bunicul şi doi delicvenţi minori. Regia: Maria Callas-Dinescu
  • Buzduganul cu trei peceţi. Regia: Constantin Vaeni
  • Casa de la miezul nopţii. Regia: Gheorghe Vitanidis
  • Dincolo de pod. Regia: Mircea Veroiu
  • Gloria nu cântă. Regia: Alexandru Bocăneţ
  • Marele singuratic. Regia: Iulian Mihu
  • Mere roşii. Regia: Alexandru Tatos
  • Misterul lui Herodot. Regia: Geta Doina Tarnavschi
  • Osânda. Regia: Sergiu Nicolaescu
  • Premiera. Regia: Mihai Constantinescu
  • Prin cenuşa imperiului. Regia: Andrei Blaier
  • Roşcovanul. Regia: Francisc Munteanu
  • Serenadă pentru etajul XII. Regia: Carol Corfanta
  • Tănase Scatiu. Regia: Dan Piţa
  • Toate pânzele sus! Regia: Mircea Mureşan. Serial de televiziune, adaptare după romanul lui Radu Tudoran
  • Trei zile şi trei nopţi. Regia: Dinu Tănase
  • Ultima noapte a singurătăţii. Regia: Virgil Calotescu

Filmele anului 1977

  • Accident. Regia: Sergiu Nicolaescu
  • Aurel Vlaicu. Regia: Mircea Drăgan
  • Cuibul salamandrelor. Regia: Mircea Drăgan
  • E atât de aproape fericirea. Regia: Andrei Cătălin Băleanu
  • Ediţie specială. Regia: Mircea Daneliuc
  • Eu, tu şi Ovidiu. Regia: Geo Saizescu
  • Iarba verde de acasă. Regia: Stere Gulea
  • Mama. Regia: Elisabeta Bostan
  • Pentru patrie. Regia: Sergiu Nicolaescu. (două serii)
  • Războiul de independenţă. Regia: Gheorghe Vitanidis, Sergiu Nicolaescu, Doru Năstase (serial TV)
  • Râul care urcă muntele. Regia: Cristiana Nicolae
  • Regăsire. Regia: Ştefan Traian Roman
  • Trepte spre cer. Regia: Andrei Blaier
  • Urgia. Regia: Andrei Blaier, Iosif Demian

Filmele anului 1978

  • Aurel Vlaicu. Regia: Mircea Drăgan
  • Braţele Afroditei. Regia: Mircea Drăgan
  • Din nou împreună. Regia: George Cornea
  • Doctorul Poenaru. Regia: Dinu Tănase
  • Drumuri în cumpănă. Regia: Virgil Calotescu
  • Gustul şi culoarea fericirii. Regia: Felicia Cernăianu
  • Iarba verde de acasă. Regia: Stere Gulea
  • Între oglinzi paralele. Regia: Mircea Veroiu
  • Mai presus de orice. Regia: Nicolae Mărgineanu, Dab Piţa
  • Melodii, melodii. Regia: Francisc Munteanu
  • Profetul, aurul şi ardelenii. Regia: Dan Piţa
  • Rătăcire. Regia: Alexandru Tatos
  • Revanşa. Regia: Sergiu Nicolaescu
  • Salonul nr. 6. Regia: Lucian Pintilie
  • Totul despre fotbal. Regia: Andrei Blaier

Filmele anului 1979

  • Al patrulea stol. Regia: Timotei Ursu
  • Casa dintre câmpuri. Regia: Alexandru Tatos
  • Clipa. Regia: Gheorghe Vitanidis. Eroul principal este „unul dintre cele mai tulburătoare personaje din galeria comuniştilor de omenie ai filmului românesc”.
  • Duios Anastasia trecea. Regia: Alexandru Tatos
  • Falansterul. Regia: Savel Stiopul
  • Ion, Blestemul pământului - Blestemul iubirii. Regia: Mircea Mureşan
  • Înainte de tăcere. Regia: Alexa Visarion
  • Lumina palidă a durerii. Regia: Iulian Mihu
  • Mihail, câine de circ. Regia: Sergiu Nicolaescu (coproducţie)
  • Nea Mărin miliardar. Regia: Sergiu Nicolaescu
  • Omul care ne trebuie. Regia: Marcus Manole
  • Septembrie. Regia: Timotei Ursu
  • Ultima frontieră a morţii. Regia: Virgil Calotescu
  • Un om în loden. Regia: Nicolae Mărgineanu
  • Vacanţă tragică. Regia: Constantin Vaeni
  • Vis de ianuarie. Regia: Nicolae Opriţescu

Filmele anului 1980

  • Bietul Ioanide. Regia: Dan Piţa
  • Bună seara, Irina. Regia: Tudor Mărăscu
  • Burebista. Regia: Gheorghe Vitanidis
  • Capcana mercenarilor. Regia: Sergiu Nicolaescu
  • Detaşamentul Concordia. Regia: Francisc Munteanu
  • Dumbrava minunată. Regia: Gheorghe Naghi
  • Iancu Jianu Zapciu. Regia: Dinu Cocea
  • Întoarcerea lui Vodă Lăpuşneanu. Regia: Malvina Urşianu
  • Lumina palidă a durerii. Regia: Iulian Mihu
  • Mireasa din tren. Regia: Lucian Bratu
  • Probă de microfon. Regia: Mircea Daneliuc
  • Stele de iarnă. Regia: Cristina Nicolae
  • Şantaj. Regia: Geo Saizescu
  • Ultima noapte de dragoste. Regia: Sergiu Nicolaescu
  • Vânătoarea de vulpi. Regia: Mircea Daneliuc

Filmele anului 1981

  • Alo, aterizează străbunica. Regia: Nicolae Corjos
  • Ana şi hoţul. Regia: Virgil Calotescu
  • Angela merge mai departe. Regia: Lucian Bratu
  • Castelul din Carpaţi. Regia: Stere Gulea
  • Destinaţia Mahmudia. Regia: Alexandru Boiangiu
  • Duelul. Regia: Sergiu Nicolaescu
  • Grăbeşte-te încet. Regia: Geo Saizescu
  • Iancu Jianu, haiducul. Regia: Dinu Cocea
  • Înghiţitorul de săbii. Regia: Alexa Visarion
  • Întoarcerea la dragostea dintâi. Regia: Mircea Mureşan
  • Învingătorul. Regia: Tudor Mărăscu
  • Lumini şi umbre. Regia: Andrei Blaier, Mircea Mureşan, Mihai Constantinescu (serial TV)
  • Maria-Mirabela. Regia: Ion Popescu-Gopo
  • O lume fără cer. Regia: Mircea Drăgan
  • Orgolii. Regia: Manole Marcus
  • Pruncul, petrolul şi ardelenii. Regia: Dan Piţa
  • Saltimbancii. Regia: Elisabeta Bostan
  • Ştefan Luchian. Regia: Nicolae Mărgineanu
  • Un echipaj pentru Singapore. Regia: Nicu Stan

Filmele anului 1982

  • Baloane de curcubeu. Regia: Iosif Demian
  • Buletin de Bucureşti. Regia: Virgil Calotescu
  • Comoara. Regia: Iulian Mihu
  • Concurs. Regia: Dan Piţa
  • Femeia din Ursa Mare. Regia: Adrian Petringearu
  • Întâlnirea. Regia: Sergiu Nicolaescu
  • Întunericul alb. Regia: Andrei Blaier
  • La capătul liniei. Regia: Dinu Tănase
  • Liniştea din adâncuri. Regia: Malvina Urşianu
  • Melodii la Costineşti. Regia: Constantin Păun
  • Năpasta. Regia: Alexa Visarion
  • Ochi de urs. Regia: Stere Gulea
  • Prea tineri pentru riduri. Regia: Dan Piţa
  • Secvenţe. Regia: Alexandru Tatos
  • Sfârşitul nopţii. Regia: Micea Veroiu
  • Ţapinarii. Regia: Ioan Cărmăzan
  • Un saltimbanc la Polul Nord. Regia: Elisabeta Bostan
  • Viraj periculos. Regia: Sergiu Nicolaescu

Filmele anului 1983

  • Acţiunea Zuzuc. Regia: Gheorghe Naghi
  • Ca-n filme. Regia: Manole Marcus
  • Căruţa cu mere. Regia: George Cornea
  • De dragul tău, Anca! Regia: Cristiana Nicolae
  • Dragostea şi revoluţia. Regia: Gheorghe Vitanidis
  • Dreptate în lanţuri. Regia: Dan Piţa
  • Faleze de nisip. Regia: Dan Piţa
  • Fram. Regia: Elisabeta Bostan
  • Fructe de pădure. Regia: Alexandru Tatos
  • Imposibila iubire. Regia: Constantin Vaeni
  • Întoarcerea din iad. Regia: Nicolae Mărgineanu
  • Lişca. Regia: Ioan Cărmăzan
  • Mult mai de preţ este iubirea. Regia: Dan Marcoci
  • O lebădă iarna. Regia: Mircea Mureşan
  • Ochi de urs. Regia: Stere Gulea
  • Pe malul stâng al Dunării albastre. Regia: Malvina Urşianu
  • Plecarea Vlaşinilor. Regia: Mircea Drăgan
  • Prea cald pentru luna mai. Regia: Maria Callas-Dinescu
  • Râdeţi ca-n viaţă. Regia: Andrei Blaier
  • Ringul. Regia: Sergiu Nicolaescu (coproducţie)
  • Un petic de cer. Regia: Francisc Munteanu

Filmele anului 1984

  • Acordaţi circumstanţe atenuante? Regia: Lucian Bratu
  • Al patrulea gard de lângă debarcader. Regia: Cristiana Nicolae
  • Amurgul fântânilor. Regia: Virgil Calotescu
  • Fapt divers. Regia: Andrei Blaier
  • Glissando. Regia: Mircea Daneliuc
  • Încrederea. Regia: Tudor Mărăscu
  • Întoarcerea Vlaşinilor. Regia: Mircea Drăgan
  • Lovind o pasăre de pradă. Regia: Iosif Demian
  • Masca de argint. Regia: Gheorghe Vitanidis
  • Moara lui Călifar. Regia: Şerban Marinescu
  • Muşchetarii în vacanţă. Regia: Savel Stiopul
  • O lumină la etajul X. Regia: Malvina Ursianu
  • Prea cald pentru luna mai. Regia: Maria Callas-Dinescu
  • Racheta albă. Regia: Cristiana Nicolae. Serial de televiziune
  • Raliul. Regia: Mircea Drăgan
  • Rămăşagul. Regia: Ion Popescu Gopo
  • Salutări de la Agigea. Regia: Cornel Diaconu
  • Să mori rănit din dragoste de viaţă. Regia: Mircea Veroiu
  • Secretul lui Bachus. Regia: Geo Saizescu
  • Singur de cart. Regia: Tudor Mărăscu
  • Sosesc păsările călătoare. Regia: Geo Saizescu
  • Vreau să ştiu de ce am aripi. Regia: Nicu Stan
  • Zbor periculos. Regia: Francisc Munteanu

Filmele anului 1985

  • Adela. Regia: Mircea Veroiu
  • Anotimpul iubirii. Regia: Iulian Mihu
  • Aripi de zăpadă. Regia: Adrian Petringenaru
  • Cantonul părăsit. Regia: Adrian Istrăţescu-Lener
  • Căsătorie cu repetiţie. Regia: Virgil Calotescu
  • Căutătorii de aur. Regia: Sergiu Nicolaescu (coproducţie)
  • Colierul de turcoaze. Regia: Gheorghe Vitanidis
  • Ciuleandra. Regia: Sergiu Nicolaescu
  • Declaraţie de dragoste. Regia: Nicolae Corjos
  • Domnişoara Aurica. Regia: Şerban Marinescu
  • Furtună în Pacific. Regia: Nicu Stan
  • Întunecare. Regia: Alexandru Tatos
  • Noi cei din linia întâi. Regia: Sergiu Nicolaescu
  • Orele 11. Regia: Lucian Bratu
  • Pas în doi. Regia: Dan Piţa
  • Promisiuni. Regia: Elisabeta Bostan
  • Racolarea. Regia: Lucian Bratu
  • Secretul lui Nemesis. Regia: Geo Saizescu
  • Sper să ne mai vedem. Regia: Dumitru Dinulescu
  • Vara sentimentală. Regia: Francisc Munteanu

Filmele anului 1986

  • Vară sentimentală. Regia: Francisc Munteanu
  • Marele premiu. Regia: Maria Callas-Dinescu
  • Cale liberă. Regia: Nicu Stan
  • Coana Chiriţa. Regia: Mircea Drăgan
  • Cuibul de viespi. Regia: Horea Popescu
  • Luminile din larg. Regia: Stelian Stativă
  • O zi la Bucureşti. Regia: Ioan Popescu Gopo
  • Pădurea de fagi. Regia: Cristina Nichituş
  • Pădureanca. Regia: Nicolae Mărgineanu
  • Bătălia din umbră. Regia: Andrei Blaier
  • Ziua Z. Regia: Sergiu Nicolaescu

Filmele anului 1987

  • Cântec în zori. Regia: Dinu Tănase
  • Duminica în familie, Regia: Francisc Munteanu
  • Extemporal la dirigenţie. Regia: Nicolae Corjos
  • Figuranţii. Regia: Malvina Urşianu
  • Flăcări pe comori. Regia: Nicolae Mărgineanu
  • François Villon. Regia: Sergiu Nicolaescu (coproducţie)
  • În fiecare zi, mi-e dor de tine. Regia: Gheorghe Vitanidis
  • Liceenii. Regia: Nicolae Corjos
  • Miracolul. Regia: Tudor Mărăscu
  • Moromeţii. Regia: Stere Gulea
  • Nişte băieţi grozavi. Regia: Cornel Diaconu
  • Păstrează-mă doar pentru tine. Regia: Virgil Calotescu
  • Punct şi de la capăt. Regia: Alexa Visarion
  • Recital în grădina cu pitici. Regia: Cristiana Nicolae
  • Sania albastră. Regia: Ioan Cărmăzan
  • Un oaspete la cină. Regia: Mihai Constantinescu
  • Un pumn de stele. Regia: Dan Necşulea (film TV)
  • Vulcanul stins. Regia: George Cornea
  • Zâmbet de soare. Regia: Elisabeta Bostan

Filmele anului 1988

  • Chiriţa în Iaşi. Regia: Mircea Drăgan
  • Iacob. Regia: Mircea Daneliuc
  • Liliacul înfloreşte a doua oară. Regia: Cristina Nichituş
  • Nelu. Regia: Dorin Mircea Doroftei
  • Rezervă la start. Regia: Mihai Diaconescu
  • Rochia albă de dantelă. Regia: Dan Piţa
  • Secretul armei secrete. Regia: Alexandru Tatos
  • Un studio în căutarea unei vedete. Regia: Nicolae Corjos
  • Unde eşti copilărie? Regia: Elisabeta Bostan
  • Vacanţa cea mare. Regia: Andrei Blaier

Filmele anului 1989

  • Autor anonim, model necunoscut. Regia: Dan Piţa
  • Dreptatea. Regia: Andrei Blaier
  • Mircea. Regia: Sergiu Nicolaescu
  • Momentul adevărului. Regia: Andrei Blaier
  • Negustorul de clopote. Regia: Alexandru Tatos
  • Noiembrie, ultimul bal. Regia: Dan Piţa
  • Un bulgăre de humă. Regia: Nicolae Mărgineanu

Serialele TV ale anilor `70 (comentariile sunt din epocă)

  • 17 clipe ale unei primăveri (sovietic). „O succesiune de episoade care au arătat, convingător, că trebuie, că pot exista seriale politice”.
  • Amintiri despre viitor. „Superproducţii cu cosmonauţi şi dinozauri”.
  • Apel urgenţă (R.D.G.). „Amatorii de pac-pac au fost probabil dezamăgiţi”.
  • Ascensiunea omului (producţie BBC. „Serial de educaţie ştiinţifică”.
  • Aşa s-a călit oţelul (sovietic). Ecranizare după un roman socotit în epocă drept „romanul de căpătâi” al adolescenţei unei întregi generaţii.
  • Aventuri în epoca de piatră. Desen animat.
  • Aventuri în marele nord (italian). Ecranizare după Jack London.
  • Bonanza (american). „Clipe de viaţă din istoria unei familii din west”.
  • Blândul Ben (american). Un serial despre copilărie.
  • Calea cea lungă (cehoslovac). Un film despre o „cale de uriaşe conducte (…) şi o <<cale lungă>>, la figurat, adică o anevoioasă câteodată, cale a înţelegerii între oameni”.
  • Cannon; Baretta; Dosarele Rockford (americane). „afaceri necurate şi detectivi particulari deştepţi”.
  • Ce vrăji a mai făcut nevasta mea? (american). „Umor direct, la îndemâna oricui, aluzii nevinovate şi banale, aşa, ca la un pahar de bere, la tot ce poate fi pomenit în materie de <<dificultăţi>> în viaţa conjugală”.
  • Cheiul (sovietic). Un serial despre actualitate.
  • Cireşarii. „Ce pot face nişte adolescenţi, atunci când iau la propriu expresia figurată că <<la vârsta lor totul se poate>>”.
  • Columbo (american). „Semnificativ succes de public”.
  • Concert din muzică de Bach. Ecranizare după Hortensia Papadat Bengescu. Film de televiziune.
  • Daktari (american). „Cartea junglei, ediţie revizuită”.
  • Din tainele mărilor (francez). Serial despre expediţiile îndrăgitului explorator Jaques Yves Cousteau.
  • Dragostea, perseverenţa, speranţele tânărului Lewisham. Serial inspirat din romanul Dragostea şi domnul Lewisham de H.G. Wells.
  • Dosarele secrete ale istoriei (proiect francez, în colaborare şi cu alte televiziuni). Episodul despre România a fost dedicat Tezaurului de la Pietroasa.
  • Educaţia sentimentală (francez). „Inspirată, fidelă (în ce priveşte mersul ideilor) transpunere a acelui roman de Flaubert care spune cel puţin două lucruri tulburătoare: că, în anumite condiţii, dragostea este în felul ei, o chestiune de politică (a sufletului, fireşte), şi că, tot în anume condiţii, politica este o chestiune ce poate juca un rol important într-o poveste de dragoste”.
  • Emma (britanic). Ecranizare după Mândrie şi prejudecată de Jane Austen.
  • Familia Thibault (francez). Foileton după romanul omonim al lui Roger Martin du Gard.
  • Frontul fără flancuri (sovietic). O „mini-serie” cu „dramatice momente din epopeea celei de-a doua conflagraţii mondiale”.
  • Gropi şi coline (cehoslovac). Ecranizare după romanul omonim al Annei Maria Tilschova.
  • Inginerul Pronceatov (sovietic). „întâmplări contemporane petrecute în inima taigalei, departe de sunetele specifice ale ule marilor aşezări contemporane”.
  • În umbra turnului (britanic). Un film despre domnia lui Henric al VII-lea.
  • Jane Eyre (britanic). „Un love-story din secolul trecut”.
  • Janosik (polonez). „Un îndrăgit erou popular în centru a nenumărate aventuri”.
  • Kojak (american). „Un demon al dreptăţii”.
  • Lampa albastră (bulgăresc). Serial inspirat de activitatea „organelor de miliţie”.
  • Lucas Tanner (american). „Onorabil, lăudabil chiar în intenţii – dar ce facem cu atâta ostentaţie a demonstraţiei”.
  • Madigan (american). „Serial <<poliţist>> pentru suflete mai blânde care tresar nervos când văd un <<bătrân>> cu păr alb plecând, plecând agale după ce a rezolvat o problemă de pistoale doar cu o vorbă înţeleaptă şi dojenitoare”.
  • Mandrin (coproducţie). „Un justiţiar în afara legii”.
  • Marea dragoste a lui Balzac (polonez). „Prea puţin Balzac scriitorul, un pic cam mult Balzac mondenul, sentimentalul, îndrăgostit mereu şi fără scăpare”.
  • Marele vis. Ecranizare după romanul Vulturul de Radu Teodoru. O „mini-serie” despre Mihai Viteazul.
  • Misiune imposibilă (american). Serial după care se va turna seria cu Tom Cruise.
  • Norii negri (polonez). Serial istoric de capă şi spadă.
  • Olga Sergheevna (sovietic). „Un film patetic despre viaţă <<aşa cum e ea>>”.
  • Omul şi oraşul (american). „Poveşti cinstite cu morală simplă, din care se vede că un primar nu are numai probleme administrative de rezolvat”.
  • Pinocchio (italian). „Un basm neorealist”.
  • Pistruiatul. „Un copil participând la evenimentele politice şi sociale de primă importanţă”.
  • Ruinele împuşcă (sovietic). Un film despre „un oraş sovietic aflat sub ocupaţie fascistă, în primii ani ai celei de-a doua conflagraţii mondiale”.
  • Servanţii culegătorului de mine. „Un serial cu multe nuanţe <<documentare>>”.
  • Ţăranii (polonez). „Bună transpunere cinematografică a celebrului roman semnat de Reymont”.
  • U.F.O. „O.Z.N.-uri şi fantasmagorii cosmice”.
  • Un august în flăcări. „Serial politic care vorbeşte despre noi, despre ceea ce am făcut acum 30 de ani…”
  • Un şerif la New York (american). „Serial care, pe o schemă <<poliţistă>> se vrea uşor ironic …”.
  • Varianta Omega (sovietic). Film de spionaj care demonstrează că „se poate câştiga o bătălie cu o mitralieră, desigur, dar şi cu o idee…”.
  • Viaţa lui Leonardo da Vinci (italian). Serial biografic despre Leonardo – Omul

Ecranizările anilor `70-`80

Dacă în anii `50 Caragiale fusese favoritul scenariştilor şi Regiailor români, iar în anii `60 Rebreanu, începând cu anii `70, are loc o diversificare şi totodată o maturizare a acestui gen, filmele perioadei fiind mult mai „calitative”.

  • Astă seară dansăm în familie (după Ion Băieşu)
  • Bariera (după Teodor Mazilu)
  • Bietul Ioanide (după George Călinescu)
  • Ciuleandra (după Liviu Rebreanu)
  • Clipa (după Dinu Săraru)
  • Coana Chiriţa (după Alecsandri)
  • Cuibul de viespi (după Al. Kiriţescu)
  • Domnişoara Aurica (după Eugen Barbu)
  • Duios Anastasia Trecea (după D.R.Popescu)
  • Dumbrava minunată (după Mihail Sadoveanu)
  • Felix şi Otilia (după George Călinescu)
  • Fereastra (după D.R. Popescu)
  • Flăcări pe comori (Ion Agârbiceanu)
  • Iacob (după Geo Bogza)
  • Imposibila iubire (după Marin Preda)
  • Ion. Blestemul pământului – Blestemul Iubirii (după Liviu Rebreanu)
  • Înainte de tăcere (după Caragiale)
  • Întoarcerea din iad (după Ion Agârbiceanu)
  • Întunecare (după Cezar Petrescu)
  • Între oglinzi paralele (după Camil Petrescu)
  • Marele singuratic (după Marin Preda)
  • Moara lui Călifar (după Gala Galaction)
  • Moromeţii (după Marin Preda)
  • Năpasta (după Caragiale)
  • Nunta de piatră (două medii-metraje după Agârbiceanu: Fefeleaga şi La o nuntă). Distins cu Diploma de onoare a Festivalului internaţional de la Cannes 1972, secţiunea „Film et Jeunesse” şi cu premiu pentru cvea mai bună imagine (Iosif Demian) şi cea mai bună actriţă (Leopoldina Bălănuţă) la Festivalul filmului Ciudad de Panama, 1974.
  • Patima (după Petru Vintilă)
  • Pădureanca (după Slavici)
  • Porţile albastre ale oraşului (după Marin Preda)
  • Prin cenuşa imperiului (după Zaharia Stancu)
  • Saltimbancii (după Cezar Petrescu)
  • Tatăl risipitor (după Eugen Barbu)
  • Tănase Scatiu (Duiliu Zamfirescu)
  • Trei zile şi trei nopţi (după Alexandru Ivasiuc)
  • Ultima noapte de dragoste (după Camil Petrescu)
  • Vânătoarea de vulpi (după Dinu Săraru)

Bibliografie:

Almanah „Cinema”

http://filmromanesc.wordpress.com

 

Ultima modificare Vineri, 25 Martie 2011 10:36

Lasacomentariu

Make sure you enter the (*) required information where indicated.
Basic HTML code is allowed.

sus